Consilierul președintelui Nicolae Timofti, Ion Păduraru explică, pe pagina sa de facebook, de ce totuși Hotărârile Curții Constituționale trebuie comentate. Păduraru se referă la decizia CC din 22 aprilie. Consilierul șefului statului spune că în calitate de reprezentant al Președinției a simțit că părerea instituției nici nu a contat pentru judecătorii CC.

„Mi s-a creat impresia că Înalta Curte nici nu era interesată de opinia Președintelui Republicii, chiar dacă era vorba de o cerere de verificare a constituționalității a două decrete emise chiar de acesta, de parcă deja totul ar fi fost decis”, scrie Ion Păduraru. Oficialul îndrăznește să spună că „A existat cumva un scenariu de scoatere din joc a lui Filat, scenariu în care Curtea Constituțională a fost antrenată? Este regretabil, dar anume această concluzie vine, după ce mai analizezi și declarațiile (mesajele) caracteristice ale lui M. Ghimpu către Filat din zilele de până la 22 aprilie 2013, dar și declarațiile despre ”ghimpișori” făcute de el după pronunțarea hotărârii CC”.

Păduraru explică în detalii de ce a cerut recuzarea lui Victor Popa și califică drept dubios refuzul Curții de recuzare: „V. Popa l-a susținut pe liderul PL, care îi ceruse Președintelui RM să desemneze un Prim-ministru interimar conform interpretărilor date în 1999 și 2000 de CC la art. 101 alin. (2) din Constituție. Mai mult, dl V. Popa a intrat în polemică pe acest subiect cu funcționarii și consilierii Președinției. Ulterior, liderul PL a anunțat despre faptul că va fi sesizată CC pentru a clarifica situația. În doar câteva zile după aceste evenimente dl. V. Popa a fost numit de Parlament în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Oare asemenea circumstanțe nu justificau obiectiv bănuiala Președintelui Republicii că judecătorul V. Popa ar fi în conflict de interese, situație ce l-ar face imparțial? În asemenea circumstanțe, respingerea de către CC a cererii de recuzare apare foarte stranie, ba chiar abuzivă”.

În concluzie, consilierul președintelui atenționează asupra deciziei Curții de a examina pe viitor „toate actele date în competența sa prin art. 135 din Constituție, ce vizează înlăturarea din/numirea în funcții publice persoanelor suspectate de acte de corupție” și scrie: „Ținând cont de redacția largă a art. 135 din Constituție, ne putem aștepta ca Înalta Curte să se transforme într-un fel de salvator național, adică o combinație între o secție de cadre, cu elemente de instanțe de judecată, cu atribuții de CNI, CNA, procuratură și ultimă instanță la tot. Lipsește un detașament de destinație specială instituit pe lângă Înalta Curte, care ar acționa întru executarea hotărârilor date de ea, a căror colaboratori ar purta haine de camuflaj cu nuanțe bordo, cu inscripție pe spate ”CC” sau ”Spețnaz constituțional”.

Ieri într-un interviu pentru Europa Liberă, Alexandru Tănase a declarat că Înalta Curte este supusă unui atac fără precedent, după intensitate si gravitatea acuzaţiilor dar şi a limbajului folosit, la adresa judecătorilor CC.