Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie se întâlneşte cu reprezentantul unui oligarh şi spune că nu vede o problemă în asta. Este vorba despre Mihai Poalelungi, văzut duminica trecută la un prânz cu Vitalie Nagacevschi, avocatul controversatului afacerist Vladimir Plahotniuc.

Ambii declară că sunt prieteni şi nimeni nu le poate interzice să se întâlnească. Analiştii, însă, vorbesc tranşant despre un conflict de interese.

Întâlnirea dintre şeful CSJ şi avocatul oligarhului a avut loc duminică, la prânz, într-un local din centrul capitalei. Poalelungi şi Nagacevschi nu neagă că s-au întâlnit şi declară că au tot dreptul să o facă.

„Ce puteam eu să discut cu Nagacevschi. Suntem prieteni demult și puteam să discutăm despre orice. Chestii personale. Atât”, a spus președintele CSJ, Mihai Poalelungi.

„Nu văd nicio problemă. Avem o relație de o sută de ani pe care o păstrăm și nu văd care este problema că avem o relație. Noi am avut-o din 95 încoace”, a declarat și avocatul Vitalie Nagaceveschi.

Unii analişti, însă, subliniază că asemenea întâlniri întrec limitele deontologiei şi, în ţările cu democraţii veritabile, sunt taxate de societate şi de instituţiile de drept.

„Indiscutabil că acest conflict de interese există. În momentul în care ai acces la o funcție înaltă în stat, apar anumite limite în viața ta privată. Sunt depășite orice limite ale bunului simț, ale democrației, ale regulilor democratice. În Europa și în țările cu democrație avansată, atunci când asemenea cazuri se întâmplă, persoanele pleacă din funcțiile pe care le dețin”, afirmă analistul politic, Valentin Dolganiuc.

Mai mult. Dolganiuc susţine că, de fapt, în culisele a astfel de întrevederi se coc noi planuri ce ar putea aduce daune bugetului ţării.

„Un avocat cu președintele Curții Supreme de Justiție, acestea sunt lucruri incompatibile, o intâlnire între asemenea persoane. Noi putem să ne gândim că este un dosar pe rol, care trebuie aranjat în așa fel cum își dorește cineva din spatele acestei întâlniri și pur si simplu sunt inimaginabile aceste lucruri într-o democratie avansată. Dar în Republica Moldova ele sunt posibile și dupa aceste întâlniri desigur că urmează anumite preluări mai ales din bunurile publice”, a mai spus Dolganiuc.

Şi expertul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Mariana Kalughin, crede că întrevederea pune la îndoială obiectivitatea şefului Curţii Supreme de Justiţie.

„Ambii sunt persoane notorii. Nu ar trebui să se expună public prin comportament și relația de prietenie pe care îi leagă. Față de judecători sunt și anumite exigente în ceea ce privește viața privată a acestora. Trebuie să se abțină de la orice comportament, acțiune sau manifestare care ar putea prejudicia încrederea publicului în sistemul judecătoresc, inclusiv și viața privată să nu poată provoca îndoieli cu privire la imparțialitatea sa”, a menționat Mariana Kalughin.

Anterior în presă au fost mediatizate mai multe cazuri în care Curtea Supremă de Justiţie a emis decizii favorabile afacerilor gestionate de Vladimir Plahotniuc. În luna mai, reprezentanţi ai Inspectoratului Fiscal Principal de Stat au acuzat CSJ de adoptarea unei decizii ilegale. Aceştia s-au referit la hotărârea magistraţilor care au dispus rambursarea din bugetul statului a peste şase milioane de lei către agenţia de publicitate „Casa Media”, întreprindere despre care presa scrie că ar aparţine controversatului oligarh.

Şi Primăria Chişinău a pierdut la Curtea Supremă de Justiție procesul privind cele două insule din Parcul „La Izvor”, când instanţa a decis cedarea terenurilor în proprietatea firmei „Finpar Invest”, administrată de către Ghenadie Sajin, despre care presa a scris că este omul de încredere al lui Vladimir Plahotniuc. Valoarea terenului respectiv este estimată la milioane de euro.

Potrivit altei decizii a CSJ, care a lăsat în vigoare o hotărâre a Curţii de Apel, întreprinderea de stat „Registru” a fost obligată să plătească 41 de milioane de dolari unei firme irlandeze care a fost consultată de o companie reprezentată de către Val Gurvits, unul dintre avocaţii prim-vicepreşedintelui PD, Vladimir Plahotniuc.

Amintim că, acum un an, avocaţii Val Gurvits, originar din Odesa, şi Vitalie Nagacevschi au organizat o conferinţă de presă în care au încercat să-i spele imaginea lui Plahotniuc, negând că acesta ar fi monitorizat de Interpolul italian şi că a fost găsit drept beneficiar al atacurilor raider de Înalta Curte de la Londra.

„Când am fost în Lyon, Interpolul mi-a confirmat că clientul meu, domnul Plahotniuc, nu este parte a oricăror investigații. Nu este subiect al codului roșu, nu este monitorizat”, a spus atunci Val Gurvits.

Gurvits a făcut afirmaţia fără să prezinte un act care să infirme monitorizarea prim-vicepreşedintelui PD, element care se conţine în notificarea biroului Interpol de tip verde şi nu de tip roşu, aşa cum a stăruit să confunde avocatul controversatului om de afaceri. Asta deşi autorităţile de la Chişinău au recepţionat un document privind monitorizarea lui Plahotniuc de către Interpolul italian şi, ulterior, însuşi Plahotniuc a fost nevoit să recunoască faptul că a fost monitorizat de organizaţia internaţională. Chiar dacă anterior tot el declara contrariul.

Prieteniile strânse la scară oficială sunt un fenomen înrădăcinat în Republica Moldova. Se cunoaşte că preşedintele CSJ este amic şi cu avocatul Victor Berlinski, cel care a reprezentat la CEDO Dosarul Norma, în care statul riscă să piardă 130 milioane de lei.

Totodată, potrivit unor deputaţi liberal-democraţi, Poalelungi şi Berlinski au participat pe 7 aprilie 2012 la o întâlnire secretă în biroul lui Dorin Damir, omul de încredere al lui Plahotniuc, la care au pus la cale schema de legalizare a atacului raider la Banca de Economii, împreună cu Alexandru Tănase, preşedintele Curţii Constituţionale.

Şeful CSJ a emis un comunicat în care a declarat că în acea perioadă nu s-ar fi aflat în ţară, dar a fost contrazis de Poliţia de Frontieră, pentru ca ulterior să afirme că de fapt, a petrecut toată ziua la Condriţa şi nu cu oricine, ci tocmai cu şeful statului şi fostul premier. Atunci, spusele lui Poalelungi nu au fost confirmate nici de şeful statului, nici de fostul premier, ci doar de prietenul său Berlinski.

Deputatul Ion Butmalai a subliniat într-o declaraţie publică faptul că atât în perioada cât a reprezentat Moldova la CEDO, cât şi după revenirea de la Strasbourg, Mihai Poalelungi a prestat servicii de logistică și consultanță beneficiarilor atacurilor raider, indicând asupra modului în care urma a se proceda, astfel încât victimele să nu-și mai poată recupera proprietățile pierdute prin instanțele de judecată din Moldova, dar și să fie condamnate definitiv la închisoare, amânând prin influența pe care o are și examinarea dosarelor în instanțele internationale.

Sursa: jurnal.md