Kremlinul a acuzat Ucraina și Moldova de agravarea crizei energetice din regiunea separatistă Transnistria, o declarație care subliniază tensiunile geopolitice tot mai mari din Europa de Est.
Transnistria, o republică autoproclamată, dar recunoscută internațional ca parte a Moldovei, a declarat stare de urgență economică pe fondul unei scăderi drastice a importurilor și exporturilor. Această situație a adâncit dependența regiunii de resursele energetice externe și a amplificat tensiunile politice.
Acuzațiile Kremlinului vin în contextul în care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a exprimat disponibilitatea de a oferi ajutor, dar s-a confruntat cu tăcerea din partea conducerii transnistrene.
Importurile în regiune au scăzut cu 43%, iar exporturile s-au redus cu 60% de la începutul anului 2024, conform rapoartelor economice locale. Aceste cifre alarmante au determinat autoritățile transnistrene să prelungească starea de urgență pentru încă 30 de zile, într-o încercare disperată de a stabiliza o economie în pragul colapsului.
Moscova a dat vina pe ceea ce numește „măsuri restrictive” impuse de Kiev și Chișinău. Cu toate acestea, oficialii ucraineni și moldoveni susțin că criza este cauzată de infrastructura învechită a Transnistriei și de controlul monopolistic al Kremlinului asupra resurselor energetice ale regiunii.
Zelenski a declarat săptămâna aceasta că Ucraina este pregătită să sprijine Transnistria cu ajutor umanitar și soluții energetice alternative. Cu toate acestea, liderul ucrainean și-a exprimat frustrarea față de lipsa de răspuns din partea oficialilor regiunii.
„Ucraina este gata să ajute, dar avem nevoie de parteneri dispuși să coopereze”, a subliniat Zelenski în cadrul unei conferințe de presă la Kiev.
De cealaltă parte, Chișinău a evitat escaladarea retoricii, pledând pentru „calm și dialog pragmatic” în abordarea crizei și reafirmând politica Moldovei de reintegrare pașnică a Transnistriei.
Acuzațiile Kremlinului se înscriu într-un model bine cunoscut de deflectare a responsabilității pentru instabilitatea regională. Arătând cu degetul spre Ucraina și Moldova, Moscova încearcă să distragă atenția de la propriul rol în izolarea Transnistriei.
Analiștii de apărare sugerează că această criză energetică este folosită de Moscova pentru a-și menține influența asupra teritoriului, unde trupele ruse sunt staționate încă din anii ’90.
Pe măsură ce criza continuă, atenția se va concentra asupra modului în care conducerea Transnistriei va gestiona presiunile economice crescânde și dacă va căuta sprijin real din partea Ucrainei și Moldovei sau va continua să se bazeze pe sprijinul Moscovei.
Deși starea de urgență economică va mai dura încă 30 de zile, redresarea pe termen lung a regiunii depinde de disponibilitatea acesteia de a colabora cu statele vecine. Deocamdată, viitorul Transnistriei rămâne la fel de incert, cu linii de fractură geopolitice care amenință să se adâncească.
Într-o regiune definită de conflicte înghețate, criza energetică este un memento puternic că realitățile economice poartă adesea consecințe politice grele. Lunile următoare vor testa reziliența instituțiilor din Transnistria și răbdarea vecinilor săi.
Astăzi, cetățenii din întreaga Uniune Europeană și-au exprimat votul în cadrul alegerilor europarlamentare din 2024. Deși numărătoarea voturilor nu s-a încheiat încă, rezultatele preliminare oferă deja o imagine asupra preferințelor alegătorilor și a posibilelor schimbări în componența Parlamentului European.
Rezultate Preliminare în România
Conform rezultatelor preliminare, Partidul Național Liberal (PNL) pare să fie în frunte, cu un procent de aproximativ 26% din voturi. Partidul Social Democrat (PSD) urmează îndeaproape, cu aproximativ 24%. Uniunea Salvați România (USR) se situează pe locul al treilea, cu 15% din voturi. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Pro România au obținut, fiecare, aproximativ 10% din sufragii.
Reacții și Analize
Liderii partidelor au început deja să își exprime opiniile cu privire la aceste rezultate preliminare. Președintele PNL a declarat că acest scor reflectă încrederea alegătorilor în programul de guvernare propus de partid, în timp ce reprezentanții PSD consideră că aceste rezultate sunt un semn al sprijinului continuu pentru politicile lor sociale. USR a subliniat importanța reformelor și a transparenței, promițând să continue să lupte pentru o Europă mai integrată și mai democratică.
