D-ale oligarhiei sau Justificarea fariseismului, de Vasile NĂSTASE
Am scris în repetate rînduri despre faptul că în Republica Moldova monopoliștii își fac de cap. Dacă doresc schimbă legea peste noapte, pentru a-și justifica licențele audiovizuale, cum s-a întîmplat în 2009, cînd alianța lui Plahotniuc a amendat Codul audiovizualului, articolul 66. Despre prețurile la carburanți, ce să mai vorbim, înțelegerile de cartel sunt promovate și susținute de Consiliul Concurenței care, chipurile, ar trebui să reglementeze domeniul respectiv.
Trecem peste alte asemenea exemple pentru a intra direct în tema editorialului – monopolul asupra metalului și reacțiile adverse. De cîțiva ani buni presa liberă trage semnale de alarmă despre activitatea monopolistă a societății de stat Metalferos, controlată cap-coadă de oligarhul Vladimir Plahotniuc încă de pe timpurile cînd era frate cu secera și ciocanul partidului comunist. Mai mult decît atît, societatea Păpușarului a fost învinuită de comiterea celei mai mari evaziuni fiscale din istoria glorioasă a Republicii oligarhice Moldova, și anume de impunătoarea sumă de 750 milioane de lei. (OLIGARHÍE, oligarhii, s. f. 1. Formă de conducere a statului, în care puterea politică și economică este deținută de un număr restrâns de persoane. ♦ Grup de persoane care exercită puterea într-o astfel de formă de guvernământ. 2. (În sintagma) Oligarhie financiară = grup restrâns de mari posesori ai capitalului financiar, care domină viața economică a unui stat. – Din ngr. oligarhía, fr. oligarchie.)
Din dosarul nostru de presă reținem că acum cîțiva ani, și anume în luna iulie 2011, ofiţeri de urmărire penală din cadrul Ministerului de Interne au pornit două cauze penale la întreprinderea cu capital majoritar de stat „Metalferos” pentru spălare de bani şi evaziune fiscală. Cînd lațul învinuirii se strîngea în jurul Păpușarului, s-a produs episodul de cumpărare a procurorului general cu suma vehiculată în presă de două milioane de euro. Tocmai atunci dosarul de la MAI a fost capturat printr-un act samavolnic de procurori, chipurile anume lor revenindu-le competența instrumentării dosarelor în chestiune.
Astfel, opinia publică și contribuabilii considerau că iată-iată cineva va ajunge să dea socoteală în fața unei instanțe pentru văduvirea bugetului de stat. În cele din urmă, în scopul documentării, o ziaristă a sunat-o pe Maria Vieru, purtător de cuvînt la procuratura generală, care a declarat, spre stupoarea tuturor, că instituția pe care o reprezintă… nu are în gestiune asemenea dosare.
Cu alte cuvinte, Ministerul de Interne spune că dosarele sunt la Procuratură, instituția controlată de Păpușar spune că nu are asemenea dosare! Din surse demne de încredere din chiar procuratura generală am aflat că, în realitate, acestea au fost distruse, fizic, și că toate probele acumulate inițial de Ministerul de Interne au fost lichidate. “Situația nu este atît de gravă, spune sursa, pentru că oamenii care au investigat evaziunea fiscală și celelalte ilegalități dețin cu siguranță copiile acestor probe! La momentul potrivit le vor restabili!”
Surse politice ne-au sugerat că de fapt dosarul Metalferos a făcut parte din lista disputatelor dosare de rezonanță ale lui Filat și Plahotniuc, suspendate în urma trocului de acum un an.
Firește că acolo unde există monopol există și reacții adverse. Astfel, iarna trecută o mică parte a presei, nu și cea oligarhică, a observat o mînă de oameni care protesta în frig și ger în fața guvernului, cerînd condiții egale de activitate în ce privește colectarea și comercializarea fierului vechi. Peste un timp, aceștia au mers în fața sediului Metalferos pentru a-și arăta nemulțumirea față de practicile monopoliste ale statului. Cînd cuțitul le-a ajuns la os, după ce patru luni nu-și primiseră salariile, oamenii s-au adresat Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova cerînd oficialilor europeni să intervină astfel încât monopolul din acest domeniu să fie lichidat. Iată ce scria presa la ora respectivă.
