Florean Nicoleta – Pagina 8

Președinta lituaniană Dalia Grybauskaite a declarat marți că ea se așteaptă ca Ucraina și Uniunea Europeană să semneze un acord asupra unor legături comerciale mai strânse la un summit al UE pe 27 iunie, informează DPA.

„În cazul în care nimic nu se va schimba, sper că vom fi în măsură să semnăm în iunie”, a spus ea înaintea discuțiilor de la Bruxelles cu omologii săi din UE, inclusiv asupra crizei din Ucraina.

Kievul și UE au semnat capitolele politice ale unui acord de asociere dar aprobarea părții comerciale a a fost amânată până după alegerile prezidențiale de la 25 mai în Ucraina.

sursa: agerpres.ro

Boris Filip este cercetător ştiinţific coordonator, doctor în ştiinţe la Institutul de Fizică Aplicată. Are stagiu în ştiinţă de peste 40 ani. Este una dintre multele voci care crede că starea de lucruri de la Academia de Științe continuă să se înrăutățească. Să vedem care este opinia cercetătorului acum, după ce cu puțin timp în urmă, au avut loc alegerile președintelui Academiei.

– Dle Filip, în opinia dvs., cum au decurs alegerile la Academia de Științe de pe 17 aprilie?

B. F. Gheorghe Duca s-a bazat pe hotărârea foarte ambiguă a Comisiei parlamentare și s-a înscris în cursa electorală. Eu sunt sigur că acea recomandare a fost ticluită de Ion Guceac și înaintată Comisiei. După spusele unor membri ai Comisiei această recomandare practic nu a fost discutată şi nici nu a fost supusă votului în Comisie. Ca simplu cetățean, consider nelegitim acest mandat (al treilea) al lui Duca. Apropo, și vicepreședintele Ion Tighineanu de doi ani ocupă postul nelegitim – e la al treilea mandat ca vice (nu contează, că e prim-vice sau ca a fost simplu vice).

Presupun, că contracandidații Leonid Culiuc și Valeriu Canțer au decis ferm să candideze la Președinția Academiei după ședința Consiliului Suprem când se descoperise afacerea cu imobilele din patrimoniul Academiei pe care Gheorghe Duca le-a transmis Universității Academice, unde rector este soția sa. Mă refer la cafeneaua „Crizantema”, la imobilele de la porțile orașului și cele 100 de hectare de terenuri agricole, care, cică, de ele au nevoie studenții Universității pentru experiențe de câmp la biologia moleculară (la drept vorbind, acestora le-ar fi destui câțiva ari de teren). Întrebarea nu figura pe ordinea de zi a Consiliului Suprem și nu a fost votată, ca mai târziu să apară ca hotărâre în procesul verbal al ședinței. Când colo, la o altă ședință a Consiliului Suprem, academicienii Canțer și Culiuc s-au ridicat și au zis că prima dată aud de această hotărâre. În replică, Gh. Duca i-a făcut uituci pe academicieni.

În perioada electorală, ciracii lui Gh.Duca mergeau pe la academicieni acasă cu propuneri atrăgătoare. Le-au asigurat transport celor mai bătrâni și neputincioși ca să vină la alegeri și să-l voteze. Valentin Ungureanu, Mihail Lupașcu și alți cîțiva au probleme serioase de sănătate, dar au fost aduși la acea ședință a Asambleei şi, desigur, au votat pentru cine trebuia.

– Până la urmă au concurat Culiuc și Duca…

B. F. În ziua ceea, după ce votase vreo 25 de persoane, s-au stopat alegerile. Între timp cineva din umbră a intervenit şi, Pasat cu Canțer și-au retras candidaturile în favoarea lui Culiuc. Cu toate că Culiuc, în opinia mea şi nu numai, avea cele mai puține șanse să câștige.

Printre altele, vă spun că și Ion Tighineanu a vrut să-și înainteze candidatura. Dar rectorul UTM Ion Bostan nu a dorit să-l susțină. El putea fi candidatul care putea real să concureze cu Duca. Valoarea lui științifică e mult mai mare – are unul din cele mai mari index-uri al citărilor în literatura de specialitate, are autoritate în comunitatea academică și prezenta un pericol pentru Gh. Duca. Cu toate că Gh.Duca se laudă cu 1500 articole publicate, pe care nu le-a scris, mai mult de 150 brevete de invenții, pe care nu le-a creat și ale căror valoare reală este practic nulă. Citări în literatură de specialitate practic nu are.

– Care este starea de lucruri în Academie după alegeri?

B. F. E un timp relativ scurt de la alegeri, dar Duca deja își arată caracterul – au început amenințările și stilul a devenit mai agresiv ca înainte. Dar dacă se găsește măcar vreun document oficial care să confirme vreo fraudă de-a lui Duca din cele expuse anterior în presă, el va fi forțat să demisioneze. Dacă se va dori să se găsească. Deja e clar că Comisia de integritate nu va admite acest lucru – s-a autosesizat acum o lună și care e rezultatul? Dacă semnăm Acordul de Asociere cu UE, în cîțiva ani despre Academie se va vorbi la trecut. În știință nu vin tineri. Dacă au acumulat un pic de experiență, pleacă din țară și nu se mai întorc. Pe majoritatea fosilelor din Academie îi aranjează situația actuală și personal Gh.Duca. Nu fac nimic util, dar mai grav e că nici nu știu ce să facă și pentru asta mai primesc bani nu chiar puțini.

Pentru Gheorghe Duca era important să câștige aceste alegeri pentru a-și proteja averile.

Părerea mea e că Gh. Duca nu va fi cercetat penal niciodată – el este omul sistemului. Are cine-l proteja – bunii lui amici sunt Mihai Balan, Vlad Filat, Serafim Urechean, Dumitru Diacov, Anatolie Ghilaș și alți cîțiva din Primărie, procuratură și judecătorii.

Regulamentul pentru alegeri a fost conceput astfel încât să nu aibă loc turul doi. Dacă rămâneau toți patru în cursă, Duca nu lua 50% din voturi și alegerile se amînau pentru o perioadă nedefinită, situație periculoasă pentru el.

– Care este relația dintre Gheorghe Duca și vicepreședinții Academiei de Științe?

B. F. Despre Ion Tighineanu am vorbit ceva mai sus.

Ion Guceac este un om departe de știință şi-i destul de limitat. E jurist de profesie și evident că Duca ar avea nevoie de el. Se cunosc de pe vremea când Guceac lucra la Academia de Poliție. De acolo l-a adus la AȘM, l-a făcut secretar științific general, apoi vice-președinte. Cred că cu timpul acesta va prelua o parte din funcţiile lui Tighinenu.

Mihai Vieru, un om de mare încredere. A fost adus de la Ministerul Ecologiei. Relația cu Duca o are din perioada când acesta ocupa funcția de ministru al Ecologiei. Are funcție logistică, nu are grade științifice și cam pentru ce este vicepreședinte al AȘM?

Despre Gheorghe Rusnac am impresia că nici n-a trecut prin institut. Are peste 70 ani și după lege nu are dreptul să ocupe un post de conducere în Academie. În perioada când acesta era rector la Universitatea de Stat, Duca și-a înființat Catedra de Chimie Ecologică și un centru de cercetări. Așa că datoria trebuia întoarsă.

Aurelia Hanganu nu-și merită funcția pe care i-a oferit-o. De la Biblioteca AȘM a fost numită Secretar științific general interimar. Mai logic ar fi fost ca funcția de secretar științific general să fie ocupată de o persoană din domeniul științelor exacte și nu un filolog.

Fiodor Furdui este prim-vicepreședinte de onoare (o invenție pur moldovenească) după nivelul intelectual nu ar trece testul de zece clase și este o rușine a Academiei.

Specific, că în actuala conducere sunt numai persoane aduse din afara Academiei. Pentru care merite – e o altă problemă.

– Ce știți despre averile nedeclarate ale președintelui Academiei de Științe, Gheorghe Duca?

B. F. Eu cred, că chiar și Gh. Duca poate să încurce locațiile și numărul de imobile pe care le-a deținut și le are în proprietate familia Duca în Chișinău și peste hotare.

