După aproape patru ore de discuţii, proiectul acordului de constituire a noii Alianţe de guvernare a fost parafat în această seară. Anunţul a fost făcut public ceva timp în urmă de către liderii Partidului Liberal, Partidului Democrat şi cel al Partidului Liberal Democrat.

„Acordul de constituire a majorităţii parlamentare a fost parafat. Am convenit asupra tuturor punctelor discutate pe durata negocierilor. Este un acord politic bun, echilibrat, care urmează să asigure o majoritate parlamentară stabilă pentru Republica Moldova şi să investească în timpul cel mai apropiat Guvernul”, a declarat liderul PLDM, Vlad Filat.

În context, liderul PL, Mihai Ghimpu, a spus următoarele: „Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) care parcă e moartă a început să se mişte şi a devenit AIE3, ceea ce înseamnă cred EU un semnal bun pentru cetăţeni, parteneri, dar şi pentru noi care trebuie să ducem la bun sfârşit ceea ce ne-am asumat împreună în 2009”.

La rândul lui, liderul PD, Marian Lupu, a anunţat că mâine va avea loc o nouă întâlnire pentru a se vedea componenţa nominală a Guvernului. „Va fi coordonată colegial. După aceea vor fi purtate consultări cu preşedintele ţării şi toate procedurile în continuare ca într-un termen scurt să intrăm în Parlament pentru a aproba premierul, Guvernul şi programul de activitate a acestuia”, a menţionat Marian Lupu.

„Avem o abordare echilibrată la nivel de responsabilităţi, pe domenii. Ceea ce ţine de primele funcţii în stat, candidatul pentru funcţia de premier va fi înaintat de către PLDM, pentru funcţia de preşedinte al Parlamentului de către PD, iar preşedintele ţării va fi ales într-o manieră consensuală”, a mai declarat Vlad Filat.

De asemenea, Vlad Filat a spus că acordul privind crearea unei noi alianţe politice va fi semnat atât de liderii celor trei formaţiuni, dar şi de către toţi deputaţii parte din majoritatea parlamentară. „Odată semnat acordul, el va fi obligatoriu făcut public. Nu vom avea anexe secrete”, a precizat Filat.

sursa: jurnal.md

Județul Brașov a fost, în luna mai, destinația cea mai căutată de turiști în Regiunea Centru, situându-se pe primul loc atât în ceea ce privește numărul de sosiri, cât și al înnoptărilor, relevă datele Direcției Județene de Statistică Brașov.

Potrivit acestora, Brașovul ocupă locul I în cadrul Regiunii Centru cu o pondere de 39,6%, urmat de județul Mureș (21,8%), Sibiu (18,5%), Alba (7,7%), Harghita (7,6%) și Covasna (4,7%). De asemenea, la capitolul înoptări, în Regiunea Centru s-a înregistrat, în mai, o creștere de 20,0% în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, comparativ cu luna similară a anului trecut, județul Brașov fiind pe primul loc, cu o pondere de 36,5%.

Municipiul Brașov, urmat de orașul Predeal și Poiana Brașov sunt zonele unde poposesc cei mai mulți turiști care vizitează județul, a căror medie a sejurului a fost de 2,1 zile. În municipiul reședință de județ, Piața Sfatului este locul care atrage majoritatea turiștilor.

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune a structurilor de primire turistică, în luna mai 2015, în județul Brașov a fost de 25.129 de locuri, cu 1,1% mai mare decât în luna mai 2014.

Numărul turiștilor români care au vizitat Brașovul în luna mai a crescut cu 8,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar numărul celor străini a crescut cu 11,4%.

Dintre turiștii străini care s-au cazat în structurile de primire turistică din județul Brașov, 66,2% sunt din Europa, 22,8% sunt din Asia, 8,3% din America de Nord și 2,7% din alte țări și zone.

Principalele țări de proveniență a turiștilor străini care au vizitat Brașovul sunt Israelul (pe primul loc, cu cu 2137 de turiști), urmat de Germania (1943), SUA (1038), Polonia (961), Italia (893), Franța (833), Bulgaria (806), Regatul Unit al Marii Britanii (791), Japonia (779) și Spania (592). Numărul de turiști din Bulgaria, Polonia și Spania a scăzut comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce pentru celelalte menționate a crescut.

Cei mai mulți turiști, 51,7%, au preferat să se cazeze în hoteluri de trei stele, 29,2% în hoteluri de patru stele, 9,8% în hoteluri de două stele, 6,0% în hoteluri de cinci stele și 2,1% în hoteluri de o stea.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în funcțiune pe total structuri de cazare turistică din județul Brașov în luna mai 2015 a fost de 19,1%, mai mare cu 1,9 puncte procentuale, decât cel întregistrat în luna aprilie 2015.

Directorul Direcției de Statistică Brașov, Ioan Popescu a declarat pentru AGERPRES, că situația referitoare la luna mai indică numărul de turiști care au înoptat mai mult de o zi în unitățile de cazare, fără să fie luat în calcul numărul celor care au vizitat Brașovul fără să apeleze la structurile de cazare turistică. Conform lui Popescu, situația numărului de turiști din luna iunie nu este finalizată, dar, din primele analize, numărul acestora este în creștere față de luna anterioară.

sursa: agerpres.ro

DNA a solicitat magistraților de la Judecătoria Sectorului 1 luarea măsurii controlului judiciar față de fostul director al CFR Mihai Necolaiciuc, după ce acesta a fost eliberat condiționat, însă mai are pe rol un dosar penal.

În cererea DNA se arată că, pe 2 iunie 2015, Mihai Necolaiciuc a fost condamnat la 10 ani închisoare într-un dosar de abuz în serviciu, însă decizia nu este definitivă, iar el nu are impusă nicio măsură preventivă.

Potrivit DNA, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, față de Necolaiciuc s-a dispus măsura arestării preventive în lipsă, după ce acesta a fugit în SUA.

De asemenea, instanțele au emis mandate de arestare națională, europeană, respectiv mandat de urmărire internațională.

După ce Mihai Necolaiciuc a fost extrădat în România, Judecătoria Sectorului 1 a menținut controlul judiciar față de acesta la fiecare termen, însă, la data de 7 aprilie 2015, Tribunalul București a dispus revocarea acestei măsuri, având în vedere ca acesta se afla în penitenciar, unde executa o pedeapsă de 4 ani și 6 luni primită în alt dosar.

„La adoptarea acestei soluții, instanța a avut în vedere, în exclusivitate, împrejurarea că inculpatul este arestat în altă cauză și că această măsură asigură pe deplin atât buna desfășurare a procesului penal în cauza de față și, totodată, împiedică o sustragere a inculpatului de la judecată și, în plus, previne săvârșirea unei alte infracțiuni. Astfel, măsura controlului judiciar apare ca inutilă atât timp cât inculpatul se afla sub o supraveghere strictă și permanentă a agenților de penitenciar, supraveghere care este superioară oricărei alte supravegheri a organelor de poliție care ar fi executată cât timp inculpatul s-ar afla în stare de libertate. Pe de altă parte, mai reține instanța care a dispus revocarea controlului judiciar, măsura nici nu poate fi executată, iar obligațiile impuse nici nu ar putea fi îndeplinite de către inculpat, atât timp cât acesta se afla deja într-o supraveghere strictă și permanentă”, se arată în cererea procurorilor.

DNA mai arată că, în condițiile în care Necolaiciuc a fost eliberat condiționat pe 17 iulie, se impune luarea față de acesta a măsurii controlului judiciar, întrucât judecarea apelului în dosarul în care a primit 10 ani închisoare nu se va putea realiza în mod eficient.

Pe 3 iunie, fostul director al CFR Mihai Necolaiciuc a fost condamnat de Judecătoria Sectorului 1 la zece ani închisoare pentru abuz în serviciu și utilizare a creditelor în alte scopuri, care au produs un prejudiciu de peste 18 milioane euro. Decizia nu este definitivă și a fost atacată cu apel de DNA.

El mai are la activ o condamnare definitivă de 4 ani și șase luni închisoare, dată în octombrie 2014 de Curtea de Apel București, pentru săvârșirea infracțiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice.

În acest al doilea dosar, Necolaiciuc a fost eliberat condiționat pe 17 iulie, după nouă luni de detenție, deoarece din pedeapsă i s-a scăzut perioada petrecută în arest preventiv, respectiv iunie 2009 — octombrie 2011.

sursa: agerpres.ro

Următorul miting al Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr”, planificat iniţial pentru 27 august 2015, va avea loc pe 6 septembrie, după ce autorităţile municipale au interzis organizatorilor să desfăşoare manifestaţia în Piaţa Marii Adunări Naţionale la data respectivă, invocând un alt eveniment, al Ministerului Culturii.

Membrii Platformei DA au menţionat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, că în cadrul protestului din 6 septembrie societatea trebuie să decidă dacă cei care au jefuit ţara şi au adus-o pe muchie de prăpastie mai au legitimitatea de a conduce.

„Unda de şoc provocată de ridicarea dramatică a preţurilor pentru electricitate şi gazele naturale este consecinţa directă a miliardului furat şi a jafului secolului, comis de guvernanţii RM din ultimii şase ani. Fiecare cetăţean va resimţi de-a lungul anilor nu doar imactul direct al scumpirilor energiei electrice şi carburanţilor, ci şi multiple replici ale scumpirilor în lanţ a produselor şi serviciilor de primă necesitate. Drama societăţii nu se va termina însă cu scumpirile ce vin. Primele facturi cu preţurile exorbitante, mărite din cauza miliardului furat, trebuie să fie însoţite de răspunsul nostru puternic şi solidat, care nu poate fi decât protestul civic pentru eliberarea ţării din captivitatea clanurilor guvernante corupte”, afirmă membrii Platformei DA.

Organizatorii mitingului susţin că la 6 septembrie societatea trebuie să decidă:

„dacă cei care sub acoperirea promisiunilor electorale „Moldova fără sărăcie”, „Protecţia familiei”, „Bunătate, dreptate şi respect”, aducând statul pe muchie de prăpastie, mai au legitimitatea de a conduce ţara pe care au jefuit-o;
să rupem tentaculele partidelor corupte, generând o alternativă politică pentru actuala guvernare absolut compromisă;
să ne expunem clar şi răspicat în favoarea alegerii directe a şefului statului, pentru a nu lăsa la cheremul partidelor corupte alegerea acestuia, care îi decorează pe liderii partidelor corupte cu Ordinul Republicii, pentru jafurile comise împotriva ţării şi poporului;
acţiunile concrete şi permanente de izbăvire a ţării de clica corupte.”
De menţionat că, iniţial, următorul miting al Platformei DA urma să aibă loc pe 27 august, însă autorităţile municipale nu au permis organizatorilor să desfăşoare manifestaţia în Piaţa Marii Adunări Naţionale la data respectivă, invocând un alt eveniment, al Ministerului Culturii, chiar dacă cererea platformei DA a fost depusă mai devreme.

Platforma DA a depus la primăria capitalei o declaraţie prealabilă încă pe data de 18 mai privind organizarea mitingului la 27 august. În răspunsul viceprimarului Vladimir Coteţ, membrilor Platformei DA li se recomandă să aleagă un alt loc pentru organizarea mitingului.

„La primărie a mai fost înregistrată o declaraţie prealabilă din 10 iulie, depusă de Ministerul Culturii, prin care acesta solicită organizarea tradiţională a sărbătorii „Ziua Independenţei”. Prioritate în acest caz are Ministerul Culturii, deoarece desfăşurarea unor acţiuni oficiale, la nivel de stat, este prioritară. Pornind de la cele expuse, vă recomandăm să alegeţi un alt loc pentru desfăşurarea manifestaţiei”, se spune în răspunsul primăriei.

În rezultat, membrii Platformei DA au decis ca mitingul să aibă loc pe 6 septembrie, ora 12:00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

„Având în vedere că iniţiativele Platformei DA de organizare la 27 august 2015 a Marii Adunări Naţionale a Cetăţenilor RM au fost zădărnicite de autorităţi sub pretextul organizării în acelaşi loc şi timp a sărbătorii Zilei Independenţei, de comun cu reprezentanţi ai segmentelor sociale, partenere în dialogul nostru de consolidare a societăţii civile s-a convenit că următoarea acţiune amplă de protest să fie organizată pe 6 septembrie 2015, ora 12:00, în PMAN”, afirmă membrii Platformei DA.

Amintim că Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr” a organizat până acum proteste masive pe 5 aprilie, 3 mai şi 7 iunie, la ultimele două fiind prezenţi în jur de 50 de mii de oameni de prin toate colţurile ţării.

sursa: jurnal.md

Uniunea Europeană şi partenerii de dezvoltare vor continua să ofere asistenţă financiară Republicii Moldova, dar în volume mai mici şi nu pentru dezvoltare, ci pentru a nu admite un colaps şi  o catastrofă socială. Ţara noastră trebuie să uite de dezvoltare pe o perioadă destul de îndelungată, din cauza guvernanţilor pretinşi pro-europeni care ne-au adus pe muchie de prăpastie, afirmă analistul politic Igor Boţan, membru al Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr”.

„Noi suntem exact în situaţia în care Uniunea Europeană şi partenerii de dezvoltare vor da bani, nu în cantităţile care au dat anterior, vor da bani doar numai ca această ţară să nu colapseze cu totul şi valuri de emigranţi şi tot felul de traficuri criminale să nu invadeze Uniunea Europeană. Iată care este soarta pe care ne-au pregătit-o aşa-zişii guvernanţi pro-europeni din Republica Moldova. Noi trebuie, pentru o perioadă destul de îndelungată, să uităm despre dezvoltarea Republicii Moldova. Va fi o situaţie de menţinere a ţării în starea de subzistenţă. Aceasta este ceea ce ne aşteaptă dacă suntem lucizi şi înţelegem ce moştenire ne lasă aşa-zişii lideri pro-europeni”, a declarat Igor Boţan într-un interviu pentru Europa Liberă.

Mai mult, din cauza politicienilor de la Chişinău care s-au compromis total, Republica Moldova este la un pas de a pune cruce pe proiectul de integrare europeană, afirmă Igor Boţan.

