Despre privatizarea banditească de către actualii guvernanţi a Băncii de Economii s-a scris destul în presă. Marea mirare a oficialilor occidentali este aceea că nu înţeleg de ce moldovenii sînt atît de naivi şi asistă pasivi cum depunerile lor bancare le sînt furate pe faţă. Pentru aşa ceva se iese în stradă la proteste. Mai tîrziu va fi inutil să se plîngă cuiva deoarece nu le va mai restitui nimeni banii depuşi în bănci, iar asta pentru că autorii furtului, actualii guvernanţi, vor fi deja pe alte plaje însorite, cu tot cu miliardele furate şi din aceste bănci.

N-ar fi prima dată cînd moldovenii rămîn fără economiile băneşti agonisite într-o viaţă. Au mai păţit-o prin anii 1990-1991. Atunci însă erau alte timpuri şi actuala R. Moldova era o rămăşiţă a unui fost imperiu şi, deci, o identitate statală în curs de definire în umbra neo-bandiţilor sovietici de atunci. Acum, actualii guvernanţi, fiind siguri că moldovenii au uitat ce li s-a întîmplat atunci, au început deja să-i lase pe deponenţii bancari fără economii la fel ca şi în acei ani.

Băncile care „transferă” banii moldovenilor în „străinătate”

În timp ce băncile din ţările mai firave, vulnerabile şi la început de „drum naţional”, aşa cum este încă şi R. Moldova, încearcă să obţină credite pentru dezvoltare de la marile bănci transnaţionale şi fonduri internaţionale, o serie de bănci din Moldova scot capitalurile din ţară şi le depozitează la nişte dobînzi derizorii. Aceste investiţii din banii deponenţilor ar trebui să se execute sub arbitrajul exigent al Băncilor Naţionale, în cazul nostru Banca Naţională a Moldovei (BNM). Cu cît aceste depuneri băneşti în străinătate sînt direcţionate ingenios doar spre acele bănci transnaţionale cu tradiţie şi sigure, cu atît sistemul bancar naţional al R. Moldova devine incalculabil mai profitabil, ducînd astfel spre o scădere substanţială a dobînzilor la împrumuturile făcute de moldoveni.

În acest context, garanţiile oferite de băncile ruseşti sînt cele mai îndoielnice în comparaţie cu băncile elveţiene, luxemburgheze, americane, israeliene etc.

„Rubla şi monedele naţionale ale altor pieţe emergente nu mai sînt la fel de puternice pentru că dolarul şi euro se întăresc din ce în ce mai mult”, a declarat, la sfîrşitul lunii Ianuarie, 2014, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, potrivit Ria Novosti. Aceasta a mai spus că nu există probleme intrinseci care au dus la deprecierea rublei, care încă de atunci a atins minime istorice în raport cu euro şi cu dolarul. Ţinînd cont de fondul evenimentelor din Ucraina şi implicarea Rusiei, este clar că cine depune bani în băncile ruseşti o face pentru a-i fura, iar despre acest lucru vă veţi convinge citind rîndurile care urmează.

Potrivit BNM, suma transferată de băncile din Moldova în străinătate a depăşit 12 miliarde de lei. Deocamdată! Cine-s campionii acestor transferuri băneşti uriaşe? Păi cine altcineva decît Banca de Economii, recent „privatizată”, Banca Socială şi Unibank? Cine supraveghează, fiind obligaţi, aceste transferuri băneşti „în străinătate”? Bineînţeles că BNM şi junele guvernator Dorin Drăguţanu.

Cît de cinstit este bancherul care-i dă moldoveanului 3% dobîndă, iar el îi depune banii la băncile ruseşti cu o dobîndă de… 0,25%?

Spuneam mai sus că orice bancă din ţări ca Moldova îşi depune capital sau acţiuni în mari bănci transnaţionale occidentale sigure şi aducătoare de dobînzi. Marele jaf prin care moldovenii sînt furaţi ca-n codru reiese din aceea că, potrivit „Kommersant-MD”, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au depus în bănci din Federaţia Rusă depozite băneşti în sumă de circa 7 miliarde de lei, care reprezintă cam 10% din activele totale ale sistemului bancar al Republicii Moldova.