Feciorul lui Gheorghe Duca, Dragoș are pe strada Gheorghe Asachi, 58 un apartament cu trei odăi, pe aceeași scară cu academicianul Toderaș, obținut prin metode care numai tatăl său știe. Blocul acela trebuia să fie preponderent pentru angajații Academiei. Casa de pe Valea Dicescu, 71, cel mai probabil, aparține tot lui Dragoș Duca.

O casă nedeclarată nicăieri este cea de pe strada Armenească. Ea a fost construită în două nivele la începutul anilor 2000. Alt imobil nedeclarat îl găsim pe strada A. Bernardazzi, 75. Tot o casă cu două etaje dată în chirie unui magazin de mobilă italiană.

Să vă mai spun un detaliu. Viză de reședință în imobilul de pe strada Valea Dicescu, 138, l-a avut numai Dragoș și Maria Duca, cu toate că într-un interviu, Gheorghe Duca declara, că pe această adresă locuia toată familia. Personal am văzut viza de reşedinţă a lui Gh.Duca după 2010 într-un apartament de pe strada Bănulescu Bodoni,11, unde familia Duca a locuit pînă la finele anilor 90.

A mai avut o vilă nedeclarată la Trușeni, pe care a vândut-o în 2011sau 2012. Mai are un lot pentru construcţie nedeclarat după strada Mioriţa şi nu cu suprafaţa de 1ha, cum a fost scris în Glasul, ci de vreo 20 ari.

Casa de pe A. Mateevici, 73 a ajuns și-n vizorul presei. Gheorghe Duca cumpărase acel bloc de locuit din trei apartamente, însă mai apoi l-a vândut unui italian. Declarase într-un interviu, că şi-a cumpărat acest imobil ca să fie mai aproape de alma mater!Mai are un imobil la București, despre cele din Italia şi Spania – nu stiu nimic, dar nu e exclus să fie adevărate zvonurile. Presupun, că vila din Calabria are o directă legătură cu actualul proprietar al casei de pe Mateevici, 73 şi cu magazinul de mobilă italiană de pe Bernadazzi,75.

– Cum putea să facă rost de atâția bani pentru ca să fie în stare să-și achiziționeze aceste imobile?

B. F. Duca prin anii 2000 a fost în Parlament președinte al Comisiei pentru Cultură, Știință, Învățământ și Mijloace de Informare în masă timp de patru ani. Toți președinții spală nu puţini bani, fără vorbă, că de aia sunt în Parlament. Ulterior a fost ministrul Ecologiei, Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriilor. Acolo au fost fonduri uriașe venite din exterior și el a stat ”la straja” acelor sume colosale. Mult timp a fost directorul Asociației de Cercetare și Dezvoltare din Republica Moldova. Americanii ofereau bani pentru proiecte. Eu cred că o parte din cele 8 milioane s-au așezat în buzunarul cui trebuia. Pe timpul domniei lui Voronin, Academiei, comparativ cu perioadele precedente, i s-au alocat sume foarte mari de bani pentru construcții, reparația blocului central. La construcții și reparații de obicei se spală cei mai mulți bani. Au mai fost și alte surse de îmbogățire – Curtea de conturi s-a expus pe marginea aceste chestiuni. Și ce a urmat după aceea? Un fîsîit. La moldoveni foarte uşor se uită chiar şi cele mai mari escrocherii.

Vă mulțumim.

Judecătorul Stan Mustaţă le spunea complicilor săi că urmează să dea o soluţie în dosarul lui Dan Voiculescu, însă Ion Boraciu i-a sugerat să scape de dosar, „să-i facă vânt”, magistratul formulând în acest sens o cerere de abţinere, care a fost respinsă de Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată pe magistratul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, pe care îl acuză că a cerut şi primit bani pentru soluţionarea favorabilă a mai multor dosare penale.

Anchetatorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au înregistrări ambientale în care Stan Mustaţă şi complicii acestuia – Ion Boraciu, cel despre care judecătorul spunea că îi este „prieten vechi”, Florian Alexandru, un apropiat al clanului „Cămătarii” şi grefiera Mariana Curea – discută despre dosarul lui Dan Voiculescu privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare, pe care magistratul îl judeca.

„În continuare, Boraciu Ion i-a solicitat detalii inculpatului Mustaţă Stan despre dosarul penal privind pe inculpatul Voiculescu Dan: «…şi de aia m-am… îi faci amânare… cerere, nu? », «Cine-i număru’ unu acolo, tu sau… ? », iar judecătorul l-a lămurit că el conducea completul de judecată («Eu. Mă dau…[neinteligibil]…»). De asemenea, Boraciu Ion şi-a manifestat disponibilitatea de a obţine o soluţie favorabilă în respectiva cauză penală («Şi bă, în caz de ceva…», «Că e loc.»), Mustaţă Stan confirmând imediat că a înţeles corect «oferta sa»: «Da, da, da. Da»”, se arată în rechizitoriul trimis Curţii de Apel Bucureşti, care va judeca dosarul de corupţie al lui Stan Mustaţă.

Ulterior, după plecarea judecătorului Stan Mustaţă şi a grefierei Mariana Curea, Boraciu i-a spus lui Florian Alexandru că este nemulţumire de obligaţiile pe care le avea faţă de magistrat: „Eu i-am plătit lui maşinile… Eu i-am dat bani împrumut, eu atâta îţi spun … Da’ mă ţine de fraier pentru el… gloaba bătrână, vezi că e şi escroc, acuma tu l-ai observat?”.

Într-un alt moment, notează procurorii, pe fondul unei emisiuni televizate, Ion Boraciu şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la modul în care a fost soluţionat „dosarul transferelor” şi, împreună cu Stan Mustaţă, au făcut o paralelă între situaţia unuia dintre condamnaţii din dosar şi cea în care se aflau ei: „Cum îs cei pe aici, s-a dus la o masă…”, iar Mustaţă Stan a confirmat: „Cum stăm noi la o masă”.

Procurorii au mai arătat că Ion Boraciu i-a sugerat judecătorului Mustaţă Stan să „scape” de dosarul penal al lui Dan Voiculescu: „Tu nu poţi să-i faci la dosarul ăla vânt, să nu-l mai ai?”, magistratul spunând: „Păi asta-i fac!”. Acest aspect a fost comentat şi de grefierul Curea Mariana: „Se abţine şi, dacă i-o admite, a scăpat”, au precizat procurorii.

„Motivul determinant al solicitării inculpatului Boraciu Ion se regăseşte în dorinţa de a proteja interesele grupării criminale din care făceau parte, membrii grupului devenind vulnerabili în eventualitatea în care judecătorul ar fi fost obiectul atenţiei publice, prin judecarea unui dosar penal de interes public”, au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi trafic de influenţă, alături de el fiind deferită justiţiei şi grefiera Mariana Curea, de la aceeaşi instanţă, ambii în stare de arest preventiv.

În acelaşi dosar vor fi judecaţi şi Ion Boraciu, Florian Alexandru şi Ciprian Moraru. Prin intermediul primilor doi, Mustaţă ar fi cerut bani de la unii inculpaţi şi condamnaţi, în schimbul unor pronunţări favorabile acestora. Cel de-al treilea bărbat a fost trimis în judecată pentru că ar fi dat bani pentru a obţine o sentinţă favorabilă.

Dialogurile purtate între membrii grupului din care făcea parte judecătorul Stan Mustaţă arată obişnuinţa acestora de a percepe tarife pentru soluţii favorabile în dosare, au mai arătat procurorii DNA.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în 8 mai, să îl suspende din magistratură pe judecătorul Stan Mustaţă.

Stan Mustaţă şi grefiera Mariana Curea, de la Curtea de Apel Bucureşti, au fost arestaţi preventiv în 30 aprilie, printr-o decizie luată de aceeaşi instanţă. Măsura a fost menţinută, în 8 mai, de instanţa supremă.

Judecătorul de la CAB care a dispus arestarea preventivă a arătat, în motivare, că faptele de corupţie ale lui Mustaţă sunt „cu mult anterioare momentului în care a fost începută ancheta” şi că probele adunate de anchetatori dovedesc acuzaţiile aduse.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că la nivelul fostului Parchet Naţional Anticorupţie se ştia încă din 2005 că judecătorul Stan Mustaţă cerea între 5.000 şi 7.000 de euro de la persoane vizate în dosarele penale pe care le judeca, iar în 2008 o colegă a magistratului s-a plâns de atitudinea lui.