Ce Urmează
Numărătoarea voturilor continuă, iar rezultatele finale sunt așteptate în cursul zilei de mâine. În funcție de aceste rezultate, partidele politice vor începe negocierile pentru formarea alianțelor și desemnarea reprezentanților în cadrul comisiilor parlamentare.
Rămâneți alături de noi pentru a fi la curent cu ultimele noutăți și analize ale rezultatelor alegerilor europarlamentare din 2024.
Funcțiile de top din Comisia Europeană vor fi din nou puse în joc după alegerile europene de luna viitoare.
Care țară va obține puternica funcție de comisar pentru comerț și va supraveghea iminenta război comercial al UE cu China? Vor reuși polonezii să obțină un portofoliu nou creat pentru apărare pentru a se confrunta cu rivalii lor de moarte, rușii? Și cine va avea responsabilitatea de a monitoriza giganții tehnologici americani precum Apple și Google în calitate de noul comisar pentru concurență al Europei?
Chiar înainte de alegerile din 6-9 iunie, se fac deja manevre pentru a obține funcțiile de prestigiu. Fiecare dintre cele 27 de țări ale UE primește o funcție de comisar în împărțirea post-electorală extrem de politică, dar există o luptă acerbă pentru a determina cine obține ce post. Comerțul și concurența sunt portofoliile de prestigiu cu putere reală; cele care implică sport, educație și multilingvism sunt considerate mai puțin importante.
La ultima repartizare, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut fiecărei țări să prezinte doi candidați – un bărbat și o femeie. Dacă ea va reveni pentru un al doilea mandat, ne putem aștepta la același proces.
Aceste alegeri și numirile ulterioare vor avea un impact semnificativ asupra politicii europene, iar cititorii moldoveni vor fi cu siguranță interesați să urmărească evoluțiile din această arenă politică dinamică.
Sursa: POLITICO
Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat vineri că Rusia „vrea să incite” pe tema românilor din Republica Moldova și a afirmat că limba moldovenească a fost „o invenție” a Rusiei.
În cadrul unei conferințe de presă, premierul a răspuns la declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, care l-a criticat pentru referințele sale la românii care trăiesc în Republica Moldova și l-a acuzat de „imixtiune” în treburile interne ale acestei țări.
„În primul rând, nu mai există limbă moldovenească. Limba moldovenească a fost o invenție a Rusiei ulterior cu ajutorul celor care conduceau Ucraina și Republica Moldova, au impus această limbă inventată. În prezent, atât statul ucrainean, cât și Republica Moldova au declarat foarte clar că nu există altă limbă decât limba română”, a spus Marcel Ciolacu.
Premierul a subliniat că în Republica Moldova există cetățeni moldoveni de origine română, iar în România există cetățeni români de etnie maghiară care, deși sunt minoritari, sunt cetățeni români. „Cetățenii moldoveni de origine română sunt majoritari în Republica Moldova, acesta este adevărul. Că vor să incite, asta fac de când există Federația Rusă și noi ne știm lecția foarte bine cu ei”, a adăugat premierul.
Aceasta nu este prima dată când Rusia incită pe această temă. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a transmis recent un mesaj cu ocazia marcării a 350 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir, în care a subliniat contribuția acestuia la păstrarea și întărirea statalității moldovenești și identității naționale, precum și la dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești.
„Moldova este o țară cu o istorie și o cultură bogată și străveche. Formarea statalității sale datează de la mijlocul secolului 14. Unele state și limbi europene nu existau în acel moment. Prima carte care conține termenul ‘pământ moldovenesc’ datează din 1360. Formarea limbii moldovenești datează de la mijlocul mileniului trecut. În secolul XVI a apărut primul dicționar, a cărui scriere se baza pe alfabetul chirilic. S-au păstrat monumente literare din secolul al XVII-lea în limba moldovenească”, a afirmat oficialul de la Moscova.
În replică, purtătorul de cuvânt al MAE român, Radu Filip, a subliniat că Principele Dimitrie Cantemir a scris clar, chiar într-o carte publicată la Sankt Petersburg, că locuitorii principatelor Valahia și Moldova vorbesc una și aceeași limbă. „Este o dovadă științifică solidă și de netăgăduit, de dincolo de secole, că așa-zisa limbă ‘moldovenească’ nu există. Există doar limba română”, a replicat Filip.
Această declarație a premierului Marcel Ciolacu vine într-un context sensibil și reiterează sprijinul României pentru cetățenii din Republica Moldova, subliniind legătura puternică dintre cele două națiuni și respingând încercările de destabilizare și dezinformare venite din partea Rusiei., potrivit Agerpres.
Articol citat din https://www.agerpres.ro