Boris Filip este cercetător ştiinţific coordonator, doctor în ştiinţe la Institutul de Fizică Aplicată. Are stagiu în ştiinţă de peste 40 ani. Este una dintre multele voci care crede că starea de lucruri de la Academia de Științe continuă să se înrăutățească. Să vedem care este opinia cercetătorului acum, după ce cu puțin timp în urmă, au avut loc alegerile președintelui Academiei.

–          Dle Filip, în opinia dvs., cum au decurs alegerile la Academia de Științe de pe 17 aprilie?

B. F. Gheorghe Duca s-a bazat pe hotărârea foarte ambiguă a Comisiei parlamentare și s-a înscris în cursa electorală. Eu sunt sigur că acea recomandare a fost ticluită de Ion Guceac și înaintată Comisiei. După spusele unor membri ai Comisiei această recomandare practic nu a fost discutată şi nici nu a fost supusă votului în Comisie. Ca simplu cetățean, consider nelegitim acest mandat (al treilea)  al lui Duca. Apropo, și vicepreședintele Ion Tighineanu de doi ani ocupă postul nelegitim – e la al treilea mandat ca vice (nu contează, că e prim-vice sau ca a fost simplu vice).

Presupun, că contracandidații Leonid Culiuc și Valeriu Canțer au decis ferm să candideze la Președinția Academiei după ședința Consiliului Suprem când se descoperise afacerea cu imobilele din patrimoniul Academiei pe care Gheorghe Duca le-a transmis Universității Academice, unde rector este soția sa. Mă refer la cafeneaua „Crizantema”, la imobilele de la porțile orașului și cele 100 de hectare de terenuri agricole, care, cică, de ele au nevoie studenții Universității pentru experiențe de câmp la biologia moleculară (la drept vorbind, acestora le-ar fi destui câțiva ari de teren). Întrebarea nu figura pe ordinea de zi a Consiliului Suprem și nu a fost votată, ca mai târziu să apară ca hotărâre în procesul verbal al ședinței. Când colo, la o altă ședință a Consiliului Suprem, academicienii Canțer și Culiuc s-au ridicat și au zis că prima dată aud de această hotărâre. În replică, Gh. Duca i-a făcut uituci pe academicieni.

În perioada electorală, ciracii lui Gh.Duca mergeau pe la academicieni acasă cu propuneri atrăgătoare. Le-au asigurat transport celor mai bătrâni și neputincioși ca să vină la alegeri și să-l voteze. Valentin Ungureanu, Mihail Lupașcu și alți cîțiva au probleme serioase de sănătate, dar au fost aduși la acea ședință a Asambleei şi, desigur, au votat pentru cine trebuia.

–          Până la urmă au concurat Culiuc și Duca…

B. F. În ziua ceea, după ce votase vreo 25 de persoane, s-au stopat alegerile. Între timp cineva din umbră a intervenit şi, Pasat cu Canțer și-au retras candidaturile în favoarea lui Culiuc. Cu toate că Culiuc, în opinia mea şi nu numai, avea cele mai puține șanse să câștige.

Printre altele, vă spun că și Ion Tighineanu a vrut să-și înainteze candidatura. Dar rectorul UTM Ion Bostan nu a dorit să-l susțină. El putea fi candidatul care putea real să concureze cu Duca. Valoarea lui științifică e mult mai mare – are unul din cele mai mari index-uri al citărilor în literatura de specialitate, are autoritate în comunitatea academică și prezenta un pericol pentru Gh. Duca. Cu toate că Gh.Duca se laudă cu 1500 articole publicate, pe care nu le-a scris, mai mult de 150 brevete de invenții, pe care nu le-a creat și ale căror valoare reală este practic nulă. Citări în literatură de specialitate practic nu are.

–          Care este starea de lucruri în Academie după alegeri?

B. F. E un timp relativ scurt de la alegeri, dar Duca deja își arată caracterul – au început amenințările și stilul a devenit mai agresiv ca înainte. Dar dacă se găsește măcar vreun  document oficial care să confirme vreo fraudă de-a lui Duca din cele expuse anterior în presă, el va fi forțat să demisioneze. Dacă se va dori să se găsească. Deja e clar că Comisia de integritate nu va admite acest lucru – s-a autosesizat acum o lună și care e rezultatul? Dacă semnăm Acordul de Asociere cu UE, în cîțiva ani despre Academie se va vorbi la trecut. În știință nu vin tineri. Dacă au acumulat un pic de experiență, pleacă din țară și nu se mai întorc. Pe majoritatea fosilelor din Academie îi aranjează situația actuală și personal Gh.Duca. Nu fac nimic util, dar mai grav e că nici nu știu ce să facă și pentru asta mai primesc bani nu chiar puțini.

Pentru Gheorghe Duca era important să câștige aceste alegeri pentru a-și proteja averile.

Părerea mea e că Gh. Duca nu va fi cercetat penal niciodată – el este omul sistemului. Are cine-l proteja – bunii lui amici sunt Mihai Balan, Vlad Filat, Serafim Urechean, Dumitru Diacov, Anatolie Ghilaș și alți cîțiva din Primărie, procuratură și judecătorii.

Regulamentul pentru alegeri a fost conceput astfel încât să nu aibă loc turul doi. Dacă rămâneau toți patru în cursă, Duca nu lua 50% din voturi și alegerile se amînau pentru o perioadă nedefinită, situație periculoasă pentru el.