Conform aceloraşi surse, o contestaţie în anulare formulată de Mihai Stoica, o cerere de reducere a pedepsei şi una de eliberare din arest se numără printre dosarele în legătură cu care judecătorul Stan Mustaţă ar fi cerut mită de la inculpaţi şi condamnaţi, în schimbul unor soluţii favorabile acestora.

sursa: gandul.info

România l-a lăsat singur în faţa morţii, dar el îşi tratează ţara cu respect. După doi ani de chin în care a trecut printr-o criză de citostatice, o intervenţie târzie şi o amputare, Ştefan a mers ieri la vot.

Ştefan păşeşte greu, dar cu încredere.Nimic nu l-a împiedicat să meargă ieri la urne. Nici proteza de fier, nici privirile curioşilor. Ştie că şi alegerea lui contează pentru că şi el este cetăţean european.

Orice l-ai întreba despre Uniunea Europeană, răspunsul se întoarce la spital. Acolo, Europa nu a ajuns. Într-un an şi jumătate, Ştefan, diagnosticat cu cancer osos, a trecut prin chinuri nedemne de un stat membru al Uniunii: criză de citostatice şi lipsa unei proteze terne care l-a dus la amputare. Acum, vindecat, e ignorat din nou. Are nevoie de o proteză, de această dată externă, care costă 10.000 de euro. Nici acum sistemul asigurărilor de sănătate nu are bani.

„Am avut emotii, cu mersul, primii pași, au fost la 5,10 metri și am obosit. Am căzut o dată, am căzut”. S-a ridicat şi a mers mai departe. Fără statul pentru care acum a votat. „Îmi doresc să pot să ies cu prietenii, să mă întâlnesc cu verişorii, să stăm cu toţii şi să joc fotbal”.

Nu şi-a îndeplinit visul, dar a schimbat destine. Copilul chinuit de sistem, de sărăcie şi de nepăsare avea să fie locomotiva a zeci de suflete unite de durere. Din noiembrie anul trecut, datorită poveştii lui Ştefan, statul decontează protezele interne pentru ca amputarea să nu mai facă diferenţa între viaţă şi moarte.

sursa: observator.tv

Presa europeană este luni în stare de şoc după „seismul politic” reprezentat de progresul partidelor eurosceptice în alegerile europene, şi în special cel al Frontului Naţional, de acum înainte „primul partid al Franţei”, relatează AFP.

„Seism politic”, titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Cotidianul german de afaceri dedică subiectului prima pagină, la fel ca aproape toate mass-media germane. „Acest lucru va avea consecinţe importante. Sloganul „mai multă Europă” ar trebui să fie luat în serios”, apreciază ziarul.

Cotidianul Bild, cel mai citit din Germania, vorbeşte la rândul său despre un „şoc electoral în Franţa”. „Pentru preşedintele Hollande, este un dezastru”, apreciază Die Welt, care face de asemenea referire la un „seism politic”. „Din cauza acestei catastrofe electorale, preşedintele francez François Hollande, învins, este din ce în ce mai slăbit. Ar urma să fie încă mai dificil pentru el să angajeze reformele necesare”, subliniază cotidianul.

„Cutremur de pământ în Franţa”, apreciază la rândul său jurnalul italian Repubblica. „Şoc în Franţa”, scrie şi Corriere della Sera.

„Victoria Frontului Naţional rămâne un şoc care va zgudui Franţa şi Europa întreagă”, scrie cotidianul francez Liberation (stânga). „Unda de şoc creată de partidul lui Marine Le Pen depăşeşte cu mult frontierele naţionale”. Este „o ameninţare reală pentru ideea europeană”, mai scrie ziarul.

„FN se impune ca primul partid al Franţei”, constată Le Figaro (dreapta). „Pentru Marine Le Pen, este o victorie personală” pentru că ea „a reuşit, încarnând un nou stil, să facă să cadă primul obstacol în calea progresului Frontului Naţional, diabolizarea sa”, a relatat ziarul.

„Extrema dreaptă domină Franţa”, scrie cotidianul spaniol El Mundo.

„Le Pen conduce marşul extremei drepte din Europa”, titrează la rândul său cotidianul britanic Daily Mail, în timp ce Financial Times vede FN „în fruntea unui cutremur populist”.

The Times insistă asupra triumfului formaţiunii britanice UKIP. „UKIP jubilează în timp ce Europa virează la dreapta”, titrează ziarul, care cataloghează rezultatul drept o „umilire” pentru premierul britanic David Cameron.

Radioul portughez Renascença (RR) subliniază venirea „celui mai puţin proeuropean Parlament European” din istorie.

Partidele tradiţionale au suferit o „sancţiune puternică”, scrie cotidianul spaniol El Pais (centru-stânga), în timp ce El Mundo (centru-dreapta) subliniază eşecul celor două principale formaţiuni spaniole, Partidul popular, la putere de la finalul lui 2011, şi Partidul socialist, principala forţă de opoziţie.

„Bipartidismul suferă cel mai grav regres” din democraţia revenită după moartea dictatorului Franco, în 1975, scrie şi cotidianul catalan La Vanguardia.

Cotidianul austriac Kurier notează totuşi că „lovitura” suferită de Europa a fost „mai puţin spectaculoasă decât se anunţa”. Ziarul subliniază, între altele că SNS, din Slovacia vecină Austriei, nu va avea trimişi în Parlamentul European. SNS era unul dintre partidele pe care extrema dreaptă europeană conta pentru a constitui un grup în legislativul comunitar, notează AFP.

sursa: jurnalul.ro

26 mai 1995, o zi de doliu naţional! Ştefan Bănică, actorul îndrăgit de o ţară întreagă se stingea la doar 61 de ani
Ștefan Bănică s-a născut la 11 noiembrie 1933, la Călărași. A fost un actor complex de teatru și film. S-a remarcat şi ca un cântăreţ talentat, datorită vocii deosebite şi stilului inconfundabil de interpretare. Printre cele mai celebre piese muzicale interpretate se numără: „Îmi acordați un dans”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Gioconda se mărită”, „Hei, coșar, coșar” și „Astă seară mă fac praf”.

Fiul său, Ștefan Bănică Junior, i-a urmat cariera atât în actorie, dar mai ales în muzică, iar alături de tatăl său a scos o piesă lansată după moartea părintelui: „Cum am ajuns să te iubesc”.

Zeci de filme nemuritoare!

Filmografia sa cuprinde peste 20 de filme în care a demonstrat harul artistic plin de umor şi o inteligenţă intuitivă şi plină de şarm în filme din care reamintim:” Brigada Diverse intra în acţiune ” (1970), ” Brigada Diverse în alertă ” (1971), ” Păcală „(1974), ” Nea Marin Miliardar”/1974, ” De ce trag clopotele, Mitică?” (1982) şi ultimul sau film „Cel mai iubit dintre pământeni” (1993).
Nemuritoare, însă, au rămas rolurile sale pe scena Teatrului de Revistă unde a făcut roluri memorabile, ridicând publicul în picioare în anii în care „ironia subtilă” a textului făcea ca oamenii să suporte mai uşor dictatura comunistă. De asemenea, a realizat şi un cuplu comic alături de Stela Popescu în spectacole de revistă și divertisment la televiziune.

O lecţie de viaţă!

În 1972, când avea doar 5 ani, fiul său, Ştefan Bănică Jr., a fost unul dintre spectatorii din primul rând al piesei „O scrisoare pierdută“ care se juca la teatrul Bulandra în regia lui Liviu Ciulei, cu o distribuţie impresionantă: Toma Caragiu, Rodica Tăpălaga, Octavian Cotescu, Mariana Mihut, Dem Rădulescu, Mircea Diaconu. Juniorul nu înţelesese mare lucru din ceea ce se întâmplase pe scenă, ci îl atrăsese sabia lui Pristanda. La finalul piesei, tatăl l-a luat în braţe, l-a urcat pe scenă şi i-a aplecat capul, l-a împins să se încline în semn de respect faţă de public, un gest pe care Ştefan nu l-a uitat niciodată! 20 de ani mai târziu, acesta avea să urce pe aceeaşi scenă, de astă dată ca actor…

sursa: observator.tv

Partidele afiliate la PPE vor avea 211 din cele 751 de mandate din PE, în timp ce socialiştii europeni ocupă locul doi, cu 193 de mandate (25,7%).

