Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, vine astăzi în faţa Secţiei pentru procurori a CSM pentru a susţine proiectul de management. Laura Codruţa Kovesi a fost propusă pentru reînvestirea la conducerea Direcţiei, pentru un mandat de trei ani.

Avizul consultativ urmează să fie trimis ministrului Justiţiei, care va transmite propunerea preşedintelui Klaus Iohannis.

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie trebuia să susţină în 25 martie planul de management în faţa membrilor Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dar interviul a fost amânat pentru luni, la cererea ministrului Justiţiei, Raluca Prună, care a trebuit să plece la Bruxelles, la Consiliul Extraordinar de Justiţie şi Afaceri Interne convocat ca urmare a atentatelor din Belgia.

Kovesi va veni luni, la ora 10:00, în faţa procurorilor din CSM pentru a prezenta realizările din cei trei ani de mandat la DNA şi obiectivele pentru următorii trei ani.

După interviul procurorului-şef al DNA, Secţia pentru procurori a CSM va trimite la Ministerul Justiţiei avizul consultativ privind reconfirmarea în funcţie a Codruţei Kovesi.

Ministrul Justiţiei anunţa, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, că ia act de performanţa susţinută a instituţiei şi îşi asumă propunerea de reînvestire a procurorului-şef Codruţa Kovesi, pentru ca DNA să aibă un management stabil.

Preşedintele Klaus Iohannis declara, în 3 martie, că a fost informat de propunerea ministrului Justiţiei, trimisă Consiliului Superior al Magistraturii, de reînvestire la şefia DNA a Codruţei Kovesi, şeful statului adăugând că rezultatele acestei instituţii vorbesc „de la sine”.

Kovesi: Creşterea continuă a volumului de activitate al DNA – principala vulnerabilitate şi cea mai mare provocare

În proiectul de management pentru un nou mandat de trei ani la conducerea DNA, Laura Codruţa Kovesi arată că principala vulnerabilitate şi cea mai mare provocare pentru DNA este creşterea continuă a volumului de activitate.

Laura Codruța Kovesi susţine că este nevoie de noi ofiţeri judiciari care să efectueze interceptări telefonice şi ambientale, notează News.ro.

Kovesi a scris, în raportul de activitate, că în mandatul sau „s-au făcut analize periodice ale soluţiilor de restituire sau achitare care au fost diseminate procurorilor DNA în vederea evitării pe viitor a unor greşeli de natura procedurală”.

În opinia șefei DNA, se impune continuarea măsurilor de prioritizare a soluţionării dosarelor, „criteriile utilizate vizând valoarea prejudiciului, riscul prescrierii faptelor sau riscul ca prin intermediul funcţiei persoanei să continue activitatea infracţională”.

În acelaşi timp, Kovesi crede că este necesară dezvoltarea Serviciului Tehnic, prin suplimentarea resurselor umane şi materiale, dar şi prin asigurarea unor forme de pregătire profesională specifică.

„Astfel, pentru monitorizarea în timp real a comunicaţiilor interceptate, pentru realizarea de supravegheri operative şi înregistrări ambientale în spaţii publice sau private, DNA are nevoie  de noi lucrători de politie judiciară, autovehicule de diverse tipuri, logistică pentru efectuarea interceptărilor ambientale”, se mai arată în document.

Kovesi consideră că priorităţi în activitatea viitoare a DNA trebuie să fie „continuarea investigaţiilor importante pentru societate, a cauzelor de corupţie la nivel înalt, investigarea unor dosare complexe şi un grad înalt de diversificare a cazuisticii penale”.

Kovesi: În trei ani de mandat s-au înregistrat cele mai impresionate cifre de la înfiinţarea DNA. Au fost trimişi în judecată de şase ori mai mulţi miniştri şi parlamentari în 2015 faţă de 2012

Laura Codruța Kovesi arată că şi-a îndeplinit obiectivele stabilite la preluarea mandatului de procuror-şef al DNA, în cei aproape trei ani fiind înregistrate cele mai impresionate cifre de la înfiinţarea instituţei.

Astfel, în 2015, comparativ cu 2012, au crescut numărul rechizitoriilor cu 52,56 la sută şi numărul inculpaţilor trimişi în judecată cu 51,93 la sută, iar procentul de achitări a scăzut la 7,63 la sută.