„Acum Republica Moldova trebuie să supravieţuiască. Pentru că acest miliard furat are consecinţe dramatice. Acum vine valul de scumpiri la care, probabil, populaţia cumva va reacţiona. Problema este în reputaţia acestor trei lideri politici, ea este la pământ. Şi nu doar în ţară, dar şi peste hotare, în ochii partenerilor de dezvoltare. Era un lucru 2010, în cadrul poveştii de succes, când pentru Republica Moldova se semnau cecuri în alb, în această perioadă direct în buget, pentru echilibrul bugetar, veneau de la 13 până la 18% din resurse. Acum aceste resurse lipsesc. Este vorba despre o situaţie dramatică în care se află ţara noastră. La toate acestea trebuie să mai adăugăm încă o problemă majoră – probabil va trebui să ne deprindem că trebuie să punem cruce pe ceea ce se numeşte integrare europeană”, a accentuat expertul.

Totodată, Igor Boţan consideră că nu contează cine va fi noul premier al Republicii Moldova, în condiţiile în care acesta este propus de liderii celor trei partide care iau toate deciziile.

„Este o mare iluzie că poate fi găsit un premier puternic în cadrul alianţei celor trei partide care au guvernat de fapt ţara în ultimii şase ani de zile. Aceste partide şi liderii lor, ca oameni, pornesc de la propriile lor reflexe. Eu sunt extrem de sceptic că ei pot genera ceva nou, ceva deosebit de ceea ce a fost până acum. De aceea, chiar nu contează cine va fi prim-ministrul”, a conchis Igor Boţan.

sursa: jurnal.md

Ignorați propaganda rudimentară a celor plătiți din contractele pe care premierul le dirijează către anumite televiziuni de știri și ziare! Semnificațiile gestului președintelui de a retrimite în Parlament noul Cod Fiscal și ale reacției PSD sunt exact opuse celor pe care le trâmbițează cei care au pariat pe Ponta-președinte și care încă mai speră la o răsturnare miraculoasă a situației consfințite de votul din noiembrie 2014.

Klaus Iohannis nu doar că nu pierde nimic prin decizia sa de a bloca, temporar cel puțin, asaltul populist al guvernului PSD. Din contră, are de câștigat. Curajul de a trage un semnal de alarmă asupra unui pachet de schimbări fiscale care amestecă măsurile benefice cu cele populiste, riscante, este prima demonstrație că președintele a devenit conștient, în sfârșit, de misiunea pe care o are de îndeplinit.

Iar acest lucru nu va trece neobservat, indiferent câtă ceață bagă și câte diversiuni aruncă pe piață profesioniștii manipulării – de la vestimentația primei doamne la prețul renovării vilei în care va locui. Pentru că este primul semn consistent că Iohannis a înțeles că funcția care i-a fost încredințată de milioane de români presupune obligația de a fi ultima redută de conștiință, responsabilitate și înțelepciune a statului. Iar faptul că a ales să-și exercite dreptul de veto într-un context în care inclusiv el și partidul care l-a ajutat să ajungă la Cotroceni ies șifonați este cu atât mai relevant pentru forța mesajului transmis prin decizia finală de a nu promulga Codul Fiscal.

Era mai bine ca PNL să-și fi exprimat mai înainte rezervele față de capacitatea statului și a economiei de a compensa toate scăderile de taxe?Evident. Era mai bine ca președintele să fi transmis un avertisment asupra riscurilor pe care le presupun anumite măsuri din noul Cod Fiscal imediat după adoptarea sa de către Parlament? Sigur. Era mai bine ca poziția sa prudentă să se fi manifestat și în cazurile măririlor de pensii și salarii, inclusiv al său? În mod cert.

Dar ce contează cu adevărat este că și-a asumat toate aceste costuri de imagine și criticile, îndreptățite, generate de pozițiile duplicitare ale sale și ale PNL și a luat, în final, măsura corectă. Cea de maximă responsabilitate. Și a făcut-o deși știe atât că gestul său îl va costa ca popularitate în ochii celor vulnerabili la propagandă, dar și că ar putea rămâne unul pur simbolic. PSD are toate șansele să găsească suficienți aliați în Parlament ca să treacă încă o dată noul Cod Fiscal, exact în forma respinsă de președinte, fără ca acesta să mai poată riposta în vreun fel.

Chiar dacă motivarea publică a deciziei nu a fost suficient de convingătoare, iar președintele a preferat să lase pe seama unui consilier enunțarea argumentelor care l-au determinat să respingă promulgarea, este prima dată când Klaus Iohannis se situează pe o poziție identică din punct de vedere al judecății politicilor economice cu Traian Băsescu.

Confruntat cu presiunea PSD de a reîntregi salariile tăiate în 2010, fostul președinte declara în toamna lui 2011: „Ne-am angajat în acordul cu UE la un deficit de 3 procente pe ESA, 2,7 procente din PIB. Cele 3 procente pe ESA înseamnă 2,9 miliarde, iar noi doar la fondul de pensii avem deficit de 3,6 miliarde. (…) Nu ai cum să mergi cu revenirea integrală la salariile din 2010 când încă ai excedent de 200.000 de salariați…“.

Argumentul președintelui este perfect valabil și astăzi. Riscul de a depăși deficitul la care ne-am angajat este foarte mare. Pentru că, în condițiile în care excedentul de angajați în sistemul public s-a păstrat la fel de mare, PSD le-a reîntregit deja salariile tăiate acum cinci ani, se pregătește de majorarea lor în toamnă, iar în plus a aprobat deja creșteri de pensii pentru militari și a redus TVA pentru alimente.

Îngrijorarea ambilor președinți, dar și a Comisiei Europene și a FMI este că toate aceste măsuri, care au produs deja o creștere consistentă a cheltuielilor statului și o reducere a veniturilor, nu mai lasă loc pentru încă un val de creșteri de cheltuieli și pentru încă o scădere de venituri.
Dacă scăderea fiscalității, care cu adevărat poate da aripi economiei private, nu ar fi fost dublată de o avalanșă de cheltuieli populiste, ar fi fost perfect acceptabilă. Chiar și în parametrii radicali ai unei reduceri de cinci procente a TVA. Toate laolaltă, însă, riscă să dea peste cap echilibrul macroeconomic fragil, câștigat cu greutate de România în mandatul lui Traian Băsescu.

Din păcate, gestul președintelui Iohannis nu a fost precedat de o suită de ieșiri publice care să explice românilor ce este în neregulă cu politica economică a PSD. Ieșiri constante care să sancționeze absența investițiilor publice, a măsurilor de reformare și modernizare a aparatului birocratic, politica păguboasă în companiile publice, impactul negativ al stopării marilor lucrări de infrastructură asupra creșterii investițiilor ar fi explicat mult mai temeinic esența problemei. Și anume că deciziile economice ale PSD au ca scop refacerea capitalului politic al lui Ponta, după pierderea alegerilor prezidențiale și după începerea investigației DNA, și nu bunăstarea României.

Din fericire pentru Klaus Iohannis și din păcate pentru Victor Ponta, greșelile de comunicare nu sunt nici pe departe la fel de grave ca acelea de guvernare. Lipsa expertizei în a transmite cetățenilor termenii reali ai problemei este inofensivă prin comparație cu cinismul unei strategii de a cumpăra cu bani publici și cu bani împrumutați de afară bunăvoința maselor.

Pentru că, oricât de mult i-ar promova lacheii din media teoria că respingerea Codului Fiscal a fost dictată „de afară“, realitatea este că exact tipul de politică gândit de Ponta crește dependența de credite externe. Când stimulezi consumul în detrimentul investițiilor consecința este exact cea relevată recent de Traian Băsescu.

„Noul Cod Fiscal este extrem de riscant. Este exact politica pe care a avut-o Tăriceanu, politică ce ne-a dus în pragul colapsului. Creştere economică prin creşterea consumului, adică luaţi bani din economie, transferaţi la populaţie, care să cheltuiască. Din păcate, ce nu înțelege Ponta nu a înțeles nici Tăriceanu: stimularea excesivă a consumului duce la creşterea importurilor, pentru că România nu produce intern atât cât ar consuma românii dacă au bani. Eu cred foarte mult în creşterea economică generată de propria-ţi dezvoltare. Gândiţi-vă că banii cu care s-au făcut pomeni prin noul Cod Fiscal se băgau în investiţii“, a declarat fostul președinte într-un interviu pentru Digi 24.

Cât se poate de adevărat. Dar nu este prima oară când partidul celor „mândri că sunt români“ preferă să facă pomeni care ne vor crește dependența de finanțări străine, în loc să investească în dezvoltarea sănătoasă, durabilă, a economiei României. Ce dovadă mai bună pentru cât de strâmb înțelege Victor Ponta ce este bine pentru România decât declarația făcută acum două săptămâni în care se lăuda că anul viitor se va putea circula pe autostradă între Sibiu și Budapesta? Nici prin cap nu îi trece probabil că ne-ar fi fost mult mai folositor dacă anul viitor am fi putut circula pe autostradă (și) între Sibiu și București.

Paradoxal, deși face atât de multe pentru ca România să se îndatoreze și mai tare la creditorii internaționali și să lege Transilvania de Ungaria, Victor Ponta dă o nouă dovadă că nu este un partener de încredere pentru aliații noștri strategici. Discursul naționalist găunos care acuză „o decizie luată în afara României şi împotriva intereselor României pe care dl Iohannis trebuie să o aplice cu orice risc“ le reamintește europenilor și americanilor cine este persoana din fruntea Executivului român. Același iresponsabil care a fost, în 2012, la un pas să ne scoată din parteneriatele strategice prin declarațiile și faptele sale. Prin comparație, decizia rațională și responsabilă a lui Iohannis i-a întărit considerabil, într-o singură zi, poziția de principal partener de dialog și garant al angajamentelor internaționale.

Agresivitatea și bucuria cu care Ponta și camarila sa au întâmpinat refuzul lui Iohannis de a promulga noul Cod Fiscal demonstrează cât de disperați sunt. Violența limbajului demonstrează că de abia așteptau un moment ca acesta, care să semnaleze o vulnerabilitate a președintelui, numai bună pentru a deturna atenția de la problemele penale ale premierului, dar mai ales de la luptele interne care au izbucnit în PSD. Ca mai întotdeauna, agresivitatea oarbă este semn de maximă slăbiciune. De frică. De panică. Doar un om disperat ar putea comanda atacuri în serie împotriva soției președintelui pe motive ridicole. Mai ales în contextul în care propria sa familie este anchetată pentru corupție.

Ponta știe că momentul scadenței este foarte aproape și că nu va putea evita o confruntare finală cu justiția, care îl va obliga să renunțe la funcția de premier. De asemenea, săptămâna trecută a aflat și că nu are nici o șansă să continue să conducă PSD prin intermediul unei marionete. Declarațiile acide ale lui Dragnea și Zgonea, foștii săi secunzi de la vârful PSD, demonstrează că Ponta este istorie. Să spui că „Ponta nu mai este stabil“, cum a făcut Dragnea, sau că atacurile împotriva instituțiilor anticorupție sunt inacceptabile și că dăunează partidului, cum a făcut Zgonea, ar fi fost de neconceput acum câteva săptămâni. Și arată că în lupta lor pentru ocuparea locului lăsat liber de Ponta îl ignoră cu desăvârșire pe acesta.

Ceea ce ar fi fost complet ilogic dacă Dragnea și Zgonea ar mai paria pe prezența lui Ponta în fruntea Guvernului și, implicit, pe puterea de influență a acestuia în partid, dată de controlul pârghiilor executive. Mai clar: pentru Dragnea și Zgonea, Ponta este ca și plecat din fruntea Guvernului.

Noul context politic și de putere pe care l-a dezvăluit cu maximă forță gestul curajos al lui Klaus Iohannis de a nu promulga noul Cod Fiscal, dar și începutul războiului în PSD pentru ocuparea locului eliberat de Ponta îi oferă președintelui șansa de a-și intra pe deplin în rolul rezervat acum primului om în stat. Acela de a asigura crearea bazelor unui nou tip de stat.

România Liberă

Printre contractele anchetate de procurori în dosarele penale ale lui Sebastian Ghiţă se numără şi unele încheiate cu STS şi MAE. De asemenea, înregistrările realizate de un consilier local din Ploieşti arată că presiunile pentru încheierea contractului de la Comarnic cu firma cumnatului lui Ponta ar fi provenit, prin intermediul lui Ghiţă, chiar de la premier.

Procurorii DNA îl acuză pe Sebastian Ghiță că a constituit un grup în care erau implicate 53 de firme și 24 de persoane de maximă încredere – rude și prieteni – prin intermediul cărora a rulat sume imense de bani și a prejudiciat statul român. Potrivit procurorilor,  mama deputatului, Ghiță Maria, era împuternicită pentru compania Asesoft Internațional, iar cumnatul său Anăstăsescu Cristian era acționar majoritar la aceeași companie. De asemenea, în această rețea se aflau numeroși colegi de liceu ai lui Sebastian Ghiță, dar și rude ale soției acestuia. Timp de patru ani, între 2010 și 2014, firmele controlate de Ghiță au facturat către unități bugetare suma de peste 86 de milioane de lei, fără TVA.

De asemenea, între 2012 și 2014, companiile controlate de Ghiță au facturat către compania SIVECO – beneficiara, la rândul ei, a unui număr mare de contracte cu instituții ale statului – suma de 83 de milioane lei. Procurorii DNA susțin că firmele controlate de Ghiță au constituit un grup care a acționat pentru prejudicierea fondurilor publice folosind diverse metode cum ar fi: „obținerea de documente care au justificat prețuri majorate artificial pentru bunuri și servicii livrate către unități bugetare, îngreunarea stabilirii modalității de utilizare a sumelor încasate de la unități bugetare, dar și din fonduri europene prin intermediul unei rețele de împrumuturi”, dar și plimbarea sumelor de bani proveniți din plăți de la buget prin paradisuri fiscale.