Partidul Popular European (PPE, conservator) conduce cu 28,10% în scrutinul pentru Parlamentul European, potrivit unei prime estimări a legislativului european publicată duminică.

Partidele afiliate la PPE vor avea 211 din cele 751 de mandate din PE, în timp ce socialiştii europeni ocupă locul doi, cu 193 de mandate (25,7%). Pe locul trei se află formaţiunile afiliate ALDE, cu 74 de mandate (9,58%), coaliţia Verzi/Alianţa Liberă Europeană obţin 58 de mandate (7,72%), în timp ce extrema stângă va avea 47 de mandate (6,26%) din cele 751 din viitorul Parlament European.

„Oamenii au votat pentru responsabilitate şi stabilitate”, a declarat liderul PPE, Joseph Daul. La rândul său, candidatul PPE, Jean-Claude Juncker, a revendicat imediat după prima estimare oficială a PE dreptul de a conduce viitoarea Comisie Europeană.
Grupul Europenii Conservatori şi Reformişti va avea doar 39 de mandate, fiind în număr mai mic decât eurodeputaţii independenţi în viitorul PE, în număr de 40, conform primei estimări de pe site-ul instituţiei.

Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei ar urma să aibă, la rândul său, 33 de mandate, conform acestei estimări, în timp ce alte 56 de locuri vor fi obţinute de politicieni reprezentând alte formaţiuni.

Potrivit Reuters, euroscepticii ar urma să obţină 129 de locuri în viitorul legislativ comunitar. Rezultatele detaliate în urma primei estimări a Parlamentului European pot fi consultate accesând linkul http://electionsnight2014.eu.

Cea mai mare prezenţă la vot la alegerile europene s-a înregistrat în Belgia şi Luxemburg, la 90%, în timp ce în Cehia au votat doar 19,5% dintre alegători, iar în Slovacia – 13%, conform proiecţiilor prezentate de Parlamentul European.

În Belgia şi Luxemburg votul este obligatoriu, iar în prima dintre cele două ţări au avut loc duminică în paralel alegeri legislative şi regionale.

Conform informaţiilor prezentate de purtătorul de cuvânt al PE, Jaume Duch Guillot, prezenţa la vot la nivelul UE a fost de 43,11%, mai mare decât în 2009, când a fost de 43%, un minim istoric. „Pentru prima dată din 1979, trendul de declin pe termen lung al prezenţei la vot s-a inversat”, a spus Jaume Duch.

În Germania, rata de participare a crescut net faţă de 2009, trecând de la 43,27% la 47,90%. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Grecia, ţară puternic afectată de criză, unde rata de participare a crescut de la 52,61% la 57,35%. Rata de participare a crescut cu aproape trei procente în Franţa (de la 40,63% la 43,50%), conform estimărilor.

În schimb, prezenţa la vot a scăzut puternic în mai multe ţări din Europa de Est. În Slovacia s-a înregistrat cea mai scăzută rată de participare din toate cele 28 de state membre ale UE, de doar 13%, comparativ cu 19,64% în 2009.

În Slovenia, prezenţa la vot a scăzut de la 28,37% la 20,96%, iar în Cehia – de la 28,22% la 19,50%.

Prezența la vot în toate cele 28 de state membre:

Austria – 45%

Belgia – 90%

Bulgaria – 40,2%

Cehia-19,5%

Cipru-42,3%

Croția – 24,3%

Danemarca- 55%

Estonia-36,4%

Germania-47,9%

Slovacia-13%

Slovenia-20,9%

Spania-44,7%

Finlanda-40,9%

Franța-43,5%

Grecia-57,3%

Olanda-37%

Ungaria – 29,2%

Irlanda – 51,2%

Italia – 60%

Letonia – 30%

Lituania – 37,2%

Luxemburg – 90%

Malta – 74,8%

Polonia – 22,7%

Portugalia – 34,5%

România – 34,7%

Marea Britanie – 36%

Suedia – 51%.

sursa: romaniatv.net

Autoproclamata Republică populară Donețk a instituit luni starea de război pe teritoriul său după reluarea ofensivei de către forțele guvernamentale ucrainene contra bastioanelor proruse din estul țării, informează Agerpres.

”Cu începere de la miezul nopții suntem în stare de război. Obiectivul nostru prioritar este să curățăm teritoriul nostru de forțele de ocupație”, a afirmat liderul regiunii separatiste, Denis Pușilin, citat de agențiile ruse de presă.

Pușilin a făcut acest anunț după ce ministrul de interne al Ucrainei, Arsen Avakov, a avertizat că operațiunile antiteroriste contra rebelilor vor fi reluate la finalul alegerilor prezidențiale de duminică.

„Alegerile s-au încheiat. Nu au reușit să le saboteze. Am câștigat. Acum trebuie să apărăm rezultatul”, a scris Avakov pe contul său de Facebook.

Câștigătorul alegerilor prezidențiale, miliardarul Petro Poroșenko, a afirmat că va angaja un „dialog direct” cu locuitorii din estul țării și a promis că va garanta folosirea limbii ruse cu statut oficial.

El a lăsat să se înțeleagă că ceremonia de învestire ar putea avea loc în Donbas, bazinul minier din estul Ucrainei care reunește cele două regiuni separatiste Donețk și Lugansk.

În același timp, el a exclus orice dialog cu membrii milițiilor insurgente, deși s-a arătat dispus să îi amnistieze pe cei care depun armele, cu condiția să nu fi comis infracțiuni grave după izbucnirea revoltei proruse la începutul lunii aprilie.

„Cei care doresc să transforme Donbas în Somalia, care nu apără drepturile și se pronunță pentru federalizare, care își arogă dreptul de a fura și a ucide, cu astfel de indivizi nu putem purta niciun fel de negocieri”, a mai afirmat președintele ales al Ucrainei.

Aeroportul din Doneţk, în estul Ucrainei, a fost închis după un atac al separatiştilor proruşi, a anunţat un purtător de cuvânt al aeroportului.

„Mai multe persoane înarmate se află în faţa aeroportului şi altele sunt în interior”, a declarat Dmitro Kossinov, purtătorul de cuvânt al aeroportului.

El a adăugat că atacul a fost lansat de zeci de persoane, care s-au prezentat drept „reprezentanţi ai Republicii Doneţk”. Nu au avut loc confruntări armate, a mai afirmat purtătorul de cuvânt. Aeroportul a fost evacuat şi închis, iar zborurile anulate.

sursa: romanialibera.ro

Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 37,25% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, fiind urmată de PNL cu 14,86%, PDL cu 12,26%, independentul Mircea Diaconu cu 6,95%, UDMR cu 6,48% şi PMP cu 6,24%, potrivit rezultatelor parţiale anunţate, luni, de Biroul Electoral Central, comunica RTV.

Conform rezultatelor parţiale prezentate de BEC, Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 1.947.607 voturi (37,25%), PNL a obţinut 777.204 voturi (14,86%) şi PDL a obţinut 641.201 voturi (12,26%).

Candidatul independent Mircea Diaconu a fost votat de 363.667 de alegători (6,95%), UDMR a primit 338.963 de voturi (6,48%) şi PMP a obţinut 326.346 de voturi (6,24%).

Restul competitorilor nu au trecut pragul electoral.

Astfel, Partidul Poporului Dan Diaconescu a obţinut 189.325 de voturi (3,62%), Partidul România Mare a obţinut 141.818 voturi (2,71%), Forţa Civică – 138.095 de voturi (2,64%), Partidul Ecologist Român – 61.781 (1,18%), Alianţa Naţională a Agricultorilor – 49.911 (0,95%), Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – 48.090 (0,91%), Partidul Verde – 18.388 (0,35%), Partidul Noua Republică – 14.683 (0,28%), Partidul Dreptăţii Sociale – 12.633 (0,24%) şi Partidul Alternativa Socialistă – 9.166 (0,17%).

Voturile obţinute de candidaţii independenţi sunt: Iulian Capsali Pericle – 47.920 (0,91%), Peter Costea – 39.443 (0,75%), Georgiana-Corina Ungureanu – 26.244 (0,5%), Paul Purea – 10.663 (0,20%), Dănuţ Liga – 9.910 (0,18%), Valentin Eugen Dăeanu – 8.403 (0,16%) şi Constantin-Titian Filip – 6.091 (0,11%).