De asemenea, în 2015 au fost trimişi în judecată de peste şase ori mai mulţi miniştri şi parlamentari decât în 2012, respectiv un prim-ministru, cinci miniştri, 16 deputaţi şi cinci senatori, “cel mai mare număr de demnitari investigaţi de DNA într-un an”.

În perioada mai 2013 – martie 2016, DNA a cerut avize de la Parlament pentru arestarea a 17 deputaţi, patru senatori şi un judecător al Curţii Constituţionale. Alte 24 de cereri au vizat încuviinţarea urmăririi penale pentru un prim-ministru, trei miniştri şi 14 foşti miniştri.

În ultimii trei ani a crescut cu 49,70 la sută şi numărul persoanelor trimise în judecată care au ocupat funcţii de conducere şi control în sistemul public. În 2015, comparativ cu 2012, s-a triplat numărul primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene trimişi în judecată.

Anul trecut, DNA a luat măsuri asiguratorii de aproape jumătate de miliard de euro, cea mai mare valoare de la înfiinţarea instituţiei.

Numărul condamnaţilor în dosarele DNA a crescut cu 30,96 la sută în 2015 faţă de 2012, iar pentru prima dată în ultimii trei ani, procentul de achitări a scăzut la 7,63 la sută, aproape la jumătate faţă de 2012.

Kovesi mai arată în raportul de activitate că independenţa procurorilor reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea imparţialităţii activităţii DNA, de aceea printre priorităţile din mandatul său de procuror-şef s-au aflat respingerea oricăror intenţii sau acţiuni care aduceau atingere statutului procurorilor sau vizau discreditarea ori intimidarea acestora.

„Consolidarea unui corp de procurori şi poliţişti cu experienţă în finalizarea investigaţiilor complexe şi pregătiţi să reziste unor presiuni unice pentru sistemul judiciar reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale mandatului. Menţinerea acestei culturi instituţionale reprezintă o condiţie esenţială pentru a asigura în continuare eficienţa luptei anticorupţie”, mai arată Kovesi în Proiectul managerial şi raportul de activitate.

Aproape de al doilea mandat la conducerea DNA, după două mandate succesive de procuror general al României

Codruţa Kovesi are aproape 21 de ani de experienţă ca procuror: 1995-1999 –la Parchetul Judecătoriei Sibiu, 1999- 2000 – la Parchetul Tribunalului Sibiu, 2000-2002 – procuror şef al Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate din Parchetul Tribunalului Sibiu, 2002-2004 – procuror şef al Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din Parchetului Tribunalului Sibiu, 1 septembrie 2004 – 1 decembrie 2004 – procuror şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din aceeaşi structură de parchet, 2004-2006 – DIICOT Sibiu, instituţie pe care a condus-o în 2006.

În 2 octombrie 2006, Kovesi a fost numită procuror general al României, funcţie pe care a ocupat-o timp de două mandate, până în 2012. În octombrie 2012, Kovesi a ocupat funcţia de Înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană. Mandatul trebuia să fie de trei ani, dar a fost întrerupt în mai 2013, când a fost numită procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Kovesi ar putea rămâne la conducerea DNA până în 2019. Ministrul Justiţiei a propus reînvestirea ei în funcţie, iar preşedintele Klaus Iohannis, căruia îi revine atribuţia numirii  în funcţie, consideră că rezultatele procurorului-şef al DNA „vorbesc de la sine”.

Procurorul-şef al DNA este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţia de conducere.

Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2015, Codruţa Kovesi are un apartament cu două camere în Bucureşti, în suprafaţă de aproape 55 de metri pătraţi, cumpărat prin credit ipotecar în 2007.

Procurorul şef al DNA nu are alte proprietăţi imobiliare şi nici maşină, nu are plasamente şi investiţii directe şi nici nu a dat împrumuturi a căror valoare să depăşească 5.000 de euro.

Kovesi are două conturi în euro, unul de 7.312 şi celălalt de 19,66, precum şi un cont în lei în care are suma de 13.596 de lei.

De asemenea, potrivit declaraţiei de avere, până în 2033 trebuie că achite două credite, unul din 2007, de 30.000 de euro şi celălalt din 2008, de 45.000 de euro

Codruţa Kovesi a câştigat în 2014, din salariul de procuror-şef al DNA, 147.012 lei.

Sursa:digi24.ro