Potrivit unei analize Expert Forum, acordul de asociere cu UE pretinde cel puţin dublarea preţului la curent electric şi gaze până în 2020. Ar accepta însă moldovenii de bună voie aceste sacrificii? Privind astăzi la situaţia Republicii Moldova, constatăm în primul rând discreditarea perspectivei geopolitice.

Faptul că militanţii platformei Demnitate şi Adevăr fac opoziţie cot la cot cu grupările pro-ruse e semn că antagonismul politic Est-Vest nu mai funcţionează. Unii analişti din România care citesc şi presa de limbă rusă au salutat evenimentul ca pe o evoluţie pozitivă. Societatea moldovenească, scindată dramatic după criteriul limbii şi etniei, ar descoperi astfel ceea ce îi lipsise şi anume ”naţionalismul civic moldovenesc”. Chiar dacă entuziasmul analistului pare pripit, este cert că furia populară a copleşit, pe moment, diviziunile anterioare. Un militant al platformei DA de la Chişinău, Igor Boţan, spunea marţi la Bucureşti că ”retorica pro-europeană” ar trebui îngheţată o vreme ca neproductivă şi că aşteaptă ca şi partenerii de opoziţie (Igor Dodon şi Renato Usatîi) să pună o vreme între paranteze înclinaţia lor către Rusia. ”Corupţia – spunea el – este duşmanul comun care ne-a reunit.”

Igor Boţan a fost invitatul unui ONG românesc, Expert Forum, care cu ocazia raportului său anual a organizat o dezbatere despre Moldova, la care au mai participat Maia Sandu, fost ministru al Educaţiei şi Ion Sturza, fost prim-ministru. Maia Sandu, care pare a fi o figură foarte respectată în rândurile opoziţiei, a părut să pledeze la rândul ei pentru această abordare care lasă deoparte, cel puţin pe moment, clivajele geopolitice. ”Nu avem pur şi simplu alternativă în tabăra aşa-zis pro-europeană”, a spus Maia Sandu care fusese şi ea acuzată că, în candoarea ei, face jocurile Rusiei.

Problema moldovenească e prea complicată să fie rezumată aici; să semnalăm numai un lucru: de la semnarea acordului de asociere cu UE, situaţia s-a înrăutăţit progresiv. Guvernul de la Chişinău a fost nevoit să sisteze complet orice cheltuieli în afara pensiilor şi salariilor, cu riscul de a la supenda şi pe acestea dacă nu va primi un ajutor de urgenţă.

Adevărul este că economia din Basarabia suferă de o mare slăbiciune constitutivă, căci a fost proiectată ca parte a URSS şi nu făcut niciodată faţă de una singură după declararea independenţei, beneficiind mereu de susţinere – atât din Est, cât şi din Vest. După declanşarea crizei din Ucraina, Rusia şi-a luat mâna de pe Moldova, contribuind cu premeditare la înrăutăţirea situaţiei, iar Moldova a fost incapabilă să atragă finanţe occidentale. În plus, criza economiei ruseşti a împuţinat şi remiterile lucrătorilor basarabeni, care reprezentau la un moment dat 25% din PIB.

Realitatea este că dependenţa Moldovei faţă de Rusia a fost mereu subestimată. S-a vorbit insistent despre influenţa propagandei ruseşti ca factor negativ, omiţându-se că nu atât propaganda, cât economia însăşi decide politica Chişinăului. Moldova depinde în întregime de gazul rusesc şi poate aspectul cel mai semnificativ e că 80% din energia electrică pe care o consumă vine din Transnistria. Raportul organizaţiei Expert Forum constată o situaţie aproape imposibilă. Moldovenii cumpără energia electrică de la centrala Cuciurgan din Transnistria, care cumpără la rândul ei gazul din Rusia. Dar transnistrenii nu îşi plătesc integral facturile către Gazprom, datoria revenind din punct de vedere legal guvernului de la Chişinău. Aşa s-a ajuns la datoria enormă faţă de Gazprom, care se ridica în 2014 la 65% din PIB.

În opinia autorilor acestei analize, aplicarea unei reforme în litera acordului de asociere cu UE pretinde cel puţin dublarea preţului la curent electric şi gaze, pentru ca datoria să fie plătită. Ar accepta însă moldovenii de bună voie aceste sacrificii? Expert Forum răspunde că da, cu condiţia ca guvernanţii să fie virtuoşi şi să folosească bine fiecare bănuţ, ajutându-i cu precădere pe cei săraci. Sună frumos, dar probabil că nici autorii nu cred cu adevărat.

Dacă ar fi ştiut ce li se cere, moldovenii nu s-ar mai fi bucurat de acordul cu Uniunea Europeană. Am văzut ce manifestaţii au fost în Spania, Portugalia şi Grecia, iar lor li s-a pretins de fapt mult mai puţin. Acum e mai clar că guvernul Filat a fost compus din cinici iresponsabili, care au crezut poate că acordul cu UE e o cauţiune pentru toate matrapazlâcurile lor.

Dar acest fapt e secundar. Întrebarea este cine va ajuta acum Republica Moldova? Pentru că cine o va face îşi va asigura un ascendent moral pentru multă vreme de aici înainte.

Deutsche Welle