Aceste rezultate au fost comunicate după centralizarea proceselor-verbale din 93,54% din secțiile de votare, a precizat purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleț.

Conform sursei citate, din cei 17.208.926 alegători înscriși în listele electorale, s-au prezentat la urne 5.549.303, reprezentând 32,24%. S-au înregistrat 5.227.552 voturi valabil exprimate, iar 321.579 au fost declarate nule.

Miliardarul clasat pe primul loc în scrutinul prezidenţial din Ucraina, Petro Poroşenko, s-a angajat să aducă pacea în trei luni în estul ţării, afectat de o insurecţie, şi să normalizeze relaţiile cu Vladimir Putin, pe care îl cunoaşte bine, relatează AFP.

Petro Poroşenko, un bărbat impozant în vârstă de 48 de ani, este singurul oligarh care şi-a pus deschis resursele financiare şi mediatice în serviciul Maidan, centrul mişcării proeuropene de contestare care a reuşit să-l înlăture de la putere, în februarie, pe preşedintele prorus Viktor Ianukovici.

Petro Poroşenko nu prea a vorbit de pe podiumul din Maidan, însă cota sa de popularitate a crescut semnificativ după o vizită în Crimeea, în martie, în cursul căreia a fost ameninţat cu moartea de proruşi din această peninsulă din sud-estul Ucrainei alipită la Rusia.

„Pe timp de revoluţie şi război, un alegător mediu vrea un candidat care să îl protejeze asemeni unui părinte, iar Poroşenko s-a înfăţişat ca un om responsabil şi protector”, rezumă Volodimir Gorbaci, un expert de la Institutul Euroatlantic.

„El s-a aflat la locul potrivit în momentul potrivit”, a adăugat expertul ucrainean, care nu exclude ca Poroşenko să scadă în popularitate la fel de rapid precum a crescut.

Specialist în relaţii economice internaţionale şi vorbitor de engleză, el promite să conducă Ucraina la fel de bine ca pe Roshen, foarte prospera sa companie producătoare de ciocolată.

Petro Poroşenko nu este un începător în politică.

El a fost ministru al Economiei în perioada lui Viktor Ianukovici şi unul dintre fondatorii partidului acestuia, ministru de Externe şi şef al Consiliului de Securitate Naţională sub preşedinţia prooccidentalului Viktor Iuşcenko.

Lui Poroşenko nu îi place să fie întrebat despre trecutul său de dezertor, apreciind că acest fapt nu are „nicio legătură cu prezidenţialele”.

Detractorii săi îi reproşează că nu are echipă şi nici partid.

„Este un oligarh. Va fi la fel ca în perioada Ianukovici”, deplângea duminică o alegătoare, Raisa Podlesniuk, dezgustată după recenta întâlnire între Petro Poroşenko şi oligarhul Dmitro Firtaş. Acesta din urmă se află în arest la domiciliu, la Viena, şi ar putea fi extrădat în Statele Unite într-un dosar de corupţie legat de exploatarea unei mine de titan în India.

Totuşi, majoritatea ucrainenilor îl consideră pe Poroşenko capabil să relanseze o economie aflată în cădere liberă şi să unifice o ţară fisurată.

În campanie, Poroşenko s-a angajat să restabilească ordinea în estul ţării, afectat de o insurecţie armată prorusă, şi să normalizeze în trei luni relaţiile cu Rusia.

„Îl cunosc bine pe (Vladimir) Putin, este un negociator puternic şi dificil”, a declarat Petro Poroşenko pentru AFP, apreciind totodată că va fi capabil să ajungă la un compromis cu preşedintele rus.

Potrivit lui, două dosare nu pot fi negociate, şi anume statutul Crimeei, „care este şi va rămâne ucraineană”, şi „orientarea proeuropeană a Ucrainei”.

Spre deosebire de majoritatea oligarhilor ucraineni, care s-a îmbogăţit rapid în anii haotici postsovietici, Poroşenko a făcut avere treptat.

Originar din Bolgrad (sud), el a început vânzând boabe de cacao, după care a achiziţionat mai multe fabrici de ciocolată, pe care le-a reunit în gigantul Roshen.

În plus, el mai deţine o companie care fabrică maşini şi autobuze, un şantier naval şi Kanal 5, un post de televiziune care a relatat pe larg evenimentele în timpul mişcării de contestare.

Averea lui Poroşenko, estimată la 1,6 miliarde de dolari de Forbes, a fost grav afectată de criza cu Rusia, care a interzis importurile de ciocolată în contextul negocierilor între Ucraina şi Uniunea Europeană.

El este căsătorit de 30 de ani şi are patru copii.

sursa: mediafax.ro

Confruntările armate s-au reluat cu violenţă în Ucraina, unde armata a înregistrat cele mai mari pierderi de la declanşarea rebeliunii separatiste din estul ţării.

Cel puţin 16 soldaţi au fost ucişi în urma unui atac al insurgenţilor, la sud de Doneţk. Ofensiva rebelilor are loc cu doar câteva zile înaintea alegerilor prezidenţiale de duminică.

Atacul s-a produs la un punct de control rutier al armatei ucrainene. Potrivit supravieţuitorilor, rebelii erau ascunşi într-o maşină blindată pentru transportul banilor. Soldaţii au lăsat maşina să treacă iar în acel moment insurgenţii au deschis focul cu arme automate şi grenade. Un proiectil a atins o rezervă de muniţie a militarilor, care a explodat.

Trei transportoare blindate şi alte câteva vehicule militare au fost incendiate. Peste 30 de soldaţi sunt răniţi, unii în stare gravă. Rebelii au lansat atacuri şi în două sate din apropiere. Armata a ripostat cu foc de artilerie iar câteva case şi magazine au fost avariate. Localnicii, disperaţi, cer retragerea trupelor guvernamentale, dar tot mai mulţi îi acuză şi pe rebeli că le pun vieţile în primejdie.

Serviciul ucrainean de securitate susţine, pe de altă parte, că a dejucat, chiar la Kiev, un complot terorist plănuit în Rusia. Doi indivizi au fost arestaţi iar o bombă a fost detonată controlat.

Guvernul ucrainean acuză Rusia că i-a incitat pe separatişti să lanseze noile atacuri, pentru a submina alegerile prezidenţiale de duminică. Alegerile ar urma să ducă la constituirea unui guvern legitim care ar avea deplină autoritate pentru combaterea insurgenţei dar şi pentru dialog cu locuitorii din est.

sursa: antena3.ro

Fenomenul corupției a început să prezinte o amenințare directă asupra securității naționale a Republicii Moldov. Declarațiile au fost făcute de invitații Orei Expertizei de la Jurnal TV.

„Am dubii că cineva din autorități vrea să lupte cu corupția în Republica Moldova. Prea mulți se hrănesc din urma corupției. Este un act curajos că premierul a recunoscut în sfârșit că sistemul opune o rezistență enormă. Din punctul meu de vedere, corupția a început să prezinte o amenințare directă asupra securității naționale. Judecătorii corupți trebuie să fie pedepsiți, nu instruiți. De reformat sistemul cu judecători și procurori corupție este o „mission impossible” (n.r. misiune imposibilă)”, a declarat avocatul Stanislav Pavlovschi, fost judecător la CEDO.

„Finalitatea cazurilor de corupție depinde în mare parte și de judecători. Pedepsele pe care le aplică instanțele judecătorești sunt derizorii, pentru că ei nu consideră corupția ca fiind o infracțiune prea gravă. Sau vor să creeze niște precedente, ca ulterior să cadă sub această prismă. Este în proces de elaborare o hotărâre a CSJ care să ghideze judecătorii în aplicarea legislației ce ține de corupție: corupere pasivă, activă și trafic de influență. Ne punem mari speranțe că practica se va schimba, iar rezultatele vor fi mult mai aproape de așteptările oamenilor și de cele ale partenerilor europeni”, a declarat vicedirectorul CNA, Cristina Țârnă.

