Vneşekonombank, una dintre cele mai mari instituţii financiare din Rusia, este gata să procure un pachet de circa 25% de acţiuni de la fosta bancă a statului, Banca de Economii. Unii experţi zic că este o şansă unică pentru dezvoltarea instituţiei, alţi spun că ar fi fost bine să vină o mare bancă privată din Occident, scrie Adevărul Moldova.

Informaţia a fost confirmată de surse din cadrul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), unde cei de la Vneşekonombank s-au adresat cu o cerere de autorizare a tranzacţiei. În acelaşi timp, nu există o confirmare oficială din partea administraţiei instituţiei financiare din Rusia.

„Aş prefera Credit Suisse sau UBS“

„Ar fi un nou început, o şansă extraordinară de dezvoltare pentru BEM“, au declarat surse din cadrul băncii centrale. Mult mai sceptic este economistul Sveatoslav Mihalache. „Aş prefera ca în locul Vneşekonombank să fie Credit Suisse sau UBS“, a spus expertul.

În urma emisiunii suplimentare închise de acţiuni ce a avut loc la 29 august 2013, cota statului în capitalul BEM s-a diminuat de la 56% la doar o treime. Acţionar majoritar a ajuns firma Sisteme Informaţionale Integrate, deţinută de o companie cu sediul la Moscova şi care ar face parte din imperiul familiei lui Ilan Shor.

La finele anului trecut, mai multe surse susţineau că de preluarea BEM este interesat Gazprombank, la care Gazprom deţine direct mai mult de 35,5% din acţiuni, iar prin structurile afiliate – peste 83%. La fel se vorbea şi despre gigantul BTB, a doua ca mărime bancă din Rusia, care este controlată de stat.

Consiliul de administrare, condus de Medvedev

Vneşekonombank este o corporaţie de stat, care finanţează diverse proiecte de dezvoltare internaţională. Banca deţine mai multe instituţii financiare în Ucraina şi Belarus, iar preşedintele consiliului de administrare este premierul rus Dmitri Medvedev.

La finele lunii septembrie 2013, Vneşekonombank avea active de circa 100 de miliarde de dolari şi anunţa un profit de 1,3 miliarde pentru primele nouă luni ale anului 2013.

Cum a „salvat“ Guvernul Banca de Economii

Situaţia singurei instituţii financiare care până la finele verii 2013 era controlată de stat s-a înrăutăţit constant în ultimii doi-trei, devenind deosebit de gravă după ce banca a raportat pentru 2012 pierderi-record de 313 milioane de lei şi un volum de 1,4 miliarde de lei credite neperformante. Experţii consideră că vinovaţi de o astfel evoluţie sunt atât Banca Naţională, cât şi acţionarul majoritar, adică Guvernul.

În februarie 2013 s-a vehiculat că pentru salvarea BEM ar fi necesar circa un miliard de lei. La începutul lunii martie 2013, Executivul a decis alocarea a 200 de milioane de lei pentru capitalizarea băncii, la care urmau să contribuie în funcţie de cota deţinută şi acţionarii minoritari. Comisia parlamentară pentru economie n-a avizat proiectul Guvernului, pe motiv că minoritarii n-au anunţat dacă vor contribui cu 155 de milioane de lei la majorarea capitalului social.

Parlamentul a creat şi o comisie specială de anchetă, pentru a analiza atât situaţia de la BEM din ultimii trei ani, cât şi starea de lucruri în întregul sistem financiar-bancar din ţară. Comisia a propus trei posibile soluţii de rezolvare a situaţiei de la BEM:  naţionalizarea băncii; cedarea controlului băncii unui investitor privat cu păstrarea unui pachet de blocaj de 33%; capitalizarea companiilor de stat care au datorii faţă de BEM ca ulterior acestea să ramburseze creditele.

Soluţia aleasă de Guvern a fost cedarea controlului asupra băncii unei companii private, care a devenit în urma emisiei suplimentare de acţiuni din 29 august  2013 acţionar majoritar la BEM doar cu 80 de milioane de lei.