Fundația Universitară a Mării Negre a organizat o dezbatere pe tema crizei politice de la Chișinău.

Geostrategul Dan Dungaciu a expus situația politică de la Chișinău, concluzionând că „relația cu România se va schimba”, iar „pentru România, Republica Moldova va fi cea mai importantă temă de politică externă.”

Valentin Naumescu, conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai

Politica actuală din Republica Moldova și atitudinea României față de puterea care se prefigurează la Chișinău este o provocare. Două dintre cele trei partide pro-europene de la Chișinău au decis să negocieze cu comuniștii o nouă putere politică, care să susțină o guvernare minoritară.

Vechea Mioriță își trăiește realitatea peste Prut. Această majoritate hibridă neocomunistă impune o serie de reconsiderări politice din partea României, UE și SUA.

Comuniștii de la Chișinău sunt moștenitorii sovieticilor și cei mai mari adversari ai românismului.

Chișinăul nu mai poate fi alintat la nesfârșit. Susținerea României nu mai poate și nu mai trebuie să fie necondiționată. Trebuie să ieșim din vremea clișeelor. Suportul Bucureștiului trebuie să fie consonant cu realizările de la Chișinău.

Numai prin exigență crescută ar putea Bucureștiul ajuta cetățenii RM. Clișeele sunt benefice doar politicienilor. Discursul și politica României trebuie să fie pentru interesul real al cetățenilor.

Un segment consistent al cetățenilor de peste Prut cred în continuare că există limba moldovenească și că ei sunt moldoveni. Cineva trebuie să le spună că nu sunt întrunite elementele constituante ale unui stat național.

Nu mi-a plăcut la PL modul nedemn prin care au ales să negocieze pe final, când era deja evident că PLDM și PDM se înțeleseseră cu comuniștii.

S-a creat impresia în presa locală subordonată că PL are pretenții. Aflat în afara guvernării, PL ar putea să-și consolideze poziția și să fie într-adevăr singura opțiune pro-europeană viabilă.

Vârsta inocenței europene a trecut. Intrăm într-o eră a nunțelor. Am convingerea că o astfel de politică de susținere atentă și exigentă va fi mult mai folositoare pentru calitatea vieții oamenilor.

Antonia Colibășeanu, Stratfor Europa

Eu văd două evenimente importante regionale care afectează politicile europene, ale României sau chiar a SUA și a NATO.

Primul este legat de politica internă din RM, care este o continuare a faptului că stă în zona gri, nu spune nici că vrea către vest, nici la est.

Discuția interesului național al României față de RM a început relativ recent în mod serios.

Al doilea, escaladarea conflictului din Ucraina, nu ne este clar unde duce.

Suntem într-un nou război rece în care Rusia își securizează frontierele mai mult decât NATO, care a fost mai prudent, a preferat diplomația, mai degrabă.

În materie de securizare, Rusia insistă pe zona Mării Negre și regiunea transnistreană. Apare un semn de întrebare referitor la stoparea finanțării Tiraspolului.

Petrișor Peiu, expert economic FUMN

Agricultura și industria au ponderi aproximativ egale în economie, 13% din PIB.  24% ponderea remitențelor în PIB este o mare vulnerabilitate.

Deficitul comercial foarte mare este o altă vulnerabilitate. Are un PIB de 6 mld. de dolari, iar deficitul este jumătate, adică 3 mld., mai ales că RM exportă foarte puțin.

Cursurile de schimb valutar reprezintă o altă vulnerabilitate. Remitențele, în proporție de 68%, vin din Federația Rusă. Față de dolar, leul s-a depreciat cu 30%, față de euro cu 12%, iar față de leu cu 10%, comparativ cu anul trecut.

Investitorii și traderii au văzut leul moldovenesc în același coș cu rubla rusească, adică a primit lovituri. Rezerva Băncii Naționale a scăzut cu o cincime față de anul trecut.

Următoarea vulnerabilitate este instabilitatea politică, care poate avea efecte devastatoare.

La vizita de pe aeroport: s-a sugerat coaliția cu PL. Ei au venit să transmită un mesaj în privința timpului îndelungat de negociere.

A cincea vulnerabilitate o reprezintă activele toxice ale BEM. RM nu are o trezorerie, funcția e îndeplinită de Banca de Economii. Statul nu își permite să lase această bancă să se prăbușească. BNM trebuie să acopere aceste active toxice și să susțină cursul.

În 2015 este imposibil ca Republica Moldova să nu aibă recesiune pentru că va vinde mai puțin, va avea remitențe mai puține. Singura sursă de balansare a deficitelor poate fi finanțarea nerambursabilă.

Dacă evoluțiile negative din Rusia continuă, ar putea expolda acest cocktail de vulnerabilități.

Iulian Chifu, profesor SNSPA

Cleptocrația este o chestiune naturală pentru fostele state comuniste. E important ca cetățeanul să simtă că ajung și la el niște dividende ale integrării europene.

Republica Moldova este un stat-captiv, partidele sunt fără culoare. Dacă ne uităm la sursele lor de finanțare, ne dăm seama că nu putem vorbi în realitate de democrați ori chiar de liberali.

În materie de identitate, cred că suntem chiar în regresie. Relația cu NATO, e cel mult on hold.

Există foarte multe state și actori europeni care nu vor ca Republica Moldova să reușească. Nu vor ca acest lucru să se întâmple până UE și Rusia nu vor avea relații clare. Actuala guvernare este comodă, în acest caz.

Sursa: infoprut.ro