Deutsche Welle: Preşedintele cărui stat este Igor Dodon?

Imagine implicită

Rusia şi administraţia separatistă pro-rusă de la Tiraspol s-au arătat extrem de iritate de acordul la care au ajuns autorităţile din Republica Moldova şi Ucraina, sugerând chiar că instituirea controlului comun ar putea genera ciocniri în măsură să ameninţe securitatea regională.

În opinia expertului în problema transnistreană, Oazu Nantoi, introducerea controlului mixt moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean de frontieră trebuie să fie unul din elementele unui eventual plan de restabilire a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova: „Consider că Republica Moldova în parteneriat cu Ucraina trebuie să controleze în comun toate punctele de trecere pe porţiunea de 452 km de frontieră moldo-ucraineană, care, temporar, nu este sub controlul autorităţilor constituţionale. Această acţiune trebuie să fie un element dintr-un plan complex şi multidimensional de restabilire a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”, a menţionat analistul politic pentru Tribuna.md.

Separatiştii pro-ruşi mizează pe intervenţia lui Dodon

Liderii separatişti de la Tiraspol îl percep pe preşedintele moldovean pro-rus, Igor Dodon, ca pe un aliat în efortul lor de a zădărnici tentativa Chişinăului şi Kievului de a opri contrabanda prin „frontiera spartă” moldo-ucraineană de pe segmentul transnistrean. Şeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, i-a cerut anterior lui Igor Dodon să intervină în această chestiune, iar Dodon a promis că va încerca să soluţioneze problema.

Instituirea controlului comun la punctul de frontieră „Cuciurgan-Pervomaisk” a fost precedată de decizia Chişinăului de a expulza 5 diplomaţi ruşi. Oficial s-a anunţat doar că respectivii angajaţi ai Ambasadei Rusiei de la Chişinău au fost somaţi să părăsească Moldova în baza unor informaţii acumulate de Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Presa scrie că ar fi vorba de acuzaţii de spionaj.

Invitat la Sankt Petersburg, la un forum economic internaţional, Igor Dodon s-a lăudat pe Facebook că va încerca „din nou să repare greşeala eurounioniştilor de la Chişinău”, făcând referire la expulzarea celor 5 diplomaţi ruşi. Dodon a calificat drept „revoltător” gestul Guvernului de la Chişinău, pe care l-a acuzat că “a acceptat să se implice în jocuri geopolitice deosebit de periculoase ale Bruxelles-ului şi Washington-ului în regiune” şi că a “făcut un gest urât, care nu va trece fără consecinţe negative”.

Dodon, „purtătorul de cuvânt” al Kremlinului

Ca reacţie de răspuns, miercuri, autorităţile ruse au anunţat că au decis expulzarea a 5 diplomaţi moldoveni de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova. Iar la finalul primei zile a vizitei la Sankt Petersburg, preşedintele moldovean s-a apucat „să deseneze” scenarii apocaliptice pentru Moldova pe motiv că a supărat Rusia şi a vorbit ca un purtător de cuvânt al administraţiei de la Kremlin. Potrivit lui, depinde de acţiunile de mai departe ale Chişinăului dacă Rusia va întreprinde şi alte acţiuni „de ordin economic şi social” împotriva Republicii Moldova: „În cazul în care Guvernul (de la Chişinău – n.n.) va continua să tensioneze relaţiile moldo-ruse, provocând destrămarea relaţiilor cu principalul partener strategic, ne vom spune cuvântul”, a ameninţat Igor Dodon.

Potrivit lui, „în cei 25 de ani de relaţii diplomatice dintre Moldova şi Rusia, încă niciodată relaţiile bilaterale nu au fost la un pas de prăpastie ca acum. Iată încotro duc deciziile iresponsabile ale guvernării moldoveneşti şi a majorităţii parlamentare, luate nu reieşind din interesele cetăţenilor, dar din interesele geopolitice ale curatorilor din Vest”, a comentat Dodon.

El nu a evitat subiectul expulzării celor 5 diplomaţi ruşi nici după întrevederea avută cu preşedintele Consiliului de Administraţie al „Gazprom”, Aleksei Miller: „Regret măsurile neprietenoase din ultimele zile ale Guvernului Moldovei, care riscă să pună sub semnul întrebării nişte acorduri foarte promiţătoare privind livrările de gaze pentru Republica Moldova”, a menţionat preşedintele moldovean.

Efectele embargoului rusesc: Rusia nu mai poate şantaja economic Moldova

În 2014, Federaţia Rusă a pedepsit Republica Moldova pentru semnarea Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb cu UE prin introducerea embargoului la importul produselor alcoolice şi alimentare moldoveneşti. Pentru a atenua şocul asupra producătorilor moldoveni, UE şi-a deschis piaţa pentru vinurile şi produsele alimentare moldoveneşti înainte ca Acordul de Liber Schimb semnat să intre în vigoare.

Potrivit statisticilor de ultimă oră, la ora actuală Republica Moldova exportă peste 65% din produsele sale în UE, în timp ce piaţa rusă absoarbe doar 15%.

DW