Bani europeni pentru împrumuturi personale

În raportul preliminar întocmit de DNA se arată că așa-numitul grup Ghiță-Asesoft a organizat între 2000 și 2015 pentru desfășurarea operațiunilor financiare un labirint de operațiuni și plăți în care intră sume provenind din fonduri publice în valoare de 129 milioane de lei și au fost scoase sume de bani către persoane juridice și fizice din cadrul grupului. Acestea aveau sediu în paradisuri fiscale cu scopul de a se sustrage controlului fiscal. Sumele retrase de apropiații lui Ghiță din contractele încheiate cu instituții bugetare sunt estimate de către procurori la 27 milioane de lei, 3 milioane de euro și 300 mii de dolari. Și în conturile lui Ghiță a fost deranj mare. Procurorii au arătat că acesta a împrumutat membrii grupului Ghiță-Asesoft (prieteni și rude) cu sume amețitoare: 70 milioane de lei, 90 milioane de euro, 20 milioane de dolari. Acesta constituie un aspect care dovedește dependența de Sebastian Ghiță a celor 24 de oameni care apar în acte ca și acționari. Procurorii arată că acesta a luat 120.000 de euro din fonduri europene pentru a plăti un împrumut al mamei sale și a cumpărat 11.000 de tigăi pentru care nu avea acte.

În încheiere, procurorii DNA arată că Ghiță a reușit să majoreze prețul unor bunuri și servicii prin achiziții succesive între companiile pe care le controla, crescându-le artificial prețul final la care cumpărau unitățile bugetare. Prejudiciul estimat în acest caz este de 7 milioane de lei. Rețeaua Ghiță-Asesoft ar fi prejudiciat bugetul local al municipiului Ploiești cu suma de 37 milioane de lei prin înregistrarea în contabilitate a unor operațiuni comerciale fictive.

DNA menționează că printre contractele importante ale grupului Ghiță-Asesoft cu bani publici sunt cele cu Ministerul de  Externe (contract de 18 milioane de euro pentru un sistem de gestionare a vizelor) și cu Serviciul de telecomunicații speciale într-un contract de 15,9 milioane de lei.

Denunţul şi înregistrările consilierului Ionuţ Ionescu

Problemele deputatului PSD Sebastian Ghiță cu justiția sunt tot mai complexe, iar în jurul lui gravitează nume importante din guvern printre care cel al ministrului Finațelor Publice, Eugen Teodorovici, dar și al Rovanei Plumb,  ministru al Muncii. În dosarul Hidro Prahova – care prevederea extinderea rețelei de apă și canalizare a orașului Comarnic – procurorii îl acuză pe Iulian Herţanu,  cumnatul premierului, de organizarea unui grup infracțional și deturnare de fonduri europene. În același dosar, deputații Sebastian Ghiță și președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, sunt acuzați că ar fi exercitat presiuni și i-ar fi amenințat pe cei din conducerea Hidro Prahova, firma Consiliului Județean care derula proiectul european, pentru ca plățile către firma cumnatului premierului – Grossman Engeneering – să se facă urgent, deși lucrările nu erau în regulă calitativ și erau întârziate. În acest dosar au apărut noi stenograme, iar unul dintre oamenii de afaceri interceptați susțin că însuși premierul ar fi intervenit în favoarea firmei cumnatului său.

Consilierul local ploieștean, Ionuț Ionescu, angajat al SC Hidro Prahova a înregistrat o discuţie avută cu fiul patronului SC Romair Consulting, Bogdan Boeru şi a pus-o la dispoziţia DNA. “În cadrul discuţiilor purtate cu Boeru Bogdan am aflat de la acesta că intervenţia nervoasă a domnului Ghiţă despre care am relatat anterior ar fi plecat de la email-ul primit de la premierul Victor Ponta prin care se solicita urgentarea decontărilor către SC GROSSMAN ENGINEERING SRL. Din discuţia purtată cu Boeru Bogdan la 16.07.2013, dată la care Ghiţă Sebastian m-a apostrofat telefonic cu privire la faptul că aş fi un funcţionar nenorocit, prin aceasta am înţeles că din obsesia mea pentru respectarea legii aş fi încurcat anumite interese, tot acest schimb de documente şi verificări, atât ale consultanţilor, cât şi ale beneficiarului, iritând la nivelul cel mai înalt. În acelaşi context, ceream consultanţei să stabilească reguli foarte clare în scris, prin instrucţiune, în aşa fel încât să nu se lase loc de interpretări”, a declarat Ionuţ Ionescu.

Presiuni pentru plăţi

Din declarația lui Ionescu Ionuţ Cristian din 25.03.2015 făcută la DNA rezultă că: “Referitor la proiectul Cl6 – „Extindere reţele de canalizare în Comarnic precizez că atribuirea acestuia către Asocierea GROSSMAN ENGEENERING GROUP SRL – SC EUROCONSTRUCT TRADING 94 SRL s-a realizat înaintea numirii mele ca şef al UIP, inclusiv semnarea contractului. Pe parcursul derulării acestuia au existat mai multe situaţii tensionate între constructor, inginer şi beneficiar legate atât de intenţia antreprenorului de a modifica proiectul, dar și de urgentarea acceptarea unor situaţii interimare de lucrări şi certificatelor de plată. Relevantă consider că este situaţia din luna iunie 2013 când am relatat discuția telefonică în care mi s-au adresat injurii de către deputatul Ghiţă Sebastian şi discuţia ulterioară cu Boeru Bogdan, solicitată de cel prim menţionat, a cărei înregistrare ambientală am pus-o la dispoziţia organelor de cercetare penală odată cu denunţul.” Într-un dialog interceptat de Ionuţ Cristian în data de 16 iunie 2013 cu Boeru Bogdan cu care s-a întâlnit în parcarea unui mall reiese că premierul punea presiuni pentru efectuarea unor plăţi către firma controlată de cumnatul său…

„Mi-a arătat un mesaj: [email protected]“

Boeru Bogdan: Bun. Azi, telefon, personajul de poveste: “Salut, băi şefu”. “Băi, vino (neinteligibil), trebuie să vorbim de Prahova”. Şi într-o doară aşa zic: “Ce faceţi?” Io îi zic : ” Hai mă, că uite, trebuie să vorbim cu SEBI, că p…  mea, că (neinteligibil).” “ -Bine, vrei să vin cu tine?” “ -Păi, hai dacă vrei.” Şi am ajuns acolo. M-a luat Victor: “Tu cine eşti?”  “Ă… Fiul lui tata şi al lui mama.” Şi acuma începe să zică: “Băi, muncav-aş p…  voastră, faceţi voi ceva? Că să moară, să facă … îmi arată un mesaj: ”[email protected], dacă înţelegi?”. „Bă, am crezut că face intenţionat, dar acum eu o iau personal, că nu se mai poate, că p…  mea. Subiectul: Grossmann, ăştia de la Comarnic, Grossmann.”  Îi f… în gât. ”

Că p…  mea, că nu-i daţi banii, că tra-la –la”.  Zic: ” Măi şefu, dă-mi (neinteligibil), noi am depus SIL-ul, alea … alea …”.

„Firma e a lui Victoraș“

Dintr-o altă stenogramă reiese faptul că firma Grossmann nu își făcea treaba și era pasibilă de anularea contractului. De asemenea, cei interceptați susțin că firma era a lui Victoraș, iar miniștrii Eugen Teodorovici și Rovana Plumb ar fi știut de problemele legate de întârzieri.

Ionescu Ionuț Cristian: Dar nu asta e problema. Deci, problema a fost următoarea: a fost chemat ăla mare de la Grossmann pentru că a venit hârtie de la minister de reziliere că nu se țin de treabă. Semnătură. Ministrul Mediului.

Boeru Bogdan: Adică ei știu că Grossmann ăsta e pe cai mari.

Ionescu Ionuț Cristian: Stai mă puțin, lasă-mă să îți spun tot până la capăt. Semnătura ministrului mediului și semnătura ministrului…

Boeru Bogdan: Dar cine i-a dat hârtia asta de ai zis tu?

Ionescu Ionuț Cristian: Ministrul Mediului (n.r.- Rovana Plumb) și ministrul Teodorovici (n.r.- Finanţelor). Da? Deci, direct de la ei.

Boeru Bogdan: Pe ce bază?

Ionescu Ionuț Cristian: Pe baza raportului inginerului care se depune trimestrial o dată cu facturile voastre la rambursare acolo scria că sunt întârziați. Eu le-am spus de o mie de ori ăstora: nu mai scrieți că sunt întârziați. Puneți-i să facă un grafic la sfârșit de lună și scrieți că sunt bine, înțelegi?

Boeru Bogdan: Deci, cu o zi înainte a venit Grossmann-ul la noi și din câte am înțeles, ți-am zis că Grossmann-ul e compania, e a lu ăsta, a lu Victoraș. Deci, e a lui.

Ionescu Ionuț Cristian: Da mă știu. Fratele lui soră-sa.

Boeru Bogdan: Nu fratele, soțul.

Ionescu Ionuț Bogdan:
Bărbatul lui soră-sa am vrut să zic.

Cine sunt protagoniștii

Ionuţ Ionescu – consilier local PNL din Ploieşti, acuzat de trei infracţiuni de luare de mită în dosarul penal privind reţeaua de canalizare de la Comarnic.

Bogdan Boeru – administratorul Romair Consulting este fiul lui Gheor­ghe Boeru, patronul firmei, anchetat în acelaşi dosar pentru dare de mită. Boeru ar fi şi principalul denunţător în cazul Andrei Chiliman.

sursa: romanialibera.ro

Controversatul om de afaceri Vladimir Plahotniuc a fost audiat luni, 20 iulie, de procurorii Anticorupţie în cadrul investigaţiei extinse pe cazul Băncii de Economii, anunţă Procuratura Generală. Tot astăzi a fost chemat şi socialistul Igor Dodon. Acesta nu s-a prezentat însă, motivând că se află în afara ţării.

Cei doi parlamentari au fost citaţi pentru a da depoziţii în dosarul privind fraudele din sistemul bancar.

Săptămâna trecută, foştii prim-miniştri ai Republicii Moldova Iurie Leancă şi Chiril Gaburici, precum şi ex-preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe Veaceslav Ioniţă au fost audiaţi în dosarul BEM.

De asemenea, au fost audiaţi şi viceguvernatorul Băncii Naţionale, Ion Sturzu, ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, preşedintele Comisiei de anchetă privind situaţia din sistemul financiar-bancar, Marcel Răducan, actualul ministru al Justiţiei, Vladimir Grosu, vicepreşedintele Parlamentului Liliana Palihovici, deputatul Oleg Reidman, fostul ministru al Finanţelor,Veaceslav Negruţa, precum şi fostul şef al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Artur Gherman.

Între timp, directorul adjunct al Agenţiei Proprietăţii Publice şi fostul viceministru al Economiei au fost recunoscuţi în calitate de bănuiţi în dosarul BEM. Aceştia sunt suspectaţi de neglijenţă în serviciu, îndeplinindu-şi necurespunzător atribuţiile în lunile iulie-august 2013, care au dus la pierderea pachetului majoritar de acţiuni ale statului la Banca de Economii.

sursa.anticoruptie.md

La momentul scrierii acestui articol Andrei Teaşcă se afla la Expo Milano 2015, manifestare la care participă patru echipe de artişti români, specializaţi în magie, dans, pantomimă şi muzică.

Andrei Teaşcă a terminat facultatea de teatru la clasa lui Mircea Albulescu, iar după aceea a decis să plece în străinătate. Acolo, cumva, pantomima şi mişcarea scenică s-au amestecat cu iluzionismul şi din această mişcare Andrei Teaşcă a creat un nou stil artistic, teatrul de magie.

A avut mai multe contracte în străinătate, iar în 2007 a  decis să se întoarcă în ţară. A avut succes, aşa că în februarie 2009 a înfiinţat Academia de Magie, o şcoală de iluzionism la care au tot venit tineri, în următorii ani, tineri care au crescut şi au devenit profesionişti.

Andrei Teaşcă a creat Federaţia Română de Iluzionism şi Magie, ba a făcut posibilă şi includerea iluzionismului în nomenclatorul meseriilor. Acţiunile de promovare, dar şi numărul de spectacole în creştere, la care s-au adăugat concursurile de talente de la televiziuni au făcut ca iluzionismul să capete noi dimensiuni, să devină popular, să atragă tot mai mulţi oameni. „Tinerii sunt atraşi de efecte, de feedback-ul pe care îl obţin în faţa celor apropiaţi, după care descoperă că pot avea şi satisfacţii financiare. Dacă ştii să te promovezi este o meserie bănoasă.“

Cursurile nu-l învaţă pe tânărul aspirant atât trucuri, cât îi oferă o identitate, o traiectorie. „Dacă nu ştii să te organizezi, dacă nu ai cunoştinţe despre marketingul cultural, degeaba eşti talentat şi degeaba faci bine ce faci. Trebuie să ştii să te vinzi.“ Teaşcă spune că acum s-a depărtat de latura pragmatică a meseriei şi se desfăşoară în teatru. Îşi dă doctoratul cu tema „Teatrul de magie, inovaţie în artele spectacolului“, o formă nouă de manifestare teatrală care o să se dezvolte din ce în ce mai mult.

Este o meserie costisitoare? Andrei Teaşcă spune că sunt magicieni care pot realiza momente inedite cu un minim de recuzită, dar, din punctul lui de vedere, trebuie investiţii majore. Crede că jumătate din tot ce înseamnă un spectacol de magie reprezintă ambientul şi atmosfera. Ambientul se creează cu tehnică, cu construcţii, cu decoruri, cu elemente, de la fum până la cutii. În spate există o întreagă industrie, inventatori, constructori, dar şi fabrici de elemente şi aparate pentru iluzionişti.

A stat o perioadă în Coreea de Sud şi acolo a văzut că există locuri unde pasionaţii se pot întâlni şi vorbi; la noi nu exista aşa ceva şi a deschis, în august anul trecut, Magic Bar, care combină magazinul de magie cu funcţiile unui bar şi cu un loc de întâlnire al meseriaşilor. Andrei Teaşcă crede că pe la Teatrul de Magie sau pe la federaţie au trecut câteva zeci de magicieni, mai mult de jumătate din numărul iluzioniştilor ce activează acum. Nu-i place faptul că mulţi tineri vor atestatul de profesionist nefiind destul de pregătiţi, nu au răbdare pentru studiu şi pentru dobândirea unui statut.

sursa: businessmagazin.ro

Un martor cu identitate protejată a apărut în dosarul DNA Ploiești în care este cercetat și deputatul Sebastian Ghiță. Procurorii susţin că Ghiţă a plătit la negru materiale electorale în campania sa parlamentară din 2012, precum şi că s-a implicat activ şi financiar în campania lui Victor Ponta la prezidenţiale, în 2014.