–          Care este relația dintre Gheorghe Duca și vicepreședinții Academiei de Științe?

B. F. Despre Ion Tighineanu am vorbit ceva mai sus.

Ion Guceac este un om departe de știință şi-i destul de limitat. E jurist de profesie și evident că Duca ar avea nevoie de el. Se cunosc de pe vremea când Guceac lucra la Academia de Poliție. De acolo l-a adus la AȘM, l-a făcut secretar științific general, apoi vice-președinte. Cred că cu timpul acesta va prelua o parte din funcţiile lui Tighinenu.

Mihai Vieru, un om de mare încredere. A fost adus de la Ministerul Ecologiei. Relația cu Duca o are din perioada când acesta ocupa funcția de ministru al Ecologiei. Are funcție logistică, nu are grade științifice și cam pentru ce este vicepreședinte al AȘM?

Despre Gheorghe Rusnac am impresia că nici n-a trecut prin institut. Are peste 70 ani și după lege nu are dreptul să ocupe un post de conducere în Academie. În perioada când acesta era rector la Universitatea de Stat, Duca și-a înființat Catedra de Chimie Ecologică și un centru de cercetări. Așa că datoria trebuia întoarsă.

Aurelia Hanganu nu-și merită funcția pe care i-a oferit-o. De la Biblioteca AȘM a fost numită Secretar științific general interimar. Mai logic ar fi fost ca funcția de secretar științific general să fie ocupată de o persoană din domeniul științelor exacte și nu un filolog.

Fiodor Furdui este prim-vicepreședinte de onoare (o invenție pur moldovenească) după nivelul intelectual nu ar trece testul de zece clase și este o rușine a Academiei.

Specific, că în actuala conducere sunt numai persoane aduse din afara Academiei. Pentru care merite – e o altă problemă.

–          Ce știți despre averile nedeclarate ale președintelui Academiei de Științe, Gheorghe Duca?

B. F. Eu cred, că chiar și Gh. Duca poate să încurce locațiile și numărul de imobile pe care le-a deținut și le are în proprietate familia Duca în Chișinău și peste hotare.

Feciorul lui Gheorghe Duca, Dragoș are pe strada Gheorghe Asachi, 58 un apartament cu trei odăi, pe aceeași scară cu academicianul Toderaș, obținut prin metode care numai tatăl său știe. Blocul acela trebuia să fie preponderent pentru angajații Academiei. Casa de pe Valea Dicescu, 71, cel mai probabil, aparține tot lui Dragoș Duca.

O casă nedeclarată nicăieri este cea de pe strada Armenească. Ea a fost construită în două nivele la începutul anilor 2000. Alt imobil nedeclarat îl găsim pe strada A. Bernardazzi, 75. Tot o casă cu două etaje dată în chirie unui magazin de mobilă italiană.

Să vă mai spun un detaliu. Viză de reședință în imobilul de pe strada Valea Dicescu, 138, l-a avut numai Dragoș și Maria Duca, cu toate că într-un interviu, Gheorghe Duca declara, că pe această adresă locuia toată familia. Personal am văzut viza de reşedinţă a lui Gh.Duca după 2010 într-un apartament de pe strada Bănulescu Bodoni,11, unde familia Duca a locuit pînă la finele anilor 90.

A mai avut o vilă nedeclarată la Trușeni, pe care a vândut-o în 2011sau 2012. Mai are un lot pentru construcţie nedeclarat după strada Mioriţa şi nu cu suprafaţa de 1ha, cum a fost scris în Glasul, ci de vreo 20 ari.

Casa de pe A. Mateevici, 73 a ajuns și-n vizorul presei. Gheorghe Duca cumpărase acel bloc de locuit din trei apartamente, însă mai apoi l-a vândut unui italian. Declarase într-un interviu, că şi-a cumpărat acest imobil ca să fie mai aproape de alma mater!Mai are un imobil la București, despre cele din Italia şi Spania – nu stiu nimic, dar nu e exclus să fie adevărate zvonurile. Presupun, că vila din Calabria are o directă legătură cu actualul proprietar al casei de pe Mateevici, 73 şi cu magazinul de mobilă italiană de pe Bernadazzi,75.

–          Cum putea să facă rost de atâția bani pentru ca să fie în stare să-și achiziționeze aceste imobile?

B. F. Duca prin anii 2000 a fost în Parlament președinte al Comisiei pentru Cultură, Știință, Învățământ și Mijloace de Informare în masă timp de patru ani. Toți președinții spală nu puţini bani, fără vorbă, că de aia sunt în Parlament. Ulterior a fost ministrul Ecologiei, Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriilor. Acolo au fost fonduri uriașe venite din exterior și el a stat ”la straja” acelor sume colosale. Mult timp a fost directorul Asociației de Cercetare și Dezvoltare din Republica Moldova. Americanii ofereau bani pentru proiecte. Eu cred că o parte din cele 8 milioane s-au așezat în buzunarul cui trebuia. Pe timpul domniei lui Voronin, Academiei, comparativ cu perioadele precedente, i s-au alocat sume foarte mari de bani pentru construcții, reparația blocului central. La construcții și reparații de obicei se spală cei mai mulți bani. Au mai fost și alte surse de îmbogățire – Curtea de conturi s-a expus pe marginea aceste chestiuni. Și ce a urmat după aceea? Un fîsîit. La moldoveni foarte uşor se uită chiar şi cele mai mari escrocherii.

Vă mulțumim.