“Directorul firmei de metal uzat, Valentin Eșanu, spune că presiunile la care este supus continuă. „Amenințări am avut pe rețelele de socializare, avem informații că în timpul apropiat se fabrică un dosar penal. Sunt controale unul după altul. In trei luni am avut cinci controale, astăzi avem unul și mîine iar trebuie să vină”, a precizat Valentin Eșanu.
Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, i-a invitat la discuţii pe câţiva reprezentanţi ai firmei. Spre deosebire de miniştri, deputaţi şi alţi funcţionari moldoveni, acesta i-a ascultat şi le-a promis că îi va ajuta.
„A promis că dacă Consiliul Europei va dovedi că este monopol pe piața metalelor feroase, o să discute cu membrii Republicii Moldova pentru a soluționa problema. De asemenea a promis că se va implica în dosarele fabricate pe numele meu, eu i-am transmis dovezi, care arată că nu sunt implicat în nici un fel de schemă”, a adăugat Valentin Eșanu.”
Din păcate, pentru autoritățile nesimțite interesul lui Plahotniuc este mai presus de orice, așa că nici UE nu a putut să-i ajute. Flencăiții ăștia de la guvernare sunt buni la a spune da, vom face, să trăiți, dați-ne cît mai multe milioane de furat, în realitate își caută de propriile interese, adică de devalizarea în continuare a vistieriei și proprietăților statului.
Ce le mai rămînea de făcut unor oameni aduși la culmea disperării?
Să iasă în stradă, să fie auziți măcar de cetățeni, de oamenii simpli.
Sîmbătă au decis să-și instaleze niște corturi în PMAN și să protesteze pe o perioadă de timp nedeterminată, inclusiv să rămînă acolo peste noapte. N-a fost să fie, “maidanul” colectorilor de fier vechi a fost atacat în puterea întunericului de polițiștii lui Papuc, vorba metaforică a lui Oleg Brega, care a filmat scenele rușinoase de demontare a corturilor protestatarilor.
Mobilul pentru a scrie aceste rînduri mi-a fost servit de atitudinea descalificantă a unor oameni, mulți dintre ei dezinformați, de pe rețelele de socializare. Imediat după anunțul acestor amărîți de a merge să-și spună păsul au și apărut insinuări care dintre care mai incisive și mai năstrușnice. Datul cu presupusul e o trăsătură de caracter a moldovenilor care i-a scăpat pînă și lui Cantemir. Astfel, am aflat în cîteva clipe că în spatele celor cîteva zeci de oameni ar sta Putin, Kremlinul, mîna Moscovei, Dodon, Usatîi, Voronin, PCRM, Papură Vodă și Pazvante Chioru… Alții vedeau în umbră un alt oligarh care i-ar fi plătit pe muncitori să lupte împotriva… marelui oligarh!
Cineva inducea, impardonabil, minciuna că e o acțiune antieuropeană.
Sconcșii oligarhiei s-au activizat asemeni cățeilor la îndemnul “fas”! Scopul lor era și rămăne să distragă atenția de la adevăratul motiv al protestelor, dîndu-le o turnură antieuropeană și prorusă, acoperindu-și stăpînul oligarh de învinuirile ce i se aduc, și anume de monopolizarea pieții metalului.
Decît să colportăm (inclusiv minciuni ordinare), să ne ascundem lașitatea în fariseism și justificări de doi bani mai bine am merge, cu zecile de mii, să-i susținem, purtînd în mîini și în inimi tricolorul și drapelul Uniunii Europene, pentru că, în definitiv, e vorba de niște oameni simpli, amărîți ca atîția alții, care nu-și primesc salariile de luni de zile pentru a-și hrăni familiile și copiii. Or tocmai asemenea acțiuni sunt așteptate de comunitatea europeană, îndreptate spre stîrpirea corupției, edificarea statului de drept, reformarea justiției, democratizarea societății și eliminarea hoțiilor. Și nu în ultimul rind de a demonstra cine ar trebui să fie adevăratul stăpîn al acestei țări aspirante la valorile civilizației continentale.