Andrei Popov prezintă într-o analiză cum stau lucrurile în realitate:

1.Textul rezoluției adoptate în plen – cu 343 de voturi “pentru”, 35 “contra” și 160 “abțineri” – a fost propus spre votare de către 5 din cele 8 grupuri parlamentare existente în Parlamentul European. Acest demers consolidat a fost posibil dupa ce reprezentanții mandatați ai celor 5 grupuri au negociat documentul respectiv în ședinte speciale din 3 și 4 iulie și au convenit asupra unui text comun.

2. Din cei 343 deputati care au votat „pentru” doar 146 au fost din partea Partidului Popular European, restul de 197 – deci majoritatea din cei care au votat “pentru” – au fost din alte șase fracțiuni non-PPE.

3. Din cele 8 grupuri existente în Parlamentul European pentru adoptarea Rezoluției NU au votat doar deputați dintr-un singur grup – Europa Națiunilor si Libertăților (EFN). Acesta este cel mai mic grup din PE care reunește 36 de deputați de extremă dreapta, naționaliste și anti-UE, dintre care 20 sunt din partidul lui Marine le Pen.

4. Dacă ne uităm la cei 35 de deputați care au votat „împotrivă” vom observa că jumătate din aceștia (18) vin anume din acest grup radical și marginal care este împotriva proiectului UE. De fapt ei vor chiar dărâmarea proiectului UE și nu este întâmplător ca cel mai fidel prieten (și sponsor) al acestui curent este Rusia. Iată acești deputați marginali au constituit grosul votului “împotriva” rezoluției pe Moldova.

5. Totodată, vom observa că din cele mai importante și numeroase 5 grupuri parlamentare – care instumează în total 601 de deputați – „contra” rezolutiei au votat doar… 3 deputați din grupul Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, dintre care doi fiind deputați din grupul PSD/România.

6. Cu toate că, într-adevar, cel de-al doilea ca pondere și influență grup din Parlamentul European – Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților a decis să se abțină de la votarea rezoluției, nefiind de acord cu propunerea suspendării asistenței macrofinanciare, totuși 12 din deputații săi au votat „pentru”. În cadrul dezbaterilor din plen, toți vorbitorii din partea acestei fracțiuni au condamnat decizia de anulare a alegerilor din Chișinău, iar influentul deputat social-democrat german Knut Fleckenstein a numit-o drept una „absolut scandaloasă” și „categoric inacceptabilă”.

7. Mai mult decât atât, la sfârșitul dezbaterilor, Federika Mogherini, Înaltul Reprezentant UE pentru politica externă și de securitate, a vorbit tranșant și a prezentat argumentele de ce la nivelul Comisiei Europene a fost luată decizia de a suspenda acordarea asistenței macrofinanciare. Or, dna Mogherine, deși nu este deputat și nu a vorbit direct despre rezoluție, este tot reprezentanta Alianței Socialiștilor și Democraților și în calitatea sa de Vicepreședinte al Comisiei Europene este chiar cel mai înalt reprezentant al acestei familii politice în Executivul UE.

„În contextul celor menționate, pare pur si simplu ridicolă și lipsită de orice bază afirmația unora că Rezoluția ar fi fost nu doar votată exclusiv de PPE, pe criterii politicem pentru a pedepsi guvernarea, dar și că în genere, aceasta ar fi fost rezultatul activității de lobby împotriva propriei țări din partea liderilor opoziției pro-europene”, afirmă Andrei Popov.

În opinia expertului, la fel de nefondată și manipulatorie este și aserțiunea că dezbaterea despre Moldova a generat un interes redus, pentru că în timpul dezbaterii sala ar fi fost semi-goală.

„În primul rând, aceasta este o practică absolut obișnuită – în 95% din subiectele discutate în sala sunt câteva zeci de deputați. Așa a fost cazul și în dezbaterea din ajunul adoptării Rezoluției noastre, când prezentau raportul Președintele Consiliului European, Donald Tusk, și Președintele Comisiei, Jean-Claude Junker – în sala erau mai puțin de 100 de deputați. În Parlamentul European, interesul pentru un subiect sau altul se exprimă în primul rând prin vot, iar la momentul votului sala a fost plină. Puteți vedea acest lucru și vizionând primele 40 de secunde, din votul Rezoluției pentru Moldova”, a menționat Andrei Popov.

Sursa:jurnal.md