Cineva trebuie să fie extrem de naiv sau dornic să i se fure banii dacă-şi imaginează că BNM şi guvernatorul Drăguţanu sînt străini de aceste atentate asupra sistemului naţional bancar al ţării, asupra interesului naţional, în ultimă instanţă. BNM, chipurile, ar cunoaşte situaţia, dar se spală delicat pe mîini cu săpun guvernamental moldovenesc, spunînd că au fost operate modificări de lege în scopul limitării volumului de sume de bani care poate fi transferat în străinătate. Să vezi drăcia dracului: Modificările încă nu au intrat în vigoare. Păi, normal că n-au intrat în vigoare, căci trebuia pus la punct furtul naţional mai întîi!

Hoţia se face la vedere şi în dispreţ faţă de moldoveni şi acest popor. Oricît de mult au miorlăit cei din grupul Hadîrcă, Partidul Liberal Reformator, iar asta doar ca să li se dea şi lor un ciolan, Banca de Economii şi Aeroportul au fost furate cu dispreţ chiar şi în faţa întregului Occident. Se lasă impresia că au procedat aşa doar spre a-i determina pe europeni să renunţe la a mai integra R. Moldova în UE. N-a fost să fie aşa, iar vinovaţii nu vor scăpa de justiţie, mai ales căpcăunii, tartorii naţionali Vlad Filat, Victor Babăneagră, viceministru al finanţelor, şi Victor Bodiu, şeful cancelariei de stat, inginerii acestui mare jaf naţional. Nu ei sînt autorii integrării europene, ci UE, care nu vrea să lase acest popor de izbelişte, în mîna unor oligarhi cinici şi nesătui.

Ca să înţelegeţi prin ce metode perfide şi criminale îi fură pe bieţii deponenţi, care-şi depun agoniseala de o viaţă la aceste bănci, este suficient să vă spunem că în timp ce moldovenilor li se oferă o dobîndă de 3% la depunere, tartorii acestor bănci au scos banii din ţară şi i-au depus la băncile ruseşti pentru o dobîndă de doar 0,24%. Cît de cinstit este un astfel de bancher?

Vă este clar că avem de-a face cu nişte bandiţi care fură ţara şi sînt pregătiţi deja să şi fugă din ea cu tot ceea ce a mai rămas?

Ce spune Vlad Filat despre migrarea de capital autohton?

În seara zile de 8 Aprilie, în cadrul unei emisiuni de televiziune, fiind întrebat despre fenomenul scoaterii masive de bani din R. Moldova, Filat a dat nişte explicaţii de-a dreptul halucinante, momente în care s-a văzut că îi crede chiar proşti pe moldoveni, dispuşi să înghită orice.

Prin urmare, Filat, vrînd să adoarmă vigilenţa deponenţilor autohtoni, a spus că banii care ies din ţară reprezintă beneficiile sau investiţiile investitorilor străini. Potrivit lui, aceşti bani nu sînt ai moldovenilor, ci cîştigul firesc al investitorilor străini care oferă locuri de muncă în Moldova.

Să te cruceşti, nu alta! Astfel, în logica sa, constatăm că Banca de Economii, Banca Socială sau Unibank nu aparţin moldovenilor, ci „investitorilor” ruşi. La fel şi Aeroportul!

Oare cît vor mai răbda moldovenii?

Conform statisticilor BNM, la începutul anului 2013, depunerile băncilor moldoveneşti în străinătate însumau 4,831 mlrd de lei, iar la sfîrşitul aceluiaşi an ajunseseră la 10,958 mlrd de lei. Acum înţelegeţi în ce grabă s-a furat? Una-i ce se furase pînă atunci, dar alta-i iuţeala cu care au înhăţat rapid peste 6 miliarde de lei în doar jumătate de an!

Mai departe, la finele lunii Februarie 2014, suma de bani transferată peste hotarele R. Moldova a fost de 12,193 mlrd de lei. Astfel, doar pe parcursul unui an, cifra volumului depozitelor s-a majorat cu 7,362 mlrd lei. Surse din BNM, apropiate „Kommersant-MD”, spun că banii sînt depozitaţi la cerere. Potrivit datelor BNM cu privire la depozitele băneşti transferate, o tendinţă de majorare este înregistrată doar la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, cărora le revine cam jumătate din depozitele din străinătate. Sursele afirmă că, în realitate sau fictiv, controlul asupra acestor bănci este exercitat de către businessmanului Ilan Şor, cel căruia Guvernul Filat i-a dat pînă şi numere diplomatice pentru maşinile sale şi ale soţiei de la Moscova.

Campionul absolut al acestor depozite în străinătate este, fireşte, recent „privatizata” Bancă de Economii. Nu degeaba au furat-o în văzul întregii lumi! Dacă la începutul anului trecut Banca de Economii avea în depozite la cerere 1,98 mlrd lei, atunci la finele lunii Februarie 2014, suma a crescut pînă la 5,948 mlrd lei. Unibank şi Banca Socială păstrează în conturi depozitare 3,817 mlrd lei şi respectiv 1,512 mlrd lei.

