Prietenul meu din orașul Ismail, regiunea Odesa, Anatol Popescu, un militant al drepturilor conaționalilor noștri din sudul Basarabiei, mă întreba pe o rețea de socializare, într-un comentariu la postarea articolului meu „Mitingul din PMAN sau ceva despre diferența între «pro-european» și «pro Coaliție de guvernământ»”: „Să înţeleg că antecesorii actualilor guvernanţi de la Chişinău nu au nicio vină privind (bună)starea actuală a societăţii din R. Moldova? Atunci de ce nu a iniţiat PCRM o astfel de manifestare, pro-UE?!”. Este o întrebare care îmi permite să clarific abordarea din mai multe articolele de ale mele, critice la adresa guvernării actuale din RM. I-am răspuns că „prin articolele mele, doresc să responsabilizez actualii guvernanți (să-i fac să le fie rușine în fața propriului popor pentru fărădelegile pe care le comit). Deși sunt comentatori politici, jurnaliști sau blogheri pe la noi, poziția cărora este: oricâte acte de corupție și delapidări ar comite actuala guvernare, tot e mai bună decât comuniștii. Și astfel guvernanții își zic: e perfect, putem să facem ce vrem, putem să jefuim acest popor la maximum, oricum avem sprijin… E drept că unii dintre blogherii respectivi, care promovează această abordare, sunt invitați la tot felul de întâlniri la Președinție și la alte instituții de vârf ale statului, iar unele voci susțin că sunt chiar de-a dreptul plătiți de guvernanți sau de unii membri ai Coaliției (din afara Guvernului și, mai nou, a Parlamentului)… Sunt unul dintre idealiștii din această țară, care cred că guvernanții s-ar putea schimba, și-ar putea veni în fire”. Dacă nu aș crede asta, nu ar avea sens să mai scriu comentariile mele politice.

Dar problema este că tot mai mult mă conving de faptul că actualii guvernanți au imunitate deplină la asemenea simţăminte ca rușine, cinste, onoare (degeaba doresc să renunțe la imunitatea parlamentară dacă au imunitate la cinste). Într-o prelegere transmisă ieri pe un post TV creștin-ortodox din Rusia, reputatul profesor de teologie rus A.I. Osipov spunea: „Oamenii necinstiți nu sunt creștini”. Problema principală a Republicii Moldova este că din 2009 până în prezent avem o guvernare de oameni necinstiți, care nu prea au multe în comun cu valorile și principiile (poruncile) creștine. Guvernul AIE a și fost demis de Parlament pentru acte de corupție, adică pentru lipsă de cinste. Actuala Coaliție a reconfirmat reputația pe care a avut-o majoritatea parlamentară după ce a transpus în practică afacerile cu cele 22% din acțiunile BEM și cu aeroportul internațional Chișinău. Omul creștin știe că scopul vieții sale pe pământ nu sunt miliarde de euro pe care să le adune aflându-se la putere, prin diferite afaceri, comisoane, perceperi și privatizări, în timp ce majoritatea populației sărăcește, respectiv este nevoită să plece peste hotare în căutarea unor condiții normale de viață. Omul creștin este un om al conștiinței, care își dă seama de greșelile și păcatele sale și se căiește de ele. Ziua de astăzi a confirmat faptul că la conducerea Republicii Moldova nu se află persoane cu o viziune creștină asupra lumii și asupra țării.

Despre această guvernare încă se vor pronunța istorici în viitor, dar una din caracteristicile sale este tocmai lipsa de cinste, iar din aceasta rezultă abandonul (respectiv, nepăsarea). Abandonul comunității conațioanlilor noștri din teritoriile istorice moldovenești din Ucraina (din care face parte și Anatol Popescu) – deși nimeni nu o împiedică să constituie un spațiu cultural comun transfrontalier cu acei compatrioți ai noștri, abandonul comunității moldovenilor din zona nistreană și… abandonul populației Republicii Moldova: a sutelor de mii de cetățeni plecați peste hotare, a pensionarilor care zac într-o sărăcie lucie sau a mamelor care primesc alocații „simbolice” pentru copii, în condițiile în care prețurile la medicamente, produse alimentare și mărfuri de larg consum se scumpesc, iar veniturile scad datorită manevrelor privind creșterea artificială a ratei de schimb a monedelor euro și a dolarului – ceea ce duce la scumpirea prețurilor. Preocuparea unei deputate liberal-reformatoare – simptomatică pentru actuala Coaliție de guvernământ – nu este cu privire la aceste probleme, ci cu privire la propriul salariu: vrea o leafă de 1200 euro, fără să-i pese de salariile sau pensiile cetățenilor în Parlamentul cărora a ajuns.

Nu am fost la mitingul din PMAN pentru că nu văd ca actuala guvernare să conștientizeze faptul că poporul Republicii Moldova nu merită tratamentul care i se aplică, nu văd ca actuala guvernare să conștientizeze faptul că poporul Republicii Moldova merită să fie tratat precum un popor european – precum un popor dintr-o țară din UE. Chiar dacă cele 100 000 de participanți la mitingul de azi, se pare, încă nu știu asta…