La data de 25.05.2015, pe adresa Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești a sosit o corespondență expediată din Chișinău, Republica Moldova. În conținutul corespondenței a fost identificată o „sesizare“ formulată de un cetățean, care acum are identitatea protejată. Conținutul scrisorii arată cum se obțineau voturi contra bani, în campanie prezidențială din 2014.  „Prin prisma cercului relațional, dar și a mediului politic frecventat am luat la cunoștință în mod direct și personal faptul că numitul Ghiță Sebastian a utilizat banii obținuți din comisioane urmare a traficului de influență exercitat asupra unor factori de decizie numiți politic pe diferite paliere administrative, în campania electorală determinată de alegerile prezidențiale din anul 2014, pe care i-a dat cu titlu de mită electorală pentru a cumpăra voturi în favoarea candidatului Victor Ponta. Arăt că, Ghiță Sebastian, prin persoane interpuse, introduce comisioanele primite într-un sistem de societăți pe care le controlează în fapt, iar la diferite momente, sume de bani sunt scoase și folosite în interes personal, economic sau politic”, scrie în documentul DNA, preluat de stiripesurse.ro. Aceasta susține că „despre acest mod fraudulos de încercare de a câștiga alegerile prezidențiale pus la punct de Sebastian Ghiță avea cunoștință inclusiv premierul Victor Ponta, candidatul PSD din campania electorală pentru alegerile prezidențiale”.

200 de persoane, responsabile cu strângerea de voturi

„Prin prisma cercului relațional, dar și a modului politic frecventat am luat la cunoștință în mod direct și personal că numitul……… din dispoziția și la inițiativa lui Sebastian Ghiță, a organizat o structură de tip piramidal în care a cooptat peste 200 de persoane care la rândul lor erau responsabile fiecare în parte de a aduce la vot între 50 – 100 persoane la secțiile de votare deschise pentru scrutinul prezidențial organizat în Republica Moldova pentru diaspora românească. Din punct de vedere ierarhic, cele 200 persoane erau coordonate de 10 persoane numite direct de ……. și care erau responsabili să implice pe cei 200 din subordinea lor în atragerea la vot a celor 50 sau 100 de persoane ce le reveneau ca și număr în atragerea la secțiile de votare. Acești 10 supervizori erau și ei plătiți cu suma de 1000 euro de persoană lunar, timp de trei luni, inclusiv luna noiembrie 2014.

Pentru a determina cooptarea acestor 200 de persoane, Sebastian Ghiță, prin ……………… i-a plătit cu sume cuprinse între 100 – 200 de euro pe lună, plata fiind efectuată în această manieră cu 3 luni înainte de scrutin inclusiv în luna noiembrie 2014.Votanții cooptați de către cele 200 de persoane racolate inițial, primeau la rândul lor bani și bunuri (bani, ceasuri, articole de îmbrăcăminte neinscripționate, alimente) dacă se prezentau la vot și votau candidatul PSD Victor Ponta. Totodată votanții aveau obligația să facă dovada prezentării și exercitării votului”, mai scrie în documentul DNA.

Banii erau dați personal de Ghiță

Martorul mai susține că Sebastian Ghiță distribuia personal banii la sediul central PSD. „Precizez faptul că una din sarcinile ce îi reveneau numitului……… era să transporte banii necesari acestor activități, în numerar, în monedă euro, pe teritoriul național, apoi trecerea lor peste graniță în Republica Moldova cu avionul sau cu mașina personală și distribuirea lor celor 10 supervizori și celor 200 de persoane subordonate acestora. Declar faptul că sumele de bani astfel scoase din țară și puse la dispoziția lui ………. însemnând suma de aproximativ 400.000 euro, erau dați personal de către Sebastian Ghiță, în numerar, la sediul PSD din București, șos. Kiseleff, despre această înțelegere frauduloasă având cunoștință și candidatul PSD, Victor Ponta. De asemenea, cunosc faptul că Sebastian Ghiță a constituit o bază de date informatizată cu toți alegătorii din diaspora pe relația Republica Moldova, bază de date ce cuprindea circa 20.000 de persoane identificați prin localitate, nume și număr de telefon mobil.

De asemenea, baza de date cuprindea și numele persoanelor împuternicite să racoleze pe votanți, intitulați în tabelele special constituite ca supervizori și numărul lor de telefon mobil. Baza de date menționată mai sus, se află stocată într-un server la care acces are numitul Alin Petran.

De asemenea cunosc faptul că Ghiță Sebastian și …………. pentru a stabili și justifica modul de cheltuire a banilor, au întocmit mai multe înscrisuri olografe care prezintă în detaliu modul în care erau repartizați banii pentru cumpărarea voturilor în diaspora”, sunt dezvăluirile martorului DNA.

sursa: romanialibera.ro

Republica Moldova a fost din nou ținta organizațiilor internaționale de crimă organizată, specializate în fraude bancare și spălări de bani. Nouă interlopi de pe trei continente au venit la Chișinău pentru a spăla peste trei miliarde de dolari. Cu cărți de vizită de mari investitori și contracte false, aceștia au încercat să fure și banii unui cartel de droguri din Columbia, depozitați pe un cont aflat la cea mai mare bancă particulară din Germania – „Deutsche Bank AG”. RISE a investigat membrii și activitatea organizației criminale în care figurează un candidat la alegerile prezidențiale din statul african Gabon și soția unui fost judecător moldovean, implicat în spălătoria rusească de 20 miliarde de dolari, notează rise.md.

Ofiţerii Centrului Național Anticorupție (CNA) i-au reținut la începutul lunii iulie pe opt cetăţeni străini, într-un dosar de spălare de bani, iar al nouălea a fost internat în spital. Membrii grupării internaţionale din care fac parte trei persoane de origine franceză, doi mexicani, un dominican, un cetăţean al Canadei, unul al SUA şi altul originar din Gabon, sunt bănuiţi de „asociere, înțelegere şi complicitate la comiterea infracţiunii de spălare de bani în proporţii deosebit de mari”.

Automobile sportive pentru raliul Paris-Dakar
CHIȘINĂU. 4 IUNIE 2013. Francezul Francis Sabatie creează firma Buggy Car Design SRL (30% din acțiuni), avându-i ca parteneri de afaceri pe alți doi francezi Pierre Troullioud de Lanversin (30%), Gilles Montardy (30%) și pe Silvia Gorun (10%) – soția fostului magistrat de la Judecătoria sect. Râșcani, Gheorghe Gorun, care figurează și în calitate de administratoare.

Compania, înregistrată sub pretextul de atragere a investițiilor străine pentru fabricarea unor automobile de tip sport, cu motoare electrice, care să fie puse în circuitul de la celebrul raliu „Paris-Dakar”, are sediul juridic pe str. Alba Iulia 75/7 din Chișinău. La această adresă, Buggy Car Design a închiriat un spaţiu, într-un atelier al Școlii Profesionale Nr. 6. „Francezii au lucrat trei luni la un prototip de automobil sportiv, a cărui caroserie mai poate fi observată în curtea atelierului. Deja au plecat”, ne spune paznicul de la școală.

Din documentele consultate de RISE, cei trei francezi au părăsit R. Moldova în luna august 2013 și s-au întors la Chișinău la începutul anului curent. Scopul oficial a fost de a continua investiția în producerea automobilelor sport. Într-o intervenție la postul de televiziune Pro TV, Francis Sabatie a declarat că proiectul prevedea „atragerea în decurs de patru ani a unor investiţii de 148 milioane de euro”. În acelaşi reportaj apărea şi un alt personaj controversat, Michel Francois Valette, care se prezenta drept investitor din Elveţia.

Cei doi afaceriști au făcut mare scandal la începutul lunii iunie, atunci când Biroul Migrație și Azil ar fi tergiversat perfectarea unei invitaţii în R. Moldova pentru Sanches Espinal Nixon Aramis, un inginer din Republica Dominicană, specialist în domeniul maşinilor electrice. „Vom fi nevoiţi să plecăm, deoarece, dacă refuză să ne permită să aducem experții noștri, va trebui să plecăm si să căutăm alte ţări, cum ar fi Indonezia sau Malaysia”, a declarat Michel Francois Valette.

Din documentele obținute de RISE reiese că Buggy Car Design SRL a fost creată pentru a facilita accesul în R. Moldova a unor interlopi internaționali specializați în fraude bancare și spălări de bani, care să ajungă la Chișinău sub pretextul „de a studia mediul de afaceri din R. Moldova”. Însă, în realitate, ei urmau să efectueze mai multe tranzacții frauduloase.

Începând cu luna martie curent, în țară au mai intrat: francezul Alain Atlani, mexicanii Ramirez Ramirez Jose Alfredo şi Lopez Perales Heriberto, americanul William Rosa jr., canadianca Victorine Heudja şi gabonezul Jocktaine Mike Steve. Aceștia aveau la ei contracte false și cărți de vizită de mari investitori.

30 MARTIE 2015. Interlopii crează o nouă companie Cofinex-Camondo Finance&FX SRL, care urma să fie folosită în spălarea de bani. Firma a fost fondată de cetățenii canadieni Victorine Heudja (48,5% din acțiuni), Ilunga Ngoy (2%), cetățeanul turc – Mahir Zara (48,5 %) și Silvia Gorun cu 1 % din capitalul statutar. Compania, specializată în intermedieri financiare și activități cu metale prețioase, își are sediul juridic în apartamentul Silvei Gorun.

Potrivit CNA, membrii grupului comunicau între ei despre pregătirea şi realizarea mai multor tranzacții bancare frauduloase de proporții, de tip SWIFT şi DTC (Depozitary Transfer Chek – presupune că transferul de bani este verificat şi realizat direct de o bancă locală pentru o anumită firmă sau persoană), prin intermediul unor conturi deschise în mai multe bănci străine. Pentru realizarea tranzacțiilor frauduloase, membrii grupului ar fi implicat hackeri, sarcina cărora era de a pătrunde nesancționat în sistemele informaționale ale băncilor.

Silvia GORUN, administratoarea Buggy Car Design SRL: „Ei vorbeau la telefon despre sume mari de bani, de trilioane, milioane… Asta ei nu vorbeau la nivelul Moldovei, dar la nivel global…, nu de Moldova și de spălare de bani. Nu s-a mișcat nicio copeică la nicio bancă. Când au făcut percheziții au venit și i-au stricat camera temeiei la care stăteau în gazdă. Ei (procurorii –n.r.) au crezut că sunt saci cu bani pe sub paturi? Au găsit doar copeici prin buzunarele lor”.

RISE a aflat că interlopii planificau efectuarea unui șir de operațiuni bancare frauduloase prin intermediul conturile deschise de ei la Victoriabank, pe numele Organizației Mondiale de Dezvoltare (instituție non-guvernamentală, creată în anul 2011 la Paris), Buggy Car Design și Cofinex-Camondo Finance&FX SRL. La aceeași bancă, gruparea a deschis mai multe conturi de carduri bancare și pe numele a șapte dintre membrii grupării.

Silvia GORUN: „Au deschis conturi bancare ca să lucrăm și ca să transfere niște bani de peste hotare. Bani cu documente, nu bani din ăștia din aer. Nu pot să pun mâna în foc că toți sunt curați pentru că nu-i cunosc pe toți…”.

Banii cartelului de droguri din Columbia
În ultimele două luni, membrii grupării au purtat negocieri cu hackerii pentru a realiza un atac la serverele unor bănci internaționale cu scopul de a obţine accesul la conturi de miliarde de dolari.

PRIMA ȚINTĂ – Deutsche Bank AG. Cel puţin patru hackeri din R. Moldova şi România urmau să atace serverul la Deutsche Bank AG, cea mai mare bancă particulară din Germania și una dintre cele mai importante instituții financiare la nivel mondial. Miza era de a obţine rechizitele bancare, codurile și parolele de acces la un cont bancar unde se păstrează câteva miliarde de dolari, bani ce aparțin unui cartel de droguri din Columbia, de pe care nu au mai fost făcute operațiuni bancare de mai mulți ani. Banii furați, urmau să fie retrași prin conturile deschise pe numele interlopilor în băncile din Republica Moldova şi din alte state, iar, ulterior, sumele de bani să fie transferate pe conturile unor companii offshore.

A DOUA ȚINTĂ – Filiala HSBC din Hong Kong. Hackerii urmau să atace serverele și să obțină datele de acces la un cont de circa 134 de miliarde de dolari deschis la filiala din Hong Kong a băncii britanice HSBC.

„De fapt, pe cont nu sunt bani, ci niște hârtii de valoare din China. Acestea, însă, nu au nici o valoare, pentru că sunt fără acoperire financiară. Sume de 2-3 miliarde de dolari urmau să fie transferate de pe acest cont – la The Bank of New York (BNY) Mellon, iar de acolo – pe conturile grupării la o bancă moldovenească. Ultima trebuia să confirme recepționarea transferului, iar imediat, din alte ţări, urmau să vină cereri de plată a acestor bani. Banca moldovenească trebuia să le execute în decurs de 72 de ore. O eventuală realizare a acestei scheme ar fi dus la prăbușirea băncii din Republica Moldova pentru că ea nu dispune de astfel de resurse financiare”, explică anchetatorii.

Comision pentru cardinalii de la Vatican
A TREIA ȚINTĂ –  s-a realizat, parţial, la fel, prin atacuri informatice, afaceriștii au aranjat transferul unei sume de 2 miliarde de dolari de la BNY Mellon la Deutsche Bank, apoi, prin Credite Suisse, banii au plecat la Bank of Vatican și într-un final, 100 de milioane de dolari au ajuns pe conturile bancare ale afaceriștilor. „Aici chiar s-a reuşit transferul sumei de 110 milioane de dolari, din care 10 milioane de dolari au ajuns pe contul unor cardinali de la Vatican, sub formă de donație, dar în realitate sunt un comision. Restul au ajuns pe conturile personale ale membrilor grupării”, susțin procurorii.

Silvia GORUN: „E foarte vesel. Ei (procurorii – n.r.) au zis că noi am invitat unele persoane ca să spele banii prin această firmă. Asta nu e corect. Am vrut să implementăm aici proiectul dar dacă așa s-au comportat nimeni nu o să vină la noi din investitori. Ei au măturat toți străinii din oraș. Ei nu sunt vinovați. Doar au vorbit…”.