Potrivit aceloraşi surse din BNM, apropiate „Kommersant-MD”, aceste uriaşe sume de bani au fost depuse în băncile din Rusia “Gazprombank” şi “Alef-bank”. Banca Naţională au refuzat să confirme sau să dezmintă oficial aceste informaţii pentru „Kommersant-MD”, pretextînd confidenţialitatea bancară. Un secret bancar mai ceva decît la băncile elveţiene, nu-i aşa? La fel a refuzat să comenteze şi oficialii de la Banca de Economii, precum şi preşedintele Consiliului de Administraţie de la Unibank, Dumitru Ţugulschi, în privinţa depozitărilor de bani în băncile ruseşti.

Semnificativ este faptul că depozitele la cerere ale Băncii de Economii şi Unibank sînt de 11 ori mai mari faţă de capitalul normativ total, iar ale Băncii Sociale de trei ori.

Totodată, volumul creditelor oferite de Banca de Economii în anul 2013 este de 5 ori mai mic faţă de volumul mijloacelor de pe depozitele la cerere. Oficial, nu se ştie cu ce procent şi-au plasat băncile nominalizate banii în străinătate, dar acum deja aţi aflat în rîndurile de mai sus.

BNM este doar îngrijorată pînă vor ieşi din ţară toţi banii planificaţi

Aşa spune guvernatorul Dorin Drăguţanu, că „la BNM creşterea volumului conturilor băncilor moldoveneşti peste hotare trezeşte îngrijorare”. „Ca să redreseze situaţia”, aşa cum spuneam mai sus, BNM a înaintat în Parlament un şir de modificări în regulamentul ce ţine de depozitele de amploare, dar care „n-au intrat în vigoare”. Potrivit „modificărilor la regulamentul înaintat de BNM”, băncile din RM nu pot oferi unei persoane sau unui grup de persoane mai mult de 15% din capitalul normativ total, precum şi să-şi depoziteze mijloacele băneşti într-o ţară sau bancă în condiţiile în care au ratingul de creditare mai jos de BBB-/Baa3, acreditat cel puţin din una din agenţiile Standard & Poor’s, Moody’s и Fitch-IBCA.

O absolventă a Universităţii Slavone contestă!

În cazul în care băncile au intenţia să majoreze indicii stabiliţi de BNM, atunci vor fi obligate să mărească şi fondul de risc. Să vezi, să auzi şi să nu crezi! Modificările propuse de BNM la regulamentul ce ţine de depozitele de amploare au fost contestate în instanţa de judecată. Cererea a fost înaintată Judecătoriei de către o absolventă a Universităţii Slavone pe nume Nani Abaşidze.

„Kommersant-MD” nu a reuşit să afle din partea căror acţionari sau bănci a contestat Nani Abaşidze modificările înaintate Parlamentului, aceasta confirmînd doar că s-a înaintat o Cerere în instanţă, fără să spună pe cine reprezintă, cu ce şi de ce nu este de acord. Nici nu-i nevoie să ne mai spună, iar asta pentru că deja aţi văzut care-s băncile cointeresate în transferarea capitalului bancar în Rusia.

Demersul juridic depus de Nani Abaşidze a provocat un scandal care a asjuns pînă la nivelul Preşedinţiei Moldovei, iar asta după ce judecătoarea Liliana Lupaşco de la Judecătoria Sectorului Centru a suspendat acţiunea modificărilor BNM pentru toată perioada în care se desfăşoară procesul.

Decizia judecătoarei în cauză a atras critici dure din partea preşedintelui Nicolae Timofti, care a declarat că asemenea decizii blochează activitatea BNM şi aduc prejudicii economiei naţionale de sute de milioane de lei. Ulterior, Curtea de Apel a anulat Decizia primei instanţe de judecată, dar Nani Abaşidze are dreptul la Recurs. Cui aparţin Ministerul Justiţiei şi instanţele de judecată? Mai are rost să-i numim pe cei doi ”barzi”?

Observaţi cum şi pe fondul acestor tărăgănări juridice sutele de milioane de lei continuă „să fie depozitate” în băncile ruseşti. „Profitul personal al investitorilor străini, care oferă locuri de muncă moldovenilor”, cum ar zice Vlad Filat!

Cecilia LEVANDOVSCHI, finanţist

sursa: moldova-suverana.md