Academicianul milionar Gheorghe Duca a câştigat al treilea mandat la şefia Academiei de Ştiinţe, care va dura şase ani, sfidând astfel Codul cu privire la ştiinţă şi inovare care prevede că preşedintele Academiei este ales pentru cel mult două termene consecutive. Liderii de opinie invitați la emisiunea „Ora Expertizei” de la Jurnal TV contestă în continuare condițiile ilegale în care Duca a redevenit președinte al Academiei.

Viorel Gârbu, fost consilier AȘM: Apropierea de Uniunea Europeană ar putea contribui la schimbarea calitativă a stării de lucru de la Academia de Științe, căci, vedem că pe cont propriu nu prea se reușește. Cât privesc alegerile la AȘM, candidații au fost din mediul academic, au avut curajul să vină cu anumite critici. Potrivit Codului pentru Știință și Inovare, domnul Duca într-adevăr avea voie la două mandate consecutiv, însă acestea au fost deja exercitate, întrucît dânsul este la șefia Academiei din 2004. Dacă au fost sau nu alegerile democratice, bine, trebuie să spunem că președintele a fost ales de academicieni, însă aici trebuie să atragem atenția la modul în care a fost creat cadrul instituțional. Trebuie să menționăm că odată cu intrarea în vigoare a Codului pentru știință și inovare, acest cadru constituțional s-a schimbat și nu este unul de bun augur. Presupun că acei academicieni care se simt confortabil în mediul lor nu-și doresc schimbări radicale, de aceea s-a dorit această continuitate.

Academia este ineficientă, deoarece există conflicte de interese. Funcțiile sunt distribuite, la fel, ineficient. O singură persoană apare într-o ipostază triplă – de cercetător, decide care domenii să fie prioritare în cercetare și în calitate de distribuitor de fonduri. Toate aceste trei funcții creează conflictul de interese.

Gheorghe Costandachi, fost director interimar la Institutul de Economie al AȘM: Democrația din cadrul AȘM este impusă de conexiunile în aspect general în Republica Moldova. Președintele țării, președintele Parlamentului, Comisia respectivă, prim-ministrul, fostul premier Filat, fostul președinte al Parlamentului, într-un glas, toți i-au susținut candudatura lui Gheorghe Duca la al treilea mandat. Precizez că Duca nu avea voie să candideze, cu atât mai mult că de la Parlament a primit doar o foiță care nu excludea posibilitatea lui de a se înregistra ca și candidat, însă nu a fost nicio recomandare oficială. M-a mirat că ceilalți contracandidați – Culiuc, Pasat, Canțer nu au atacat aceasta în judecată.

Eficiența productivității Academiei de Științe din ultimii 23 de ani este aproape egală cu zero. Sistemul de lucru din cadrul Academiei este unul autocrat. Absolut toate ședințele se făceau cu bătăi de pumni în masă, cu isterică, cu intimidări la adresa academicienilor, chiar la cel mai înalt nivel.

Alegerile au fost influențate direct. Dacă cineva se împotrivește, atunci se discută cu acea persoană în parte. Când am fost votat director al Institutului de la secția respectivă, mulți dintre alegători mă luau deoparte și-mi spuneau că sunt nevoiți să voteze contra mea pentru că nu vor să-și piardă locul de muncă.

Academia de Științe are în gestiunea sa mai multe întreprinderi, care realizează venituri mari. Nimeni nu controlează și nici nu cunoaște cum se redistribuie aceste mijloace bănești. Eficiența administrării acestor bani rămâne pe seama conducerii, care pe parcursul mai multor ani a făcut-o într-un stil foarte ostil și neclar.

Veaceslav Afanasiev, doctor în științe, fost director general al Agenţiei de Inovare şi Transfer Tehnologic: Din data de 17 aprilie, Academia de Științe are în frunte un președinte nelegitim. La Academie se face știință, dar într-un cadru ineficient, sortit la degradare permanentă. Calculați și voi. Cheltuielile financiare din primii zece ani ai secolului XXI au crescut de 11 ori. Această e cea mai mare viteză de creștere din lumea întreagă. De când se află în fruntea AȘM, a înjumătățit potențialul uman. De aceea eu îl numesc manager eșuat totalmente.

Există o scrisoare deschisă, semnată pe 12 martie 2014 de mai mulți juriști notorii. Îl întreb pe președintele Parlamentului, Igor Corman, de ce n-a fost luată în calcul această scrisoare? Mai mult ca atât, ceilalți contracandidați, Pasat, Culiuc și Canțer, au cerut Parlamentului printr-o scrisoare, să interpreteze Codul cu privire la știință și inovare și nu s-a făcut. Grăbiți-vă, vă rog s-o faceți. Lucrurile pot fi întoarse în cadrul legal. De ce ați ignorat comunitatea științifică, pentru că în spatele acestor trei persoane stau cel puțin 51 de voturi, stă Secția de Științe Umanistice, stau academicieni care au semnat pentru aceste trei candidaturi. Onorați-i, vă rog, căci dacă nu permitem dezvoltarea științei după un model european, atunci țara noastră este sortită degradării științifico – tehnologică și pe urmă la dependență politică.

Ana Guțu, deputat liberal – reformator: În Republica Moldova știință performantă nu se face. Dacă astăzi ne-am propune să valorificăm noi, care să pună pe roate economia țării, cred că ne-ar trebui câteva sute de ani s-o facem cu potențialul uman și logistic pe care îl avem. Proiectul de lege pe care l-am propus în 2011 vine să acrediteze un model european al Academiei de Științe, fiindcă, dacă astăzi AȘM s-ar rezuma la sediul său de pe Ștefan cel Mare și la 40 de fotolii de academicieni, cred că Gheorghe Duca nu și-ar mai fi dorit să redevină președinte al Academiei.

În prezent, Academia de Științe este un mastodont, mare proprietar de terenuri agricole și mai puțin agricole, gestionează fonduri publice enorme, care sunt direcționate incorect în sfera științei și inovării. De regulă, știința se face în universități. În conformitate cu proiectul de lege pe care l-am propus, institutele de cercetare ar trebui să treacă în instituțiile publice de învățământ superior, pentru ca cercetarea să fie mai aproape de procesul predare – învățare, iar terenurile, utilitățile enorme pe care le are Academia de Științe ar trebui să treacă la ministerele sectoriale. Academia de Științe trebuie să rămână un club al oamenilor înțelepți, dar să nu fie un minister, iar cel care stă în fruntea AȘM să nu mimeze că ar investi în procesul de cercetare, numai zic de lipsa de integritate de care a dat dovadă proaspătul președinte reales. Personal îl contest ca și cercetător, ca și manager, dar ca și om de stat. După ce a fost acuzat de plagiat a trebuit să dea dovadă de mult discernământ și să se retragă din cursa alegerilor.