Adrian POPENCO, procuror interimar Anticorupție: „Trei persoane se află în arest pentru 30 de zile (Michel Francois Valette, Ramirez Jose Aifredo Ramirez, Espinal Nixon Aramis Sanchez – n.r.). Restul persoanelor implicate se află sub control judiciar, iar la o parte din ei le-a fost aplicată măsura de a nu părăsi țara. La moment, Silvia Gorun nu are calitate procesuală de bănuit sau învinuit, iar ancheta se află în desfășurare. Banca din Moldova nu a fost prejudiciată pentru că a fost efectuată intervenția organului de urmărire penală pentru a preîntâmpina un eventual prejudiciu”.

Cărţi de vizită de mari investitori şi interlopi de elită

Silvia GORUN [martor în dosarul de spălare de bani] este soţia avocatului Gheorghe Gorun, fost judecător la Judecătoria sect. Râşcani. În calitate de magistrat, Gheorghe Gorun, a emis în 2010, prima ordonanţă judecătorească din cea mai mare operaţiune de spălare de bani din Europa de Est (20 miliarde de dolari SUA), care a tranzitat Republica Moldova în perioada 2010 – 2014. Mai exact, Gorun a emis trei ordonanţe în baza unor contracte fictive şi copii ale unor documente prin intermediul cărora organizaţii criminale şi politicienii corupţi din Rusia au spălat 790 milioane de dolari SUA.

Gorun a plecat din justiţie cu capul sus. Pe 5 iulie 2013, la trei luni de la eliberarea ultimei ordonanţe prin care judecătorul „a legalizat” 3,5 milioane de euro în baza contractelor fictive, Colegiul disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-a aplicat lui Gorun sancţiunea disciplinară „sub formă de propunere de eliberare din funcţia de judecător”. În februarie 2014, la solicitarea magistratului, CSM a modificat decizia Colegiul disciplinar prin care Gorun s-a ales în final cu sancţiunea disciplinară „sub formă de mustrare aspră”. În aceeaşi zi, magistratul a scris cererea de demisie din funcţia de judecător, invocând starea precară a sănătăţii. O lună mai târziu, Gheorghe Gorun a obţinut licenţa de avocat.

Mike Steeve JOCKTANE [arestat pentru 30 de zile], cetăţean gabonez şi francez, născut în 1972. Mike este pastor catolic, politician şi unul dintre liderii influenţi ai opoziţiei gaboneze. Din 2005 până în 2009 a fost consilier personal al preşedintelui gabonez Omar Bongo – acuzat de mai multe cazuri de corupţie, fiind un dictator care a condus ţara din 1967 până în 2009, când a decedat. În 2011, Mike Jocktane a declarat pentru ziarul francez „Liberation” că fostul preşedinte Omar Bongo a finanţat campania electorală pentru prezidenţialele din 2007 a fostului preşedinte francez, Nicolas Sarkozy.

În 2009, la alegerile prezidenţiale din Republica Gabon, Mike Steeve Jocktane a devenit directorul de campanie al unui lider din opoziţie, Andre Mba Obame, care a fost învins de fiul dictatorului Omar Bongo. În luna aprilie 2015, Andre Mba Obame a decedat, iar şeful său de campanie, Mike Jocktane, a declarat că „Obame a fost otrăvit de oponenţii politici”. Mike Steeve Jocktane intenţionează să candideze şi el la alegerile prezidenţiale din Gaboncare se vor desfăşura în 2016. Acum, el se află în izolatorul de la CNA, fiind bănuit de infracţiuni bancare şi spălare de bani.

[Michel VALETTE] Michel Francois VALETTE [arestat pentru 30 de zile], cetăţean francez, născut în 1954. El este preşedintele Organisation Mondiale de Developpement (Organizaţia Mondială de Dezvoltare –n.r.), o instituţie non-guvernamentală cu sediul la Paris, care oficial are drept scop „dezvoltarea economică la nivel global”. Potrivit procurorilor, Michel Valette le-ar fi spus celorlalţi suspecţi reţinuţi de CNA în dosarul de spălare de bani că, el a activat anterior şi în calitate de consilier al fostului preşedinte al Franţei, Jacques Chirac.

Silvia GORUN despre Valette: „Şeful (Michel Francois Valette – n.r.) este legat de Pentagon, de nişte chestii foarte serioase. Ei au venit să deschidă filiala OMD în Moldova pentru că este în toată lumea. Eu de vreo cinci ani le pun macaroane pe urechi că Moldova este bună pentru investiţii, ca să fie aici bani, producere… Eu am vrut ca trei persoane din această organizaţie să-i introduc în firmă ca investitori pentru că oamenii au bani. Ei sunt simpli, dar bogaţi!”.

Espinal Nixon ARAMIS [arestat pentru 30 de zile], cetăţean dominican, născut la 1970. El este specialist în domeniul maşinilor electrice.

[Sabatie Francis] Francis Yves Jacques SABATIE [bănuit în dosarul de spălare de bani], născut în 1966, în localitatea Saint-Cere, Franţa. În România, el figurează în calitate de acţionar la trei companii.

Două au fost radiate, iar cea de a treia este activă – Orpall Consulting Business SRL este o firmă de consultanţă în afaceri şi management, în care el deţine 50% din acţiuni.

Ramirez Jose Aifredo RAMIREZ [bănuit în dosarul de spălare de bani], cetăţean mexican, născut în 1957. Ramirez este membru în Consiliul executiv al Organisation Mondiale de Developpement. Silvia Gorun a declarat pentru RISE că „Ramirez este diplomat. El nu a venit în Moldova cu paşaportul diplomatic, dar cu paşaport simplu”.

Alain ATLANI [bănuit în dosarul de spălare de bani], cetăţean francez, născut în 1945. El este vice-preşedintele Organisation Mondiale de Developpement. În anul 2002 era conectat la o organizaţie criminală, specializată în fraude bancare pe teritoriul Franţei. „Atlani are companie privată de avioane”, ne-a spus Silvia Gorun.

Perales Heriberto LOPEZ [bănuit în dosarul de spălare de bani], cetăţean mexican, născut în 1963.

Victorine HEUDJA [bănuit în dosarul de spălare de bani], cetăţean canadian, născut în 1968. Este secretară la Centrul Canadian pentru Asistenţă Multietnic şi Centrul de asistenţă „MONT-CARMEL” din Canada .

Rosa JR WILLIAM [bănuit în dosarul de spălare de bani], cetăţean al SUA, născut în 1950. Din informaţiile Biroului Federal de Investigaţii al SUA, Rosa JR WILLIAM figurează în mai multe tentative de fraudare a unor bănci din SUA şi din Marea Britanie, comise în perioada 2010 -2015. Sumele vehiculate în aceste cazuri sunt de ordinul miliardelor de dolari americani.

sursa: rise.md

Oligarhie – guvernarea statului de către un grup, pervertită prin abuzul de putere. Formă de guvernământ în care puterea politică şi economică este deţinută de un număr restrâns de persoane, segment care se caracterizează fie prin avuţie, înrudire, putere militară sau influenţă politică. Oligarhia reprezintă o manifestare a puterii exprimată în mod nedemocratic, în care personalităţile-cheie rămân în umbră, preferând să conducă din culise, de cele mai multe ori prin intermediul mijloacelor economice. O societate poate deveni o oligarhie într-un anumit moment al evoluţiei ei printr-un mecanism de acumulare graduală şi netransparentă de mijloace economice de către un grup restrâns de indivizi. Oligarhia este acea formă de guvernământ în care puterea aparţine unora puţini. Oligarhia are tendinţa de a-şi crea structuri suprastatale şi nu poate funcţiona în absenţa unui control strict al justiţiei. Ecuaţia oligarhiei include în mod obligatoriu: infiltrarea politică, controlul mass-media şi îmblânzirea justiţiei.

În ultimii ani, Republica Moldova a mers în galop spre un regim oligarhic care acum a atins apogeul. Timp de doar câţiva ani, guvernarea RM a bătut toate „recordurile” şi a adus ţara către o oligarhie cum nu s-a mai văzut, prin capturarea instituţiilor statului şi subjugarea justiţiei, corupţia înflorind de la o zi la alta. Astfel, fenomenul „oligarhie”, despre care anterior se ştia mai mult de prin cărţile de istorie, a ajuns acum să fie sinonim cu Republica Moldova. Toată diplomaţia, răbdarea şi toleranţa de care a dat dovadă Uniunea Europeană în ultimii ani faţă de RM, încercând să crească din aceasta vestita „poveste de succes”, s-a terminat. UE nu mai poate doar să-şi manifeste îngrijorarea, cum a făcut-o, practic, de la instaurarea noii guvernări aşa-zise proeuropene, şi a trecut la fapte – de la revizuirea politicii de vecinătate şi până la suspendarea finanţării.

Cum s-a întâmplat însă că Republica Moldova a ajuns în captivitatea intereselor obscure ale unor personaje controversate, ale căror ilegalităţi au fost demonstrate şi demascate în alte ţări, numai nu în a noastră, unde justiţia se află la degetul lor cel mic? După anii 90, afaceriştii dubioşi au răsărit în spaţiul post-sovietic ca ciupercile după ploaie, în situaţia în care vulnerabilitatea statelor le-a servit cum nu se putea mai bine. Specialiştii vorbesc despre două lumi în care a fost ancorată istoria oligarhiei post-sovietice: cea legală, formală, şi cea ilegală, între lux ostentativ şi împuşcături pe stradă, sentimentul atotputerniciei şi riscul de a fi în orice moment ţinta unui posibil atac, în condiţiile concurenţei avide.

Slăbiciunea instituţiilor statului şi elasticitatea (sau inexistenţa) statului de drept i-ar fi determinat pe aceşti proaspeţi businessmani să caute căi de a-şi depăşi vulnerabilitatea, instituţionalizându-şi statutul şi veniturile. Sistemul politic, devenit „democratic” şi pluripartitist peste noapte, a devenit pentru ei o afacere tentantă – modalitate de a pune mâna pe pârghiile statului şi puterea politică pentru a-şi proteja şi multiplica averea. Astfel, treptat, în politică au pătruns oligarhii, iar RM nu a fost o excepţie.

Excepţia, în cazul ţării noastre, ar fi că puterea economică şi politică a ajuns, practic, în mâinile a doi-trei oameni, iar ulterior – a unuia singur. Nu este un secret pentru nimeni că cel mai oligarh dintre oligarhi, Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreşedintele PD, a fost înfofolit de guvernarea comunistă. Astfel, rădăcinile oligarhiei se trag de la regimul totalitar Voronin. Odată cu venirea la putere, PCRM a lansat o perioadă de persecutare a tuturor celor care se împotriveau sistemului. Subordonând justiţia, poliţia şi serviciile secrete, Voronin a fost numit „ultimul dictator comunist din Estul Europei”. Clanul lui Voronin făcea legea în RM, unde corupţia atinsese cote enorme şi totul era de vânzare: de la decizii judecătoreşti şi până la eliminarea concurenţilor în afaceri.

Pe durata mandatului prezidenţial al lui Voronin, feciorul acestuia, Oleg Voronin, şi complicii familiei, ar fi preluat controlul asupra celor mai profitabile afaceri din domeniul financiar-bancar, energetic, construcţii, industria zahărului şi a alcoolului. Presa a scris că, în doar câţiva ani, averea lui Vladimir şi Oleg Voronin a crescut cu zeci de milioane de dolari. În perioada respectivă, atât presa din RM, cât şi cea străină, a publicat un număr mare de investigaţii cu privire la afacerile lui Oleg Voronin, obţinute prin trafic de influenţă şi şantaj.

În perioada guvernării comuniste, „cardinal din umbră” al familiei Voronin era nimeni altul decât Plahotniuc, care a obţinut influenţă încă de prin anii 2003-2004. Plahotniuc era arcanul care se ocupa de treburile murdare ale familiei, satisfăcându-şi, între timp, propriile interese – de la eliminarea agenţilor economici care îl deranjau şi până la comandarea proiectelor de legi care-i conveneau. Peste ani şi ani, fiul lui Vladimir Voronin dezvăluia, într-un interviu, că toate afacerile de care a fost acuzat că le-a preluat cu forţa în perioada guvernării comuniste „se află la Plahotniuc”, care „a pus mâna pe toate, într-o manieră specifică lui”. Despre zecile de afaceri preluate abuziv, reducerea la tăcere prin dosare la comandă, instituirea monopolului în mai multe sectoare puteţi citi în articolul Epopeea oligarhului.

Oligarh cu acte în regulă a devenit în 2010, când a apărut, peste noapte, pe locul doi în lista electorală a PD. De atunci, în scară crescândă, au început cele mai grave probleme ale RM: atacuri raider în sectorul bancar, cazul Magnitsky şi cele 450 de milioane de dolari spălate prin intermediul Băncii de Economii, furturi din bugetul de stat, controlarea fluxului de la bani la Metal Feros, Moldtelecom, Air Moldova, Aeroportul Chişinău, Moldova-Gaz, ÎS Registru şi la alte întreprinderi de stat, preluarea frauduloasă a mai multor întreprinderi şi valori de stat, precum hotelul Codru, hotelul Naţional, insulele „La izvor”, cafeneaua Parlament, cafeneaua Guguţă; condamnarea oamenilor nevinovaţi în cazurile Victoriabank, Banca de Economii, ASITO, Victoria Asigurări, Moldova Agroindbank, Universalbank.

Odată cu venirea la putere a lui Plahotniuc, în justiţie şi instituţiile de stat s-a instaurat un control fără precedent, care a făcut posibil muşamalizarea cazurilor precum omorul din Pădurea Domnească, atacurile raider demascate la Londra, dar şi jaful recent al unui miliard de dolari din sectorul bancar. Totodată, prim-vicepreşedintele PD a avut grijă să-şi tragă un întreg imperiu media, din vreo cinci posturi de televiziune şi controlul total asupra pieţei publicitare.

Un alt personaj de la guvernare cu afaceri bănoase este şi fostul premier Vladimir Filat. În presă au apărut de nenumărate ori informaţii despre afacerile sale cu ţigări, terenuri şi imobiliare la Chişinău şi la Iaşi. Totodată, Filat ar deţine clădirea cu mai multe etaje de la intersecţia str. Ismail cu bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, cunoscută ca „Ipteh”, privatizată de la stat în 1999, pe când actualul lider al PLDM era ministru de stat.

