Suntem cu toţii martorii trecerii într-o nouă eră. Găleata electorală se metamorfozează. Iar transformările prin care trece ar putea nemulţumi o bucată solidă din electoratul activ. Eterna găleată electorală s-a mutat şi ea pe internet. Şi nu mai conţine făină, zahăr şi ulei, ci caterincă ieftină şi nişte apă cu gheaţă.

Suntem cu toţii martorii trecerii într-o nouă eră. Găleata electorală se metamorfozează. Iar transformările prin care trece ar putea nemulţumi o bucată solidă din electoratul activ. Eterna găleată electorală s-a mutat şi ea pe internet. Şi nu mai conţine făină, zahăr şi ulei, ci caterincă ieftină şi nişte apă cu gheaţă.

Desigur, scopul este unul nobil. Se strâng fonduri pentru cercetarea în domeniul sclerozei laterale amiotrofice, boală de care suferă şi fizicianul Stephen Hawking. Mai corect spus, scopul oficial este unul nobil, în realitate scopul variază de la interes electoral, autopromovare şi marketing până la nevoia disperată de a-ţi pune faţa pe Facebook şi de a smulge like-uri.

Nu e prima dată când Mark Zuckerberg le dă o mână de ajutor oamenilor în căutare de popularitate. Iar de la câteva vedete autohtone care, cu zâmbetul larg pe buze, îşi turnau găleata sau ligheanul cu apă şi gheaţă în cap, râzând, chicotind sau ţipând la contactul cu apa, până la politicieni a fost doar un pas mic.

A început pedelistul Cristian Boureanu. Amuzat de momentul creat, i-a dat ştafeta fostei colege de partid, Elena Udrea. Udrea n-a clintit. Apoi a fost Ilie Năstase. E drept, nu e politician pur-sânge, dar să nu uităm că este senator şi că reprezintă un partid la guvernare, UNPR. A provocat-o şi el pe Udrea, tot niciun răspuns.

A continuat preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei. Credeaţi că o să vedeţi vreodată un fost ministru al Educaţiei primind, cu zâmbetul larg pe buze, un bol de cristal plin cu apă rece în cap?

Dar un fost premier? Într-o engleză stâlcită, Emil Boc ne-a anunţat că a acceptat şi el provocarea Ice Bucket. Uan, ciu, fri şi pac, găleata în cap. Următorii, Daniel Buda şi Elena Udrea.

S-a lăsat greu, trebuie să recunoaştem. Dar preşedinta PMP nu a mai putut rezista, aşa că a anunţat că acceptă şi ea provocarea. Şi o va face în faţa Guvernului (tind să cred că va purta un tricou alb), urmând să-i ceară acelaşi lucru şi premierului Victor Ponta, “ca să se trezească”.

Premierul însă a refuzat politicos. “Îi urez succes!”, i-a trimis, scurt, direct din Parlament. Dar pe Victor Ponta nu pot să-l suspectez de bun simţ şi de refuzul de a cădea în plasa spectacolului ieftin de a-şi turna o găleată în cap. Ci doar că momentan are alte spectacole la care trebuie să fie one man show. Asta cu găleata mai poate aştepta. Aşa cum a spus el însuşi, în primul tur el stă acasă, în faţa televizorului, cu popcornul în braţe pentru că PSD-PC-UNPR îi asigură 40% dintre voturi. De restul se ocupă el. În turul doi.

Oricum, de la Elena Udrea mă aşteptam. Ea este obişnuită cu campaniile electorale care ţintesc grupuri limitate de oameni fără aşteptări prea mari de la politicieni. Care sunt mulţumiţi doar să-i vadă într-o alimentară, cumpărând salam Victoria.

Cine a gândit campania cu Ice Bucket Challenge cu siguranţă nu a făcut-o pentru România. Dar atât de bine a putut să pice, fix în pre-campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, încât politicienii noştri, mai ales cei mai tineri, spun sărut-mâna şi îşi fac cruce cu două mâini. În primul rând, pentru că e ieftin. Şi ca realizare, şi ca rezultat final. Şi cum să ratezi o asemenea ocazie de a te vinde online, cu o investiţie atât de mică?

Iar profitul e consistent. Până acum puteam vorbi doar despre găleata electorală cu însemnele partidului, în care puteai găsi o sticlă de ulei, o pungă de zahăr şi una de făină. Acea găleată este perfectă pentru electoratul activ, dar care e musai să fie cumpărat. Acei oameni care ies constant la vot, în schimbul a ceva, şi care acum, dacă n-au găleată, nu votează. Electoratul “te votez, da` ce-mi dai?”.

Găleata cu apă şi gheaţă este destinată acelui electorat inactiv şi profund dezinteresat. Un electorat care, de altfel, nici nu are prea mari pretenţii şi care se lasă cumpărat şi mai ieftin. Niscaiva caterincă limitată şi l-ai câştigat.

Numai că, probabil într-un soi de naivitate dureroasă, încă mai sper să văd ceva şi pentru electoratul inactiv, educat, informat, dar scârbit de mediul politic. O adiere de decenţă, oricât de mică, adresată acelor oameni care preferă să stea acasă decât să vină la vot din simplul fapt că s-au săturat să fie ignoraţi.

Nu ştiu însă ce deranjează cel mai tare. Faptul că o campanie serioasă care, odată ajunsă în România, a fost transformată într-o bătaie de joc pentru autopromovare, întocmai ca profitul electoral scos de pe urma morţilor şi răniţilor, sau faptul că cerşetorii de voturi sunt capabili să se dea şi peste cap în centrul Bucureştiului doar pentru a obţine un scor bun la alegeri.

sursa: gandul.info