PDM şi PSRM sunt hotărâte să împingă în continuare proiectul de trecere la sistemul electoral mixt, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneţia.

Şeful Legislativului, Andrian Candu, a declarat că proiectul va fi votat în lectură finală „în viitorul apropiat”, iar pentru îngrijorările Comisiei de la Veneţia „se vor găsi soluţii”.

La rândul său, preşedintele pro-rus Igor Dodon, autorul controversatei iniţiative, a menţionat la o întâlnire cu diplomaţii străini acreditaţi în Republica Moldova că fracţiunea PSRM din Parlament va susţine proiectul „indiferent de orice interpretări şi recomandări”.

Mai mult, Dodon a sugerat că UE ar trebui să finanţeze Moldova fără a înainta condiţii cu caracter geopolitic: „Aceşti bani trebuie să fie acordaţi în exclusivitate pentru realizarea reformelor şi nici într-un caz să poarte caracter geopolitic”.

La rândul lor, eurodeputaţii şi analiştii politici susţin că dacă Plahotniuc şi Dodon vor continua să împingă în Parlament proiectul privind schimbarea sistemului electoral, banii promişi de UE nu vor veni. „Insistenţa tandemului Plahotniuc-Dodon de a-şi asigura, prin acest proiect, locuri în următorul Parlament va costa mult cetăţenii Republicii Moldova”, a menţionat eurodeputatul Cristian Preda.

Reacţii în lanţ: Partenerii externi îşi sincronizează acţiunile

„Dacă autorităţile de la Chişinău nu vor ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, iar banii din partea Uniunii Europene nu vor veni, Moldova va avea de suferit economic, dar mai ales politic”, a comentat pentru Report.md expertul Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Petrişor Peiu. Potrivit lui, în acest caz Moldova se va întoarce în era glaciară de până la 7 aprilie 2009: „Moldova ar rămâne fără o treime din ajutorul nerambursabil. Este o dramă, dar se pare că Plahotniuc îşi asumă acest cost. Pe termen mediu, Republica Moldova reintră într-o epocă glaciară de până la 2009”, susţine Petrişor Peiu.

Expertul în economie Veaceslav Ioniţă susţine că cel mai mult va avea de suferit imaginea Republicii Moldova, ori partenerii externi, inclusiv organismele financiare internaţionale, îşi sincronizează  acţiunile. „Încercarea de a ocoli recomandările Comisiei de la Veneţia ar da un semnal negativ tuturor partenerilor externi, pentru că ei sunt interdependenţi unii de alţii. Deciziile europenilor sunt determinate de deciziile luate de FMI, Banca Mondială şi invers”, a menţionat Ioniţă.

Potrivit lui, în lipsa finanţării externe, cel mai mult va avea de suferit domeniul construcţiilor, Guvernul fiind pus în imposibilitate de a contracta activităţi de peste 3 miliarde de lei.

Iniţiativa privind schimbarea sistemului electoral a fost votată în prima lectură la 5 mai 2017, ceea ce a determinat Parlamentul European să amâne acordarea sprijinului macroeconomic de 100 de milioane de euro.

Totuşi, la 4 iulie 2017, Parlamentul European a aprobat acordarea ajutorului macrofinanciar pentru Republica Moldova. Banii vor fi alocaţi, însă, condiţionat, fiecare tranşă urmând a fi debursată urmare a unor reforme palpabile implementate de Guvernul de la Chişinău. În cadrul dezbaterilor din Parlamentul European, eurodeputaţii au criticat guvernarea de la Chişinău pentru nivelul înalt al corupţiei şi mimarea reformelor şi au menţionat în repetate rânduri că oferă ajutor cetăţenilor Republicii Moldova, nu guvernării oligarhice care încearcă să se eternizeze la putere.

Sursa:jurnal.md