„Corupția este sistemică, adică nu doar în sistemul judecătoresc, dar în toate organele. După orice informație din presă privind lipsa de independență și imparțialitate a unui judecător, dubii privind legalitatea activității unui judecător, trebuie să fie inițiate investigații. Potrivit legislației internaționale, pentru acte de corupție nu trebuie să existe termen de prescripție. La noi CNA vine și se scuză că a expirat termenul de prescripție. Atunci veniți la parlament și cereți modificarea legislației”, a menționat avocatul Roman Zadoinov.

Vicedirectorul CNA a avut și o explicație de ce niciun demnitar sau un președinte de judecătorie nu a fost condamnat până acum pentru acte de corupție.

„Suntem în așteptare. Orice dosar de rezonanță presupune un grad mare de complexitate. Dacă într-un caz banal un funcționar semnează și ia bani, atunci la nivel înalt lcururile se fac mult mai discret. Actele nu sunt semnate direct, dar prin indermediari. E mult mai complicat procesul de acumulare a probelor. De aceea durează și procesele de judecată. Noi ne punem speranța că vor exista și presiuni din partea presei și a partenerilor internaționali că nu vom avea doar condamnări, dar cu pedepse demotivante”, a explicat Cristina Țârnă.

Precizăm că ieri, Comisarul European pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, aflat într-o vizită la Chișinău, a declarat că Uniunea Europeană este îngrijorată de nivelul înalt de corupţie din Republica Moldova şi recomandă autorităţilor de la Chişinău să combată acest flagel şi să reformeze justiţia.

sursa: jurnal.md

Mark Tkaciuc și-a depus mandatul de deputat. Anunțul a fost făcut de Igor Corman la începutul ședinței de astăzi a Parlamentului.

În această ordine de idei, liderul comuniștilor, Vladimir Voronin a replicat că și-ar dori ca toți cei care au părăsit PCRM să-i urmeze exemplul lui Tkaciuc.

Pe de altă parte, analistul politic, Bogdan Țârdea, a declarat pentru jurnal.md că plecarea lui Tkaciuc este cea mai mare victorie a lui Plahotniuc.

„Este a doua ca importanță și anvergură după demisia lui Filat care a început lupta cu Plahotniuc. E cunoscut faptul că Tkaciuc se opunea unei alianțe dintre PCRM și PD, controlată de oligarh. Tkaciuc și gruparea sa compusă din Muntean, Zurab Todua, Petrenco, Petcov și alții, luptau la rece pentru decriminalizarea, demafiotizarea statului, etc. Or, Voronin a devenit tot mai dependent de păpușar și a început în ultima perioadă să execute cu fidelitate toate ordinele acestui subiect. Din această perspectivă conflictul dintre cei doi a devenit deja profund și inevitabil. Respectiv, astăzi putem spune că Plahotniuc practic a luat sub control Partidul Comuniștilor și a făcut un pas important spre pregătirea unei alianțe cu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova”, a conchis sursa.

Precizăm că Mark Tkaciuc nu a dat nicio declarație privind decizia de a renunța la mandatul de deputat.

Un apel din 1989 care, rămas fără ecou, explică multe dintre lucrurile pe care continuăm să le trăim și astăzi…

„Sunteți puțini în mijlocul acestui popor, de vreme ce el s-a putut regăsi peste noapte cu o asemenea forță și grație; și totuși mulți, dacă ați putut face cu putință, hrăni și cauționa oroarea vreme de 40 de ani. Vouă, acestor mulți-puțini, vă adresez următoarea chemare:

Lăsați o respirație mai lungă între ultimul omagiu pe care l-ați scris, între ultima ședință în care v-ați exprimat entuziasmul pentru realegerea lui Ceaușescu la cel de-al XIV-lea Congres și adeziunea grăbită pe care ați venit să v-o dați în zilele în care timișorenii nu terminaseră să-și îngroape morții și în care sângele de pe bulevardul Magheru și din Piața Palatului nu se zvântase încă.

Nu mai strângeți o vreme, bărbătește, mâna colegilor voștri și nu-i mai priviți senini în ochi. Lăsați să se întrevadă o urmă de sfială în privirea voastră. Fiți o vreme stingheri.

Nu mai apăreți la televiziune.

Nu mai scrieți în ziare.

Nu vă mai ridicați glasul decât pentru o scurta căință, căci altfel îl ridicați din nou în minciună.

Lăsați cuvintele să spună ceea ce spun; nu mai folosiți o vreme vorbele “demnitate”, “libertate”, “conștiință”, “dreptate”, “popor”. Nu asasinați aceste cuvinte.

Renunțați la alibiuri morale spunându-vă că ați făcut neîncetat răul ca să puteți face din când în când binele.

Să nu vă fie frică, ci doar, din când în când, o lungă și insuportabilă rușine. Căutați un părinte care și-a pierdut în zilele acestea copilul și cereți-i iertare. Intrați în noul an meditativi. Și aprindeți o lumânare pentru cei morți și pentru voi.

Iar dacă veți da curs acestei chemări, veți înceta să fiți lichele și veți primi recunoștința noastră. Vă vom iubi.”

Apel către lichele, 30 decembrie 1989

sursa: webcultura.ro

Miercuri, aflat într-o vizită la București, vicepreședintele american Joe Biden avertiza în legătură cu pericolele pe care le aduce fenomenul corupției pentru un stat.

”Corupția este cel mai mare pericol pentru securitatea națională a unei țări”, spunea al doilea om în statul american, în urma discuțiilor pe care le-a avut cu președintele și premierul României. Și o spunea într-un stat în care un premier, foști miniștri, judecători, procurori și oameni de afaceri care se credeau odată intangibili, stau la pușcărie de ani grei. O făcea dând un mesaj, că România este pe calea cea bună, drum care trebuie urmat.

Moldova, o țară condusă de corupție

Întâmplător sau poate nu, Comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, aflată joi la Chișinău, vorbea exact de același fenomen. Oficialul european a avertizat chiar că drumul țării noastre spre UE poate fi barat de corupție.

Și nu e deloc întâmplator că doi importanți oficiali, aflați în aceeași perioadă la București și Chișinău vorbesc despre corupție. O fac pentru că au văzut bine ce s-a întâmplat în Ucraina, acolo unde un președinte corupt, într-un stat afectat de corupție până-n măduva oaselor, a adus țara vecină în pragul unui război civil, cu posibilități destul de reduse de a mai reveni vreodată la o normalitate deplină.

Cine încearcă să se amăgească de faptul că situația de la noi e mai bună decât în Ucraina, ori e naiv, ori e sluga actualei guvernări. În Moldova, la fel ca în Ucraina, judecătorii au case și mașini pe care, din salarii, nu ar putea nici în trei vieți să le agonisească. În Moldova, la fel ca în Ucraina, avem o poliție mega-coruptă, la care, cu bani, poți să rezolvi aproape orice problemă. Avem organe de anchetă care urmăresc penal doar pe ”cine trebuie”. Structurile de forță, cele ce tocmai trebuie să asigure securitatea și dezvoltarea unui stat, sunt mega-corupte.

Și deocamdată nu avem niciun semn că lucrurile s-ar putea schimba în bine. Să nu-mi vorbiți despre cei câțiva polițiști demiși în acest an. Polițiști demiși am avut și-n anii trecuți, care apoi au revenit la muncă, prin decizii de judecată cumpărate, și chiar au fost prinși din nou luând mită.

Să nu-mi vorbiți nici de acel judecător condamnat pentru o ipotetică mită de 200 de dolari. Acea condamnare tocmai dovedește cât de corupt este acel sistem. Pentru că judecătorul cu 200 de dolari trăiește într-o casă mai mult decât modestă, la zeci de km de Chișinău, cu o soție aflată la munci peste hotare. Iar acel om a fost condamnat tocmai de indivizii din Chișinău ce se lefăiesc în castele de lux, ale căror câțiva metri pătrați valorează cât toată casa ”judecătorului corupt condamnat”.

Cu Filat și Plahotniuc, Moldova nu are șanse de integrare europeană

Anul trecut, chiar pe vremea aceasta, Filat era demis din funcția de premier pentru grave acte de corupție. Atât de grave erau acele acte încât Curtea Constituțională i-a interzis lui Filat să mai ocupe această funcție. Și…?

Este acum Filat la pușcărie? Este acum Filat plimbat prin sălile de judecată? Este măcar urmărit penal? Sigur că nu.