După alegerile locale recente, la treuca statului şi-au mai făcut loc doi milionari. Controversaţi ar fi puţin spus. Presa din România scria că „două mari oraşe din RM au fost câştigate de milionari penali”. Ilan Shor, învinuit în dosarul jafului de la Banca de Economii, şi Renato Usatîi, care ar avea legături cu lumea interlopă şi mai multe dosare penale la activ.

Or, invazia oligarhilor stârneşte îngrijorări majore pe plan mondial, de la cele mai importante instituţii europene şi până la cele mai cunoscute publicaţii internaţionale.

„Republica Moldova este un stat captiv al propriilor ciume din sistemul politic, unde cleptocraţia pare să patroneze elita politică. RM a fost cândva un exemplu de succes al Parteneriatului Estic. În 2010, ţara a pornit cu mult entuziasm pe drumul către europenizare, iar Moldova a câştigat între timp liberalizarea vizelor în UE şi a semnat un Acord de Asociere cu Bruxelles-ul, însă acum este cea mai mare dezamăgire a Parteneriatului Estic. Recenta dispariţie a miliardului de dolari a dezvăluit un stat captiv în propria cleptocraţie, un stat slăbit de corupţie la cel mai înalt nivel. Sistemul politic corupt este cea mai mare slăbiciune a ţării. Pe parcursul ultimilor 20 de ani, executivul moldovean a găsit modalităţi de a controla sistemul judiciar şi instituţiile responsabile să îi investigheze pe oficiali pentru corupţie şi alte infracţiuni. Victoria partidelor proeuropene la alegerile de acum cinci ani nu a schimbat asta. Din contra, corupţia a atins noi culmi, iar influenţa şi puterea oligarhilor a crescut”, se spune într-o analiză recentă a German Marshall Fund of the United States.

Totodată, un raport al Freedom House de acum câteva săptămâni prezintă Republica Moldova drept un regim hibrid, în tranziţie, cu grave probleme de guvernare democratică, nivel înalt al corupţiei şi mass-media controlată de oligarhi. Ţara noastră se află pe ultimul loc printre statele cu un astfel de regim, fiind chiar la limită cu regimurile semi-autoritare.

Săptămâna trecută, un nou semnal de alarmă a fost dat de revista americană Forbes, care a scris că „micul stat pe nume Republica Moldova, controlat de interese oligarhice, este într-un necaz financiar disperat” şi că „oligarhii ajunşi în politică controlează instituţiile de stat, banca centrală şi sistemul judiciar cu scopul de a-şi proteja afacerile”.

Într-un alt studiu, realizat de Centrul de Cercetări Orientale din Varşovia, se spune că Republica Moldova este dominată fără drept de apel de două clanuri oligarhice, Partidul Liberal Democrat şi Partidul Democrat, dominate la rândul lor de către liderul neformal al PD, Vladimir Plahotniuc, şi preşedintele PLDM, Vladimir Filat.

„Cu controlul statului în mâinile lui Filat şi Plahotniuc perspectivele de modernizare reală a RM sunt sub semnul întrebării. Singurul lor scop este de a menţine controlul complet asupra statului. Acest control este necesar pentru a asigura interesele politice şi economice ale liderilor acestor grupuri: Filat şi Plahotniuc, ambii actori importanţi în economia Moldovei. Cei doi miliardari au început acumularea averilor în anii 1990 în circumstanţe dubioase. Practicile din politica moldovenească din ultimii ani indică la faptul că este în curs un proces de luare în captivitate a statului de grupurile de interese centrate în jurul celor doi lideri politici principali. Este un model tipic post-sovietic de oligarhie în care cercurile cele mai puternice de influenţă din ţară sunt axate pe exercitarea puterii directe pentru a-şi asigura prosperarea afacerilor. Această instabilitate derivă dintr-un paradox. Pe de o parte, cei doi lideri ai coaliţiei, Filat şi Plahotniuc, sunt rivali implicaţi într-un concurs permanent pentru a-şi extinde influenţa în cadrul sistemului actual şi pentru a o diminua pe cea a rivalului. Pe de altă parte, ambii sunt interesaţi în menţinerea puterii şi menţinerea sistemului actual. Acest lucru i-a forţat să elaboreze un model de coabitare în cadrul unei coaliţii guvernamentale”, scrie autorul studiului.

Faptul că Republica Moldova este subjugată de oligarhie nu mai este pus la îndoială de nimeni. Întrebarea este cum poate fi salvată ţara, iar aceleaşi surse menţionate mai sus vorbesc despre protestele masive care au avut loc în ultima perioadă la Chişinău, organizate de Platforma DA. Speranţa rămâne în trezirea societăţii, ca să nu mai tolereze clica oligarhică de la guvernare, precum şi apariţia unei clase politice noi, care să nu înşele aşteptările oamenilor, aşa cum a făcut actuala guvernare.

sursa: jurnal.md

Poetul
Aş sta, aşa cu faţa-n sus,
Lovit pieziş de vreme
Şi-ncet ca un izvor supus
Ţi-aş murmura poeme.

Şi patul de sub şira mea,
Podeaua care-l ţine,
Cu timpul s-ar dărăpăna
Şi-n casă-ar fi ruine

Şi peste molcomul prăpăd
Peste privirea-mi oarbă
Cu gura începând să vad
Eu, năpădit de iarbă,

Din somnul ca un trist magnet
Ce ştie doar să cheme,
Ţi-aş mai încredinţa încet
Mistere şi poeme.

Albitul firii mele os,
Schiloada chipăroasă,
Lovit de pietre dureros
Şi mărunţit de-o coasă.

Ar face gura şi-ar sopti
Despre ce e şi nu mi-i
În veacul de schizofrenii
Pân-la sfârsitul lumii

Şi dacă varul cel nestins,
Ce-i una cu folosul,
Cu cinic urlet dinadins
Mi-ar înghiţi şi osul,

Eu, tainic, blând şi tutelar,
Călcând tăceri postume,
Din toţi pereţii daţi cu var
M-aş reîntoarce-n lume,

Către o casă, unde-acum
Şi moartea mai aşteaptă,
Până să-nceapă tristul drum
De dincolo de şoaptă.

Să-ţi spun că încă nu-i târziu.
Ruina e departe,
Iar eu cu inima te ştiu
Pe viaţă şi pe moarte.

Aş sta aici, pe-acest prundiş
Pe care-mi este bine,
Ca vremii, pus hotar pieziş,
Să-mbătrânesc de tine.

Să-mi sugă oasele-n pământ
De parcă oase-aş plânge,
Să fiu doar calcar şi cuvânt
Şi-un ultim strop de sânge.

Totuşi, iubirea
Şi totuşi există iubire
Şi totuşi există blestem
Dau lumii, dau lumii de ştire
Iubesc, am curaj şi mă tem.

Şi totuşi e stare de veghe
Şi totuşi murim repetat
Şi totuşi mai cred în pereche
Şi totuşi ceva sa-ntâmplat.

Pretenţii nici n-am de la lume
Un pat, întuneric şi tu
Intrăm în amor fără nume
Fiorul ca fulger căzu.

Motoarele lumii sunt stinse
Reţele pe căi au căzut
Un mare pustiu pe cuprins e
Trezeşte-le tu c-un sărut.

Acum te declar Dumnezee
Eu însumi mă simt Dumnezeu
Continuă lumea femeie
Cu plozi scrişi în numele meu.

Afară roiesc întunerici
Aici suntem noi luminoşi
Se ceartă-ntre ele biserici
Făcându-şi acelaşi reproş.

Şi tu şi iubirea există
Şi moartea există în ea
Îmi place mai mult când eşti tristă
Tristeţea, de fapt, e a ta.

Genunchii mi-i plec pe podele
Cu capul mă sprijin de cer,
Tu eşti în puterile mele,
Deşi închiziţii te cer.

Ce spun se aude aiurea,
Mă-ntorc la silaba dintâi,
Prăval peste tine pădurea:
Adio, adică rămâi.

Şi totuşi există iubire
Şi totuşi există blestem
Dau lumii, dau lumii de ştire
Iubesc, am curaj şi mă tem.

Dumnezeul salvării
Închide fereastra, perdeaua o lasă,
Dă zgomotul mării afară din casă,
Dă-mi voie s-aşez fruntea mea pe-al tău pantec,
S-ascult al rodirii şi-al tainelor cântec,

Să fiu tot o rană, să fii tot o rană,
Materia-n fierberea ei grosolană,
Să trecem în moarte din cauze varii,
Cu marea venind către noi ca barbarii.

Eu las adevărul acesta să steie,
Eşti cea mai fierbinte şi dulce femeie,
La noapte, plângând lângă tot ce mă doare,
Pe ochi desena-te-voi, straniu, cu sare.

Dă marea afară din casă şi vino,
Nestinso, neblândo şi iar nestrăino,
Pereche de umbra noptatecă pune
În contul durerii că eşti slăbiciune,

Că inima-mi pica din piept şi mă cheamă,
Că sufletul meu te consideră mamă,
Că norii se-adună şi vremea se strică
Şi eu, stând sub grijă, te ţin ca pe-o fiică,

Dar tu dintre toate mai nouă, mai vechea,
Îmi eşti dulcea umbra, împasul, perechea,
Tu, drama cu mii de soluţii greşite,
Te plâng până ochii îmi ies din orbite.

Fii azi râzătoare, fii azi optimistă,
Soluţia buna e-n noi şi există
Şi dacă, iubito, femeie visată,
Ar fi să ne stingem curând, nu odată,

Din dragostea noastră nebună şi bună,
Cu marea în casă, şi-n pat arşi de lună,
Eu ştiu că s-or naşte sub cinice astre
Alţi doi să repete-ntrebările noastre.

Ţi-ai naşte copilul, ţi-aş naşte copila,
În pumni de olar ar surâde argila
Şi daca nu e Dumnezeu să audă
Ce luptă dăm astăzi cu moartea cea crudă,

Din dragostea noastră, prin timpul prea greu
S-ar naşte el, vindecător Dumnezeuul,
Pe tronuri sărace suindu-şi fiinţa
Ar face să cânte prin noi suferinţa.

Iubito, amână secunda fatală,
Să dăm alor noştri şi dramă şi boală,
Copiilor noştri să dăm să învingă
Prin ei tragedia cu chip de seringă.

Dă zgomotul mării afară din casă,
Vreau linişte, linişte, marea m-apasă.
Vreau moartea să vină să lupte cu mine,
Eu sunt cineva, moartea e oarecine.

Şi mută din tine în mine durerea,
Că tot ţi-o voi lua folosind mângâierea
Te-nchină şi crede, în mine te mută,
Cu jale cu tot şi cu clipa temută.

Şi daca se-ngăduie fapta aceasta,
Cu pumnii aprinşi mergi şi sparge fereastra,
Să intre barbara şi tulburea mare
Prin noi în pământul pe care nu-l doare,

Să intre săratele zbateri şi unde
Sub toţi cei ce n-au simţăminte profunde,
Să-mi spele armura, sa-ţi treacă de coapsă,
Căci marea e singura lumii pedeapsă,

Să rupa, în val, şantinele de veghe,
Căci marea e singura morţii pereche,
Să vina fatal, consfinţând cu toţi solii
Mutarea în mine a dramei şi bolii,

Să vina să stingă cu tot vicleşugul
Şi lampa din casă şi ochii şi rugul
Şi-apoi să mă ducă departe, departe,
Sătulul de viaţă, bolnavul de moarte,

Să-ţi scriu cărţi poştale pe piele de cegă
Din Marea Niponă, din Marea Norvegă,
Din Marea de Flăcări ce plânge sub mare,
Iubito, pedeapsa, iubito, mirare,

Iubito de neguri, iubito de lună,
Iubito de taină şi jale-mpreună,
Iubito de carne, iubito de şoapte,
Suav miazăzi şi brutal miazănoapte,

Dar ăstea sunt simple şi bune cuvinte,
Şint legile care fac vieţi şi morminte,
Dar ăstea nimic nu înseamnă când vine
O grijă la mine şi moartea la tine.

Apleaca-ţi fiinţa prin ceaţa albastră
Să naştem salvarea din dragostea noastră
Şi roagă-te fiului tău ce e-n tine,
Să vină mai repede, să-ţi fie bine.

Să vina să urle ca mama şi tatăl
Îi sunt duşi la moarte; el şovăie, iată-l,
Da sângele tău, pur şi tânăr, să-l crească
În ritm fără pauză neomenească,

Dă pantecul tău, rodniciei, seminţei,
Fii gazdă nu bolii, ci vietii, fiinţei,
Tu meriţi pământul să-ti stea sub picioare,
Regină prea blândă şi nemuritoare,

Din mare să-ţi bată mătănii catargul,
Cum buzele tale îşi tânguie arcul,
Cum inima mea te-a găsit şi te ştie
Şi eşti bucurie, şi eşti tragedie.

Hai, vino, în liniştea mea neguroasă,
Dă zgomotul mării afară din casă
Şi-n larmele lumii şi-n templele mării
Să naşti Dumnezeul cinstit al salvării.

Orfani
A fi om e mai greu decât plumbul pe lume,
Noi nici nume n-avem. Dar câţi oameni au nume?

Ne-aţi uitat în cămin şi ni-i greu şi ruşine,
Mai cumplită, oricum, e uitarea de sine.

Suntem răi între noi, tot ce-i rău ne-răieşte,
Cei mai răi sunt acei ce urăsc omeneşte.

Noi – parinţi nu avem, cum destinul ne arată,
Pe pământ, cei mai mulţi n-au nici mamă, nici tată.

Poate că, între noi, peste traiul de câine,
Sunt cei supradotaţi pentru lumea de mâine.

Şi mai mare ca noi e, oricum, altă rană,
Un popor de orfani, într-o lume orfană.

Ofițerii de urmărire penală, procurorii și judecătorii stau sub călcâiul lui Vladimir Plahotniuc. Acest oligarh, dar și supraveghetorii justiției, pe care i-a angajat, împiedică specialiștii să-și facă meseria onest, imparțial și independent. Opinia aparține fostului judecător la CEDO, Stanislav Pavlovschi. Într-un interviu pentru jurnal.md, avocatul spune după ce principii ar trebui promovați judecătorii, despre reținerile de la CNA, cazul Voloc și cum ar trebui reformat domeniul judiciar.

