Guvernul Groenlandei se opune ferm oricărei încercări a Statelor Unite de a obține control asupra resurselor minerale ale insulei, în schimbul unor înțelegeri politice sau de securitate. Ministrul resurselor minerale, Naaja Nathanielsen, a declarat că nicio putere externă nu are dreptul să decidă soarta bogățiilor naturale ale teritoriului arctic.

„Totul este negociabil, cu excepția suveranității noastre”, a spus Nathanielsen într-un interviu pentru Politico, la două zile după discuțiile purtate cu ușile închise între președintele SUA, Donald Trump, și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Potrivit lui Trump, aceste discuții ar fi inclus un posibil acord privind resursele Groenlandei.

Ministrul groenlandez a contestat dreptul celor doi de a negocia în numele insulei și a subliniat că Nuuk „nu va accepta ca viitorul sectorului său minier să fie decis în afara Groenlandei”. Ea a avertizat că orice acord care ar permite unei alte țări să controleze mineralele Groenlandei este inacceptabil.

Declarațiile vin după ce Trump a amenințat, la începutul săptămânii, că va impune tarife masive țărilor din Uniunea Europeană dacă acestea nu vor ceda Groenlanda – teritoriu danez semiautonom. Ulterior, miercuri, liderul de la Casa Albă a renunțat la tonul belicos și a anunțat că a ajuns la un „cadru pentru un viitor acord” cu Mark Rutte.

Deși detaliile acestui cadru nu sunt clare, un oficial european a declarat pentru Politico că ar putea fi vorba despre crearea unui consiliu de supraveghere care să supervizeze mineralele Groenlandei. Nathanielsen a respins categoric această idee. „Asta ar însemna să renunțăm la suveranitate, la jurisdicția noastră, la dreptul de a decide ce se întâmplă cu mineralele noastre”, a spus ea, adăugând totuși că problema resurselor ar putea fi discutată într-un cadru multilateral.

„Nu spun că nu se poate ajunge la un acord. Suntem deschiși cooperării și nu avem obiecții față de consolidarea capacității NATO în Groenlanda sau față de orice fel de monitorizare. Suntem, de asemenea, dispuși să dezvoltăm acordul de cooperare minieră cu SUA, semnat în 2019. Dar nu putem începe să schimbăm minerale pentru suveranitate”, a subliniat ministrul.

Între timp, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, s-a întâlnit la Nuuk cu premierul Groenlandei, Jens Frederik Nielsen, pentru a discuta despre potențialul acord cu Trump. Frederiksen a declarat că situația rămâne gravă, dar există „o cale” care va fi încercată „împreună cu americanii”. Ea s-a întâlnit ulterior și cu Mark Rutte, la Bruxelles, pentru a discuta detaliile convorbirilor acestuia cu președintele SUA.

Premierul groenlandez Jens Frederik Nielsen a spus că nu cunoaște încă detaliile acordului menționat de Trump.

Context/ Groenlanda deține unele dintre cele mai importante rezerve neexploatate de minerale critice din lume. Insula ar putea asigura aproximativ un sfert din cererea globală pentru anumite elemente rare, esențiale pentru tehnologiile verzi, baterii, echipamente militare și industria electronică. În plus, teritoriul arctic dispune de cantități semnificative de petrol, gaze, aur și alte metale strategice, însă până acum exploatarea acestora a fost extrem de limitată.

Pe fondul fragmentării alianțelor globale și al insecurității lanțurilor de aprovizionare cu materii prime, atât SUA, cât și Uniunea Europeană încearcă să-și asigure surse stabile de resurse critice. UE a semnat în 2023 un parteneriat strategic cu Groenlanda în domeniul mineralelor, iar insula este privită drept o soluție-cheie pentru reducerea dependenței de China și Rusia.

Nathanielsen a remarcat că SUA au acționat mai rapid decât UE în construirea lanțurilor de aprovizionare cu minerale, datorită acordurilor comerciale încheiate de administrația Trump și alinierii legislației interne. În schimb, UE „a fost puțin mai lentă”, din cauza complexității proceselor sale decizionale. > Mădălina: După ce Trump a părut să excludă public o intervenție militară în Groenlanda, ministrul a spus că tensiunile s-au mai redus, dar incertitudinea persistă. „Oamenii sunt încă nervoși, dar am coborât câteva trepte pe scara conflictului. Totuși, a devenit clar că SUA este un aliat, nu neapărat un prieten în acest moment”, a conchis Naaja Nathanielsen.