Diplomaţia nu este o carieră ca oricare alta şi nu este la îndemîna oricui. Orice mare naţiune s-a făurit pe calea armelor şi, mai ales, a diplomaţiei. Tradiţiile şi performanţele şcolii diplomatice ale unei ţări sunt, de cel mei multe ori, mai însemnate decît antrenarea şi dotarea armatei naţionale cu armament sofisticat de ultimă generaţie.

În Republica Moldova, în percepţia clasică a realităţii, nu se poate vorbi despre o şcoală autentică în diplomaţie. Începînd cu 1991, ţara a fost condusă de clanuri politice de grup sau de familie, care nu au conceput formarea unei elite diplomatice reale. Un corp diplomatic de elită nu poate activa într-o ţară în care factorii politici de decizie guvernează ţara doar în scopul propriilor interese meschine.

Nici în România, o ţară mult mai mare şi integrată euro-atlantic, nu se poate vorbi despre o diplomaţie autentică, performantă. Încă nu a apărut la orizont un alt Nicolae Titulescu, fost președinte al Ligii Națiunilor, predecesoarea Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Pe data de 31 August, Excelenţa sa, domnul ambasador Dirk Schuebel îşi încheie activitatea ca şef al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, succesorul său desemnat urmînd a fi diplomatul finlandez Pirkka Tapiola.

Dirk Schuebel şi-a început misiunea diplomatică în Republica Moldova în Noiembrie 2009, ca succesor al primului ambasador al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, domnul Cesare de Montis. Constatăm, aşadar, că ultimii patru ani de guvernare post-comunistă se înlănţuie cu activitatea diplomatică a acestuia în Republica Moldova.

Privind retroactiv, observăm un cumul de succese diplomatice favorabile Republicii Moldova extrem de stînjenitoare pentru toţi cei care au guvernat ţara între 1991-2009. Practic, din perspectiva demnităţii sale şi, fireşte, cu sprijinul nemijlocit, în ansamblu, al UE, Dirk Schuebel a oferit Republicii Moldova tot ceea ce nu au fost capabili să facă politicienii moldoveni în ultimii 20 de ani pentru ţara lor.

Doar cîteva repere statistice ale relaţiilor RM-UE din ultimii ani

Începînd cu data de 1 Ianuarie, 2010, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline a Tratatului Comunității Energetice. Pe data de 15 Iunie 2010, a fost lansat Dialogul RM-UE în domeniul liberalizării vizelor. În Ianuarie 2011, Republica Moldova a primit Planul de acțiuni privind liberalizarea vizelor, care conține două seturi de condiții, care odată implementate vor contribui la instituirea unui regim fără vize între RM și UE.

Pe parcursul anului 2012, au fost finalizate negocierile de amendare a Acordului RM-UE privind facilitarea regimului de vize. Acordul de Amendare a fost semnat pe  26 Iunie 2012, la Bruxelles şi ratificat de către RM pe 12 Octombrie 2012.  Modificările introduse în Acord prevăd abolirea regimului de vize pentru posesorii paşapoartelor de serviciu şi extinderea categoriilor de cetăţeni şi facilităţilor în a călători în UE. Pe data de 1 Mai 2011, a fost definit protocolul privind principiile generale pentru participarea RM la programele UE. Primul program UE la care RM planifica să participe este FP7.

În ziua de 15 Septembrie 2011, Parlamentul European a adoptat Rezoluţia privind negocierile Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Rezoluţia are referinţe pozitive faţă de liberalizarea regimului de vize, negocierea zonei de liber schimb, cooperarea sectorială, etc. Pe 26 Iunie 2012, a fost semnat acordul privind aderarea Republicii Moldova la Spaţiul Aerian Comun cu UE.

Republica Moldova a găzduit, pe data de 5 Iunie 2012, prima reuniune a miniştrilor de Externe ai Parteneriatului Estic în cadrul formatului de dialog informal. RM va fi prima ţară din Parteneriatul Estic care va găzdui următoarea reuniune a Forului Societăţii Civile a Parteneriatului Estic, în luna Octombrie 2013, la Chişinău.

Din 2009 pînă în Mai 2012, în Moldova au fost atrase ajutoare financiare externe în valoare de 1,32 mld. Euro. 56% din volumul total al ajutorului extern îl constituie granturile, iar 44% – credite preferenţiale, oferite pe un termen de la 15 pînă la 40 ani, cu o dobîndă de 0,75% -3,5%. Aici este vorba despre ajutorul oficial direcţionat spre dezvoltarea ţării, nu despre resursele financiare oferite de organizaţiile internaţionale nonguvernamentale. Cel mai mare donator este Uniunea Europeană.

Nu putem înscrie în acest spaţiu întregul sprijin european din diversele domenii, asistenţă extinsă şi în regiunea Transnistreană etc., dar credem că este suficient de relevant pînă acum.

Dirk Schuebel, artizanul integrării europene a RM

Cunoscîndu-i activitatea diplomatică intensă din RM în aceşti patru ani, suntem tentaţi să spunem că Dirk Schuebela fost mentorul şi motorul decisiv al parcursului european ireversibil al RM. Peste ani, istoria diplomaţiei europene probabil va consemna multe şi încă neştiute merite ale domniei sale.

O dată cu numirea sa în fruntea Delegației Uniunii Europene, precum şi acţiunile diplomatice concrete întreprinse pe fondul înlăturării comuniştilor de la guvernare, a ieşit în evidenţă un element dezamăgitor şi trist – opţiunile pro-europene ale lui Vladimir Voronin şi ataşamentul său faţă de statalitatea RM, în care am fost destui cei care am crezut, n-au fost nimic altceva decît circ electoral şi pretext pentru dominarea autoritară a ţării! Peste noapte, Voronin a trecut în uitare integrarea europeană şi a devenit partizanul dur al integrării Euro-asiatice.

Dificultatea misiunii diplomatice a lui Dirk Schuebel a constat şi în aceea că, în aceşti patru ani, a trebuit să depună eforturi suplimentare spre a-i aduce la un numitor comun pro-european pe noii aliaţi politici din arcul guvernamental democratic. Credem că a fost destul de dificil, iar asta în contextul îndoielnicului pro-europenism al celor din Partidul Democrat, dar, mai ales, şi faţă de acţiunile lipsite de pudoare diplomatică şi profund anti-europene ale lui Mihai Ghimpu.

Şansele RM la summit-ul din Noiembrie de la Vilnius poartă marca artei diplomatice a lui Dirk Schuebel, dar şi faptului că echipa diplomatică a partidului condus de Vlad Filat nu a abdicat de la proiectul european al RM.

Altfel spus, credem că avem suficiente motive să spunem că, în aceşti ultimi patru ani, Dirk Schuebel a fost şi preşedintele european al RM.

Totodată, RM are satisfacţia să constate că, pe viitor, va mai beneficia de sprijinul acestui strălucit diplomat. Astfel, aflăm că Dirk Schuebel a fost numit şef al Departamentului pentru Ţările Parteneriatului Estic, în cadrul Serviciului European pentru Acţiune Externă. Informaţia a fost confirmată de oficial, pentru Publika TV.

Potrivit lui Schuebel, noua sa misiune constă în pregătirea summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, care va avea loc în această Toamnă. Tot el se va ocupa de menţinerea relaţiilor externe dintre ţările Parteneriatului Estic şi va participa la întrunirile bilaterale dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus.

„Adio, dar rămîn cu tine” sau „La revedere Excelenţă, bine aţi venit, Excelenţă!”

Sursa:moldova – suverană.md