După ce-am asistat la show-ul cu reținerea lui Ilan Shor, înainte de a fi învestit un nou Guvern, asistăm la un spectacol similar, în care sunt implicate rudele lui Vladimir Filat. Credeți că și de această dată învinuiții de spălare de bani vor ieși cu zâmbetul pe buze din izolatorul CNA?

S. Pavlovschi: Din urmărire penală nu se fac show-uri. Să nu uităm că dincolo de fiecare arest stau membrii familiei – soție, părinți, copii. Până a se stabili că ei au statut de vinovat, în ochii opiniei publice deja au statut de învinuiți. Din punctul de vedere al prezumției de nevinovăție, acest lucru acest inadmisibil. Societatea judecă omul fără a avea acees la dovezile corespunzătoare. Și nu numai Centrul Național Anticorupție, dar și Procuratura Generală obișnuiesc să facă asemenea show-uri. Mai nou, și Inspectoratul General de Poliție a început să urmeze această cale. Se creează impresia că ei habar nu au cum se face urmărirea penală. Această procedură se realizează în liniștea biroului. Nimeni nu are acces la informațiile din dosar, sub paravanul secretului de anchetă.

Totuși, e greu de oferit un răspuns la această întrebare. Într-o țară normală, unica  concluzie a societății după asemenea spectacole, este că oamenii reținuți trebuie să facă pușcărie. Din experiența mea pot spune că asemenea show-uri se fac atunci când organele de urmărire penală nu dispun de probe și atunci exercită presiuni nu doar asupra comunității, creîndu-le imagine criminalilor, dar și asupra judecătorilor. Să încerce un judecător să nu aresteze oamenii care au fost reținuți. Pe urmă li s-ar reproșa că au făcut urmărire penală, au întâmpinat dificultăți și în final i-au eliberat. Așa gândesc majoritatea.

Dar unii analiști susțin că aceste rețineri nu sunt altceva decât o răzbunare a lui Plahotniuc, care controlează CNA, față de Filat.

S. Pavlovschi: Într-o țară normală, acest gând nici nu trebuia să existe. Nici măcar la nivelul presupunerilor. La noi se discută această probabilitate la modul cel mai serios. Organul de urmărire penală este folosit pentru atingerea unor scopuri pur politice. Pentru așa ceva oamenii care stau în funcții trebuie să fie demiși fără niciun pic de ezitare.

Eu am foarte mari rezerve față de sistemul de drept care există în Republica Moldova. Și nu pentru că aș fi avut conflicte cu cineva. Am înțeles că dacă se comite o încălcare procesuală, nu se întâmplă din cauza că n-au posibilitatea să deschidă Codul de procedură penală, dar fiindcă se exercită presiuni asupra ofițerilor de urmărire penală și asupra procurorilor. Sunt presiuni pur politice sau presiuni de business. La noi în țară a devenit periculos să activezi conform legii. Ai plătit bani, ai obținut rezultatul dorit. N-ai plătit bani, poți să umbli prin judecăți ani la rând.

Situația e groznică. Se vehiculează că Vladimir Plahotniuc ar dirija organele de drept. Nu sunt sigur de acest lucru, însă aș da dreptate presei, care înainte de difuza ceva, are obligațiunea de a se documenta. Mai mult decât atât, a pus „smotreașcie za iustiții” sau cum se spune în română – supraveghetori ai justiției. Sunt termeni din lumea strict criminală. Și lumea criminală dirijează activitatea organelor de drept. Mai mare aberație nu poate fi inventată. Astfel, trebuie să fim tare naivi să credem că cineva ar fi interesat să creeze condiții pentru ca specialiștii să acționeze independent.

Independența reală al organelor de drept ar însemna că oamenii care au comis infracțiuni, vor avea cale liberă către Penitenciarul de la Cricova. Și credeți că ei își doresc acest lucru? Răspunsul este evident – nu. De aceea eu cred că numai prin presiunile partenerilor externi și a societății civile putem obține schimbări.

Uniunea Europeană insistă de câțiva ani ca justiția din Republica Moldova să fie reformată. Și societatea civilă s-a revoltat atunci când au ieșit la protestele masive, organizate în Piața Marii Adunări Naționale. Chiar și așa, rezultatele trenează.

S. Pavlovschi: La noi reformele se desfășoară, doar în măsura în care nu sunt atinse interesele domnului Păpușar. Dar dacă trebuie de reparat biroul judecătorului, de schimbat aparatul de aer condiționat, de cumpărat un computer nou pentru un procuror sau un fax, de ridicat pensiile procurorilor – în acest sens reformele merg. Cât privește necesitățile reale ale poporului, independența și imparțialitatea judecătorilor și procurorilor, respectarea principiilor unui proces judiciar echitabil, întocmirea corectă a proceselor-verbale a ședințelor, asigurarea accesului pentru toate părțile la probele din dosar – iată aici apar probleme și aici ei nu vor să reformeze nimic. Ei sub presiunea europenilor au introdus înregistrarea obligatorie a ședințelor de judecată.

Acum a apărut altă problemă. Procesul verbal al ședinței nu corespunde cu înregistrarea. Și atunci judecătorul din instanța ierarhic superioară nu pune casca pe urechi și nu ascultă întreaga ședință, dar citește ce scrie în procesul verbal. Ne pot spune să scriem obiecții dacă nu suntem de acord. Da, le putem scrie, însă trebuie să ne ofere copia procesului verbal. Acest lucru, însă, nu este posibil. De aceea, atunci când vorbim despre reforme, ne referim în primul rând la necesitatea restabilirii regimului de egalitate a judecătorilor, procurorilor, organelor de urmărire penală.

Asta înseamnă că reformarea sistemului trebuie făcută de oamenii care lucrează în justiție?

S. Pavlovschi: Desigur. Oamenii rezolvă totul. Din păcate asta a fost pe timpurile lui Stalin și asta avem acum.

În condițiile în care judecătorii controversați, cum ar fi Ghenadie Morozan, rudă prin afinitate cu Vladimir Plahotniuc sau alte exemple similare, sunt avansați în funcții, atunci cine ar fi oamenii onești care ar putea reforma sistemul?

S. Pavlovschi: N-aș dori să comentez cazul lui Morozan sau al altcuiva. Legea trebuie să fie formulată în alt sens. Un judecător să fie promovat doar atunci când dă dovadă de activitate independentă. Iată cei de la Consiliul Superior al Magistraturii spun totdeauna că au un sistem de evaluare, că adresează întrebări. Dar asta e un fel de floare la ureche. Judecătorul trebuie să fie vertical și să lucreze imparțial. Să nu-și bage nasul acolo unde nu-i fierbe oala. Nu trebuie să substituie procurorul în procesul de judecată. La noi foarte des se întâmplă acest lucru. Într-o ședință de judecată, alegoric vorbind, procurorul doarme. Este pasiv, nu face nimic, deoarece știe că oricum va fi sentința de condamnare. Apărătorul înaintează un set de argumente și în mod normal, procurorul ar trebui să atace. El propune doar să fie respinse, considerându-le nemotivate. Atunci judecătorul nu poate să le respingă aiurea și prezintă propriile argumente contrarii. Asta reprezintă o încălcare flagrantă a unui proces echitabil. Iată unde-i câmpul gol pentru reforme. Iată ce conduce la condamnarea ilegală a oamenilor.

Și-ncă ceva, la noi în țară nivelul achitărilor este extraordinar de mic. Neoficial mi s-a spus că este de 2 la sută. În țările dezvoltate se consideră că dacă nivelul condamnărilor este mai jos de 15%, înseamnă că țara are probleme grave la capitolul independenței puterii judecătorești. Noi nu avem nici 7 la sută, nici 10 la sută. Deci, situația este groaznică. Mai avem un element important din aceeași categorie – renunțarea la învinuire. Situația în care nu există probe suficiente pentru a condamna omul, procurorul este obligat să renunțe la învinuire. Este interesant cât de des procurorii renunță la învinuire.

Avem o situație când trei magistrați de la Curtea Supremă de Justiție – Ion Druță, Iulia Sîrcu și Valentina Clevadî, care au pus pe umerii statului o datorie de peste 4 milioane de lei, scapă de urmărire penală. Aici Consiliul Superior al Magistraturii respinge cererea Procuraturii de a-i urmări.

S. Pavlovschi: Asta deja e a doua extremă. Din punctul meu de vedere, Consiliul Superior al Magistraturii s-a transformat într-un sindicat al judecătorilor și protejează judecătorii obedienți. Atât timp cât judecătorii acționează conform indicațiilor date de superiori, ei se simt în siguranță totală. Orice argument ar aduce domnul Năstase, ei nu cred nimic, deoarece puterea le aparține lor. Ei sunt selectați să activeze conform principiului devotamentului personal și nu conform principiului egalității, a independenți și imparțialității. Sunt foarte multe lacune în legislația noastră, care într-adevăr nu permit eliminare corupției din sistem.

Mai mulți judecători au fost avansați și contrar voinței președintelui statului. Care este rolul unui șef de stat în această procedură dacă decizia dumnealui nu este luată în calcul și în final, candidații ocupă fotoliile pe care le râvnesc?

S. Pavlovschi: Da, aici rolul domnului președinte este totalmente diminuat, redus la zero. Știți, este principiul  controlului reciproc în stat, care se referă la asemenea situații. Consiliul Superior al  Magistraturii înaintează președintelui un candidat. Președintele verifică prin căile sale dacă persoana merită sau nu să fie avansată. La noi legea e altfel. Dacă șeful statului refuză candidatura, se înaintează repetat omul și a doua oară președintele este obligat să-l numească în funcție. Dar asta este o aberație. Nimeni nu poate să oblige președintele și nimeni poate să-i facă ceva dacă respinge repetat aceeași candidatură. Nicolae Timofti procedează strict în conformitate cu legea, însă repet, dacă ar fi insistat, acei judecători nu erau numiți în funcții.

Altceva este că președintele țării nu trebuie pus în situația de constrângere. Trebuie să acționeze liber. Și conform principiului controlului reciproc în stat, dacă nu este de acord cu un candidat, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să înainteze altă persoană, dar nu să insiste asupra unui om asupra căruia i se pune la îndoială integritatea.

Să nu fi avut CSM niște interese, putea să propună și alte candidaturi, dar așa explică clar că membrii Consiliului au anumite intenții și insistă cu orice preț să fie numit în funcție o persoană anumită. Acest fapt vorbește și despre integritatea Consiliului Superior al Magistraturii.

Un caz care a  revoltat societatea a fost condamnarea actorului Sergiu Voloc la doi ani de închisoare pentru o contravenție administrativă. Merita acest om să fie cercetat penal și să i se aplice pedeapsa maximă pentru huliganism?

S. Pavlovschi: Sunt ferm convins că acolo nici nu miroase a huliganism. Huliganism este o încălcare nemotivată a ordinii publice. Domnul Voloc a fost acolo, fiind revoltat de injustiția făcută în cazul lui. A văzut că niște judecători se pregăteau să sărbătorească ceva, că aveau o masă copioasă și alcool, s-a revoltat și mai mult și a lovit cu pumnul în câteva uși. Acesta este un protest spontan împotriva nedreptății în cazul lui. Nu este un act de huliganism și nu este un motiv de a iniția nici dosar contravențional, nici penal. În general omul nu trebuia să fie condamnat.

Dar credeți că a fost audiat măcar un judecător în acest caz, îm calitate de martor? El a avut pretenții față de domnul Voloc? Vă asigur că niciun judecător de la Curtea Supremă de Justiție nu a venit și a zis că da, domnul Voloc a perturbat activitatea mea. Cel puțin societății civile acest lucru nu i s-a prezentat și nici în rechizitoriu nu este stipulat.

Tot în febra negocierilor pentru formarea noii Alianțe, Gheorghe Papuc și Vladimir Botnari au fost absolviți de pedepse în dosarul 7 aprilie, în care erau învinuiți. Astfel, pentru maltratarea tinerilor în comisariate și moartea lui Valeriu Boboc, nimeni nu plătește. Cum comentați această decizie a Curții Supreme de Justiție?

S. Pavlovschi: În privința domnului Botnari situația este mai complicată. El a fost achitat. Dar Papuc, a fost ministru de Interne, a fost responsabil pentru asigurarea ordinii publice în țară și a avut toate mijloacele de stopare a acelor acțiuni la momentul comiterii lor, însă însă n-au fost aplicate.

Atunci ei au permis ca instituțiile de stat să fie atacate, jefuite, iar după o perioadă de timp au început să urmărească acești tineri, îi luau de acasă. Se întâmpla când atacul lipsea și ei nu avea dreptul să procedeze în acest hal. Faptul că Papuc nu a prevenit devastarea acestor clădiri, a însemnat cel puțin neglijență. Lui i s-a aplicat pedeapsa care nicidecum nu urmărește scopul legii penale. Dacă i se aplicau patru ani de privațiune de libertate reală, putea să se mai gândească dacă merită de repetat asemenea situație în viitor, dar amenda de 20 de mii de lei … poate în fiecare lună să plătească câte 20 de mii de lei.

Liderul liberalilor, Mihai Ghimpu s-a gândit și s-a răzgândit în privința numirii unui procuror general european. Recent a declarat că actualul șef al Procuraturii, Corneliu Gurin ar trebui să-și dea demisia. După aceste negocieri, s-ar putea schimba și procurorul general?

S. Pavlovschi: Rolul procurorului general este unul foarte important, dar nu și decisiv, deoarece Corneliu Gurin are și subalterni. Chiar dacă dânsul a spus anterior că nu se mai bagă în urmărire penală, pentru că nu se pricepe, el are foarte mulți specialiști care știu cum se face acest lucru. Problema e că acești oameni nu sunt lăsați să lucreze în pace, independent și imparțial.

Atât Gurin, cât și Zubco au fost prezentați drept specialiști buni, însă odată ce au nimerit sub călcâiul Păpușarului, lor nu li se permite să-și facă meseria așa cum ar trebui. Noi trebuie să-i schimbăm pe cei care decid modul de activitate a Procuraturii, dar asta ar însemna că de mâine vor suferi rigorile legii. Dar dacă va fi un procuror european, el nu va decide nimic în condițiile actuale. Trebuie aduși cel puțin 400 de procurori europeni. Dacă statul va cere de la șeful procuraturii să activeze independent, iar acesta de la angajații săi, atunci vom avea rezulate pozitive.