Iar paradoxul e că în toată povestea cu demiterea lui Filat pentru corupție, absolut toată lumea are dreptate. Are dreptate Filat, au dreptate cei ce l-au demis și are dreptate și Curtea Constituțională. Pentru că așa se întâmplă în țările corupte.

Cei ce l-au demis au dreptate, pentru că Filat a fost un premier corupt. Ceea ce am auzit în acele conversații telefonice cu șeful FISC-ului e doar vârful aisbergului.

Filat are dreptate când spunea că cei ce l-au demis sunt corupți și când contesta hotărârea Curții Constituționale, lăsând de înțeles că a fost o decizie luată de niște judecători care au ascultat indicațiile altora.

Și culmea, Curtea Constituțională are dreptate, pentru că nu există absolut nicio logică în revenirea unui premier în funcție la doar câteva săptămâni, după ce a fost demis pentru corupție.

Doar că, dacă nu erau împinse din spate de alte decizii corupte, nu se ajungea niciodată la asta.

E lesne de înțeles de ce acum în loc ca Filat să fie plimbat prin judecătorii sau chiar să stea la mititica, el umblă prin ”Parisuri” și ”Americi”. Pentru că Plahotniuc, omul care l-a demis, omul care i-a interzis să mai fie vreodată premier, îl lasă să fie liber. Îl lasă să conducă părticica sa de Moldovă, pentru ca, la rândul său, el să conducă partea sa (cea mai mare).

Și iată că am ajuns și la Plahotniuc. Demis și ăsta din funcția de vicepreședinte al Parlamentului pentru atât de multe încât nici nu aș avea suficient timp să le enumăr. Interpol, atacuri raider, Pădurea Domnească, trafic de influență și câte și mai câte stau și în cârca acestuia. Doar că s-a retras omul în liniște și-și continuă de coțcării.

Atât de sfidător a ajuns în puterea și controlul pe care-l deține în această țară, încât și-a mutat toate televiziunile sub același acoperiș, parcă dând de înțeles tuturor cât de puternic este și că nimeni nu ar trebui să se pună cu dânsul. Să mai aduc aminte că este interzis prin lege ca același om să dețină 5 televiziuni?

Ucraina nu ne va mai împinge din spate spre UE

Moldova a obținut unele mici succese în apropierea sa de UE. Dar luna de miere în care s-a aflat țara noastră se va încheia ușor-ușor după semnarea celor două Acorduri, la 27 iunie. Să nu uităm că aceste acorduri, țările balcanice le-au semnat la mijlocul anilor 2000. Și iată-le aflate nicăieri și la 10 ani de la semnarea lor. Și acolo au fost și funcționari de rang înalt condamnați, și economia este una mult mai dezvoltată decât a noastră și reformele se implementează cu totul altfel

Cetățenii Republicii Moldova trebuie să înțeleagă foarte bine că în continuare nu va mai exista o Ucraină instabilă care să ne împingă din spate, din frica europenilor de a nu se întâmpla la fel și la noi. De acum înainte singuri trebuie să dovedim că merităm să ne apropiem de valorile civilizației, democrației și prosperității.

Ministrul german de externe, Walter Steinmeier a spus foarte clar, Uniunea Europeană nu se va extinde până când statele candidate nu vor fi cu adevărat pregătite. Iar un stat condus din umbră de doi indivizi mega-corupți nu doar că nu e pregătit, nu e nici măcar stat candidat.

Probabil că lumea se va întreba ce e de făcut. Vin niște alegeri. Asigurați-vă că mega-corupții comuniști și ultra-corupții de astăzi vor primi un vot de blam. Și nu vorbiți despre faptul că nu există alternative. Alternativele nu le văd doar fricoșii și cei care nu vor să le vadă.

Și încă ceva, dovediți singuri, prin propriul exemplu, că meritați să fiți europeni!

sursa: independent.md

Articolul „Agrarienii au câștigat alegerile?”, publicat în săptămânalul nostru „Glasul Națiunii”, numărul 22 iunie curent, a făcut să fim sesizați în judecată de către Partidul Democrat Agrar din Moldova în persoana vicepreședintelui P.D.A.M., Talmațchi Aurel, cât și personal de către Moțpan Dumitru, Andronic Nicolae, Angheli Fiodor, Zabunov Ivan, Diacov Dumitru, membri ai aceluaiași partid.

E clar de la început, că Partidul de guvernământ vrea să demonstreze de câtă putere dispune pentru a pune opoziția la punct sau chiar de a fi desființată.

Judecata va decide dacă adevărul din articolul publicat, adevăr divulgat deja până acum și în alte publicații de opoziție de la noi, vizând aceleași persoane care acum se prezintă în calitate de reclamanți, nu va fi acelaș adevăr cunoscut de multă vreme.

Din ceea ce publicăm mai jos, un lucru e clar: reclamanții și-au formulat odată și împreună „reclamațiile”, pe care apoi le-au dactilografiat cu numele respectiv.

Deci, ce vor agrarienii reclamanți?

Dânșii consideră că „frazele” din articol sunt „falsuri și calomnii fabricate premeditat care lezează demnitatea în onoarea de om și cetățean” atât al P.D.A.M. cât și a celor vizați în articol.

Or, Proiectul de legi privind presa aprobat de Parlament, vine, prin intervențiile prezenților reclamanților, să anticipeze funcțiile ce și le asumă Dictatura, persoană pe care dânșii o și reprezintă?!

Dacă mergem de pe calea democrației, unde partidele de guvernământ și cele democratice, de opoziție, trebuie să merite aceleași legi, atunci, de ce un organ de presă independent este sesizat în judecată, normal fiind să se polemizeze cu dânsul?

Sau, e clar, că se duce o luptă politică deschisă cu opoziția, deci, nu se admite altceva nimic decât politica Partidului Mare, iar adevărul despre dânșii este considerat drept fals și calomnie?

Să credem, că valoarea acțiunii, cât și sancțiunile materiale aplicate redacției revistei „Glasul Națiunii” și autorului în valori atât de fabuloase sunt anume soldele pe care așteaptă să le încaseze reclamanții astăzi în perioada de criză economică pe drumul economiei de piață?

Suntem departe de acest gând, însă întrevedem miza pe care se contează și cu siguranță câștigată, când avocatul tuturor reclamanților este aceeași persoană Grițco din cazul judiciar Snegur – Roșca.

Le aducem tuturor la cunoștință, că procesul este anunțat marți, pe 28 iunie, orele 14:00, la Tribunalul Centru din Chișinău, strada Bulgară, 43.

GLASUL NAȚIUNII

Ministerul ucrainean al Sănătăţii a anunţat, joi, că cel puţin 17 militari au murit, iar alţi 36 au fost răniţi în atacuri comise de separatişti proruşi împotriva armatei ucrainene în estul ţării, relatează AFP.

Potrivit ministerului ucrainean, 16 militari au murit într-un atac cu grenadă şi cu mortier în apropiere de Volnovaha, în regiunea Doneţk, iar altul a fost ucis în regiunea Lugansk.

Aceste atacuri au fost comise cu trei zile înaintea unui scrutin prezidenţial considerat crucial pentru viitorul ţării, după şase luni de criză politică ce au condus ţara în pragul unui război civil şi unei sciziuni.

Armata a lansat pe 13 aprilie o operaţiune militară cu scopul de a prelua controlul asupra regiunilor Doneţk şi Lugansk, aflate în mare parte sub controlul separatiştilor, care şi-au proclamat suveranitatea în urma unor referendumuri privind independenţa.

De mai multe zile, pe „frontul de est” se înregistra o acalmie, în urma violenţelor de la începutul săptămânii, când a fost ucis un militar ucrainean.

Potrivit ONU, cel puţin 127 de persoane – militari ucraineni, separatişti proruşi şi civili – au fost ucise în „confruntări violente” în perioada 13 aprilie-16 mai.

Preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov, însoţit de miniştrii de Interne şi al Apărării, a efectuat miercuri, pentru prima dată, o vizită în apropiere de Slaviansk, unul dintre bastioanele rebelilor în estul ţării, un oraş încercuit de către armată. Locuitorii din est „încep să înţeleagă că teroriştii separatişti conduc regiunea către prăpastie”, a declarat Turcinov.