Vă mulțumim!

sursa: jurnal.md

După Moldovagaz, şi Gas Natural Fenosa s-a răzgândit şi cere de la ANRE o majorare mai mare a tarifelor.

Dacă iniţial furnizorul cerea o scumpire cu 60 la sută, acum administraţia companiei vrea o majorare cu 119 la sută.

Astfel, Gas Natural Fenosa insistă ca tariful plătit de consumatorii finali să crească de la 1 leu şi 52 de bani pentru un kw/h, până la 3 lei şi 47 de bani (iniţial – 2 lei şi 66 de bani).

La începutul acestui an, Gas Natural Fenosa a solicitat ANRE să majoreze cu 60 la sută tariful pentru energia electrică, invocând faptul că înregistrează pierderi de milioane din cauza devalorizării monedei naţionale.

La sfârşitul lunii trecute, compania a avertizat că din cauza datoriilor acumulate faţă de Centrala de la Kuciurgan, aceasta ar putea să fie nevoită să reducă alimentarea consumatorilor cu energie electrică cu până la 40 la sută.

Ultima dată tariful a fost actualizat în 2012, când un dolar costa 11 lei şi 80 de bani.

Tot astăzi, şi Moldovagaz a anunţat că solicită un tarif mai mare decât cel cerut anterior. Furnizorul consideră justificată o scumpire a gazului cu 51,7 la sută. În solicitarea depusă la agenţie în martie, Moldovagaz solicita majorarea tarifelor cu 48 la sută.

sursa: jurnal.md

Premierul Victor Ponta a spus că îşi va da demisia din fruntea Guvernului cu o condiţie: preşedintele Klaus Iohannis să-i garanteze un nou premier tot din coaliţia de guvernare, în baza unui acord scris.

Premierul Victor Ponta a anunţat că ar fi dispus să-şi dea demisia din fruntea Guvernului doar dacă preşedintele Klaus Iohannis îi va garanta, printr-o înţelegere scrisă, că noul prim-ministru va fi tot din partea actualei coaliţii, nu de la PNL.

„Dacă se face o un acord scris cu preşedintele ţării şi o înţelegere la nivelul coaliţiei, să fie altcineva premier, dar să rămână coaliţia asta la putere până în 2016, atunci sigur, îmi dau demisia. Dar domnul Iohannis vrea guvernul lui, guvernul PDL. Această coaliţie are o majoritate pe care am tot verificat-o”, a spus Victor Ponta, la B1 TV.

În plus, premierul a spus că ”nu se consideră de neînlocuit”, însă nu îşi doreşte ca la Palatul Victoria să ajungă cineva de la PNL, precum Cătălin Predoiu.

„La guvern, eu nu îmi dau demisia ca să vină cineva de la PDL. Mă consider un prim-ministru care a avut rezultate. Vreau să-mi duc la bun sfârşit mandatul şi să fie o guvernare de cinci ani de success”, a mai spus Ponta, adăugând că i-a trecut prin cap să-şi dea demisia.

Premierul a mai spus că nu se aştepta ca preşedintele Iohannis să-i ceară demisia. „Până în 5 iunie, Iohannis nu are ce să reproşeze. Preşedintele nu trebuia să intre într-o chestiune a justiţiei. Nu mă aşteptam să-mi ceară demisia. Am crezut că Iohannis va acţiona ca preşedinte al României. În 5 iunie, Iohannis a folosit o chestie a justiţiei. Preşedintele României nu se ocupă cu aşa ceva. Poate că e mai bine să colaborăm instituţional”, a explicat premierul.

sursa: gandul.info

Procurorii DNA fac percheziţii, vineri, la Administraţia Finanţelor Publice Deva şi la firme din judeţele Hunedoara şi Maramureş, printre care şi Termogaz, într-un dosar care vizează fapte de corupţie, în legătură cu contracte nerentabile privind importul de cărbune şi lucrări de retehnologizare. 

„Procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada 2011 – 2015.

În cursul zilei de 17 iulie 2015, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 9 locații situate în Municipiul București și județele: Hunedoara și Maramureș, din care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice”, se arată într-un comunicat DNA.

sursa: digi24.ro

Justiţia din Republica Moldova este controlată de Partidul Democrat, la fel ca Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Generală. O spune Ministrul Educaţiei, Maia Sandu, care susţine că acest lucru este clar pentru toată lumea.

„Statul este în mâinile acestor oameni care iată ne demonstrează că pot să manipuleze CNA, Procuratura, justiţia, dacă ne amintim de dosarul domnului Negruţa sau al domnului Recean. Sunt oameni din partidele de conducere. Acum dacă e persoana numărul unu sau numărul doi… Unii au mai mare influenţă, alţii au mai mică influenţă. Un partid are influenţă mai mare asupra organelor de drept. Mă refer la Partidul Democrat, este foarte clar pentru toată lumea”, susţine Maia Sandu.

Întrebată despre instituţiile care controlează PLDM, Mai Sandu a sugerat că liderul partidului trebuie întrebat despre acest lucru.

„Eu fac parte din echipă, dar dacă e să ne uităm ce se întâmplă astăzi în spaţiul public este clar ce controlează acum PLDM. S-ar putea să se găsească oameni care să spună că sunt anumite Agenţii. despre ministerul Educaţiei, încercaţi să îmi demonstraţi că am luat vreo decizie care a favorizat pe cineva sau defavorizeze pe altcineva. Noi încercăm să fim foarte corecţi. Altfel nu eşti credibil”, a declarat Maia Sandu, în cadrul unei emisiuni de pe portalul Unimedia.

Solicitat pentru o reacţie, serviciul de presă al PD a declarat că nu comentează afirmaţiile oficialului.

Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se remarcă prin declaraţii dure. Anterior, în contextul jafului din sistemul financiar-bancar, Maia Sandu a afirmat că Republica Moldova este un stat captiv, cu instituţii care se află într-o comă profundă.

sursa: jurnal.md

Proprietarul firmei „Caravita”, Vladimir Rusu, nepotul liderului PLDM, Vladimir Filat, s-a ales cu 30 de zile de arest. Acesta se va afla în izolatorul de urmărire penală al CNA. Decizia a fost luată de Judecătoria Buiucani.

Potrivit procurorilor, în schema de fraudare de la Banca de Economii sunt implicate zeci de companii, printre care şi „Caravita”, specializată în achiziţionarea terenurilor. Schema constă în acordarea creditelor de către BEM fără să fie restituite. În cazul a două dintre companiile implicate este vorba despre credite în sumă de 22 de milioane şi 30 de milioane de lei.

În cadrul percheziţiilor au fost depistate ştampilele întreprinderilor prin intermediul cărora au fost tranzitaţi banii creditaţi de la BEM, chei de acces de la conturi bancare deschise în bănci din străinătate şi gestionate din Republica Moldova, citaţii pe numele persoanelor respective emise de autorităţile române într-un dosar investigat în paralel, dar şi un pachet de documente.

Amintim că nepotul lui Filat, Vladimir Rusu, a fost reţinut aseară de Centrul Naţional Anticorupţie, în dosarul delapidărilor de la BEM. Totodată, a fost reţinut şi naşul liderului PLDM, Ion Rusu.

Preşedintele PLDM, Vladimir Filat, a anunţat pe o reţea de socializare că nu va comenta reţinerea rudelor sale. „Nu vreau să dau calificări pentru această acţiune. Înţeleg contextul în care este făcută, la fel cum o înţeleg şi mulţi alţii”, a menţionat acesta.

jurnal.md

Pirkka Tapiola, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a comentat în cadrul unui interviu acordat portalului Anticorupție recentul anunț potrivit căruia UE a blocat sprijinul bugetar acordat țării noastre. Ambasadorul a precizat că această măsură nu este o pedeapsă și că decizia a fost luată în conformitate cu cerințele procedurale. Totodată, șeful Delegației UE și-a exprimat speranța că în scurt timp va fi formată o coaliție de guvernare, iar noul Executiv va ajunge la un acord cu Fondul Monetar Internațional, fapt care ar permite ca sprijinul bugetar să ajungă în Moldova. În context, diplomatul a spus că nu vede îmbunătățiri în sectorul Justiției. “Rămân multe de făcut pentru a spune că există un progres satisfăcător. Nu există nici o voință politică reală de a reforma acest sector strategic”, a punctat Pirkka Tapiola.

Ce a determinat UE să decidă înghețarea sprijinului bugetar pentru Republica Moldova?

Pirkka Tapiola: În acest context, aș dori să menționez că exprimarea corectă este „punerea în așteptare” a suportului bugetar, și nu „înghețarea”. Haideți să nu dramatizăm. Una din condițiile de disbursare a suportului bugetar acordat de UE este stabilitatea macroeconomică. Ținând cont de faptul că nu exista un guvern care să aprobe modificările bugetare necesare pentru a urma o politică macroeconomică stabilă, că nu este semnat un acord cu FMI și situația critică din sectorul bancar, această condiție nu este, în prezent, îndeplinită de Republica Moldova.

Cum ar putea afecta această decizie cetățenii Republicii Moldova?

Suportul bugetar este acordat de UE pentru a sprijini reformele din sectoarele cheie ale țării. Lipsa acestor resurse ar putea încetini mersul reformelor. Însă, negocieri rapide din partea unui nou guvern cu FMI pot să schimbe situația actuală în timp util.

În ce măsură credeți că acest anunț ar putea responsabiliza liderii politici să formeze cât mai repede o coaliție de guvernare capabilă să negocieze un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional?

Această măsură nu este o pedeapsă, ci o măsură în conformitate cu cerințele procedurale în cadrul suportului bugetar. În același timp, ea oferă un sentiment de urgență. Eu sper foarte mult că se va forma o coaliție de guvernare neîntârziat, pentru a forma un Guvern care va fi capabil să ajungă la un acord cu FMI-ul, atât de necesar pentru stabilitatea macroeconomică a țării. Prin urmare, este necesară, în primul rând, pentru cetățenii Moldovei.

Banii erau prevăzuți pentru reformarea Justiției. Anterior ați lăsat să se înțeleagă că nu ați fi mulțumit de felul în care se desfășoară aceasta. Cât de mult au evoluat lucrurile în ultimele luni?

A treia tranșă a Programului de Suport Bugetar  pentru Justiție, de până la 15 milioane de euro, urma să fie transferată Republicii Moldova în al doilea trimestru al 2015, sub rezerva îndeplinirii unor condiții concrete, ca de exemplu adoptarea unei noi legi cu privire la Procuratură. Din păcate, nu putem încă vorbi despre schimbări calitative în sectorul Justiției: proiectul de lege cu privire la Procuratură încă nu a fost adoptat de Parlament în lectură finală, modificările menite să reformeze Comisia Națională de Integritate nu au fost aprobate de Guvern în luna iunie, procedura de numire a judecătorilor este în continuare ambiguă, corupția în sistemul judiciar nu a fost abordată suficient, deși salariile judecătorilor au fost majorate considerabil. Trebuie să recunosc că am văzut unele îmbunătățiri legate de funcționarea Programului integrat de gestionare a dosarelor, dar rămân multe de făcut în sectorul Justiției, pentru a spune că există un progres satisfăcător. Nu există nici o voință politică reală de a reforma acest sector strategic.

Un grup de judecători în frunte cu Mihai Poalelungi, președintele Curții Supreme de Justiție, a venit cu un pachet de inițiative legislative, 17 la număr, care, afirmă experți din domeniu, ar da peste cap mersul reformei și necesită sume enorme de bani care nu sunt bugetați. Cum vede UE aceste inițiative? Ar finanța aceste schimbări sistemice?

Într-adevăr, la data de 13 martie a acestui an, în timpul Adunării Generale a Judecătorilor, Mihai Poalelungi, președintele Curții Supreme de Justiție a venit cu un set de propuneri menite, în opinia sa, să accelereze implementarea reformei sectorului Justiției în Republica Moldova. La  data de 20 mai au fost lansate dezbateri publice pentru a discuta aceste propuneri cu societatea civilă, donatorii internaționali și alte instituții interesate. Societatea civilă a avut o opinie critică față de aceste propuneri. Prin urmare, am ajuns la un acord formal cu Mihai Poalelungi: doar propunerile susținute de majoritatea actorilor vor fi promovate. Aceste propuneri au fost înaintate Ministerului Justiției în cadrul evenimentului public ce a avut loc pe data de 19 iunie. Ministerul Justiției va expertiza aceste propuneri, din perspectiva anticorupție, modul în care acestea se potrivesc cu prevederile Strategiei de reformă a sectorului Justiției și va decide care dintre ele ar trebui să fie promovate în continuare. Permiteți-mi să vă reamintesc că, în prezent Strategia de reformă a sectorului Justiției (2011-2016) este în curs de implementare, Programul de suport bugetar pentru Justiție a Uniunii Europene fiind bazat pe această strategie, toți actorii din sectorul Justiției, inclusiv sistemul judiciar, trebuie să își combine eforturile pentru a pune în aplicare Strategia și a combate corupția endemică în sectorul Justiției. Acest aspect este prioritar. Există asistență suficientă din partea UE pentru sectorul Justiției și nu intenționăm să alocăm mai multe fonduri. Așteptăm să vedem rezultate concrete și schimbări reale.

Acum câteva luni, partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au înaintat Guvernului, pe atunci în frunte cu Chiril Gaburici, un set de note de politici. În cele 80 de pagini au fost înserate capitole privind necesitatea combaterii corupției, dar și reformarea mai multor sectoare cum ar fi Justiția sau sistemul bancar. În ce măsură s-a ținut cont de acele recomandări?

Noi nu vedem îmbunătățiri concrete în sectorul Justiției, adoptarea finală a proiectului de lege cu privire la Procuratură este în așteptare, Comisia Națională de Integritate nu a fost reformată, corupția în sistemul judiciar este endemică. De asemenea, în sectorul bancar, recomandările rămân încă să fie abordate. Noi încurajăm Guvernul să urmeze recomandările respective, care includ crearea mecanismelor de monitorizare pentru toate sectoarele.

Vă mulțumim!

sursa: anticorupție.md