Pentru a asigura buna desfăşurare a scrutinului de duminică, Kievul a anunţat mobilizarea a aproximativ 55.000 de poliţişti şi 20.000 de voluntari. Separatiştii de la Lugansk şi Doneţk au ameninţat că vor împiedica desfăşurarea scrutinului în estul ţării, unde aproximativ două milioane de alegători ar putea să întâmpine dificultăţi în a-şi exprima votul.

sursa: realitatea.net

Republica Moldova este una din țintele propagandei rusești, în condițiile în care Serviciul de Securitate al Ucrainei a demonstrat că posturile de televiziune rusești folosesc tehnici de manipulare interzise la nivel internațional. Declarațiile au fost făcute de experții invitați în Cabinetul din Umbră de la Jurnal TV.

„Canalele rusești formează în Republica Moldova mentalul colectiv în condițiile în care Republica Moldova este una din țintele viitoare ale acestei agresiuni care poate să se extindă. Este nevoie de o analiză a Consiliului de Securitate, bazată pe expertize. În baza recomandărilor Consiliului de Securitate, Parlamentul trebuie să ia o decizie în baza căreia spațiul informațional al Republicii Moldova trebuie să fie protejat. Noi, Republica Moldova, foarte ușor putem să luăm locul Crimeii”, a declarat directorul Centrului de analize „Politicon”, Anatol Țăranu.

„Noi deja face parte din asta. Ultimele sondaje de opinie care arată că mulți dintre moldoveni consideră că Rusia a avut dreptate atunci când a intervenit în Crimeea demonstrează că trebuie să avem grijă de spațiul nostru informațional”, Victor Ciobanu.

În aceste condiții, spun analiștii politici, este imperios ca autoritățile Republicii Moldova să ia o decizie cu privire la protejarea spațiului informațional.

„Într-o situație de o posibilă agresiune militară sau anumite acțiuni de destabilizare de proporții din partea anumitor forțe se introduc anumite limite. În anumite circumstanțe trebuie să se limiteze transmiterea unor canale care promovează și sunt folosite ca armă împotriva Republicii Moldova. Președintele trebuie să ia o decizie la sesizarea Consiliului Suprem de Securitate”, a menționat analistul politic Nicolae Chirtoacă.

„Nu putem să închidem canale, dar cele rusești nu e neapărat să rămână pe butonul numărul 1, pot fi trecute în cablu de rând cu celelalte canale. Totodată se fac bani pe spatele acestor canale străine. S-ar putea lua o hotărâre ca posturile străine să fie transmise integral, fără a putea difuza și publicitate acolo”, a mai spus editorialistul Victor Ciobanu.

Amintim că Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) a constatat că posturile de televiziune din Rusia utilizează „cadrul 25” în știrile care reflectă evenimentele din Ucraina. SBU a demonstrat câteva fragmente de știri de la posturile de televiziune rusești privind evenimentele din Ucraina, care în momentul stop-cadrelor au inscripția vizibilă „Ucide bandiții”, „Sectorul de Dreapta omoară”, „Sectorul de Dreapta – reprimatori ”, „Garda națională- criminali”.

sursa: jurnal.md

280.000 de euro pentru un eseu scris de o tânără din România: după ce Paula Dosza, elevă în clasa a XII-a la Liceul Tudor Vianu din Capitală, a relatat cum s-a născut pasiunea ei pentru scris într-o compunere de mai puţin de o pagină A4, Universitatea din New York îi oferă o bursă de 70.000 de euro pe an, timp de patru ani. În acest timp, Paula poate studia orice materie îşi doreşte.

Visul american va deveni realitate pentru eleva de clasa a XII-a care va studia la Universitatea din New York. Şi-a plătit biletul all inclusive cu eseul solicitat de instituţia de învăţământ pentru admitere.

Paula ştia că pentru americani contează modul în care te implici în comunitate, aşa că şi-a pornit povestea de la o experienţă de voluntariat: „Eram la un centru social şi era un băieţel care a început să scrie primul lui eseu în engleză. Şi mi-am amintit de experienţa mea, când scriam primul meu eseu în engleză, de privirea pe care (copiii) o au când descoperă ceva nou şi de satisfacţia pe care o primeşti când ajuţi pe cineva să descopere”, povesteşte ea.

În mai puţin de o pagină, le-a povestit americanilor toată viaţa ei. „Povestea cum a învăţat să scrie, în primul paragraf, cum a învăţat să facă asocieri între litere şi cuvinte, după aceea povestea cum a învăţat să scrie la calculator, cum a început să facă extracuriculare, să facă subtitrări pentru filme, apoi să facă voluntariat”, explică şi Sânziana Medvetchi, consilier pentru studii în SUA.

Paula a ales sistemul de învăţământ american pentru că îi dă şansa de a se descoperi pe sine, consideră ea. În primii doi ani, de exemplu, poate încerca orice curs, fără să îşi aleagă neapărat o specializare. „Cursurile din primul an nu se trec în foaia matricolă. De exemplu, dacă vrei să faci ceva ce nu ai mai făcut până acum, dar ţi-e frică pentru că poate iei notă mică şi n-o să arate bine după aceea, tu trebuie doar să treci acel curs, nu contează ce notă iei”, explică ea.

Doar 1% dintre tinerii care se înscriu la New York University sunt acceptaţi. Instituţia are o reţea de facultăţi răspândite în 13 ţări.

Paula vrea să studieze informatică sau economie. Bursa îi va acoperi costurile de şcolarizare, cazare, asigurare medicală, dar şi drumurile dus-întors către România, banii de buzunar, inclusiv excursii oriunde în lume, la sfârşit de săptămână.

sursa: digi24.ro

În urmă cu câțiva ani, specialiștii Guiness Book descopereau că cea mai mare bancnotă din lume are mărimea unei coli A4, are valoarea de 100.000 de pesos și vine din Filipine. La polul opus, cea mai mică bancnotă din lume se află în Banca Națională a României și are dimensiunile unui timbru.

În anul 1917, în plin război mondial, regele Ferdinand I a ordonat o emisiune monetară de urgență: tipărirea bancnotei de 10 bani. Valoarea ei era extrem de mică, dacă ne gândim că o găină costa 9 lei iar 1 kilogram de pâine 50 de bani. Însă nu valoarea ei era importantă atunci, ci faptul că în vreme de război cei mai căutați sunt banii mici. Muncitorii, țăranii, piețarii nu aveau nevoie de galbeni, ci de bănuți. Așa se face că regele a scos din circulație banii din aur și argint și a cerut o nouă emisiune monetară: banii de hârtie de valoare mică.

„Am putea să spunem că este un fapt paradoxal ca în vremuri de inflație, o creștere mare a prețurilor, România scoate cea mai mică bancnotă, adică bancnota cu cea mai mică valoare cunoscută vreodată în lume”, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu.

Cea mai valoroasă bancnotă aflată în circulație în acest moment nu este nici euro, nici dolarul cum ne-am închipui, ci vine din Kuweit. Are puțin peste 50 de ani și costă 3 dolari și jumătate. Când a fost emis, avea valoarea unei lire sterline. Războiul din Irak și instabilitatea din Golf i-au scăzut din valoare. Și, cu toate acestea, dinarul kuweitian a rămas în topul celor mai prețioase bancnote din lume.

Există și un revers: leul românesc. Deși nu este cea mai slabă monedă din lume, valorea leului este de șase ori mai mică decât cea a dinarului arab.

„Ani, decenii și secole s-au făcut bani cu valoare intrinsecă. Adica o monedă pe care scria 20 de franci aur, ea trebuia să cântărească în aur valoarea care să corespundă inscripției nominale: 20 de franci aur”, mai spus Adrian Vasilescu.

Un galben românesc avea cam 6 grame de aur. După primul război mondial regulă a dispărut. Acum, 1 leu românesc are în spate un procent de 30% garanție în aur. Restul, până la 100%, ține de imagine.

Moneda de 10 bani există și acum, se află pe piață de aproape șapte ani, cu ei ai putea cumpăra câteva bețișoare dintr-o cutie de chibrituri. Bancnota de acum 100 de ani se vinde între colecționari cu prețuri de până la 100 de lei. Pare ieftină, cu toate acestea, un lucru este sigur: păstrează valoarea unui unicat mondial.

sursa: digi24.ro