În ultimul interviu acordat ziarului „Adevărul“, Marioara Murărescu, considerată ambasadoarea folclorului românesc, s-a confesat jurnalistei Raluca Moisă, vorbind deschis despre boala care o măcina şi precizând că „îşi va duce crucea până la capăt“. În noaptea de joi spre vineri a murit nu doar o personalitate marcantă a televiziunii publice, ci şi o apărătoare ferventă a culturii tradiţionale româneşti. Numele Marioara Murărescu este sinonim cu „Tezaur folcloric“, una dintre cele mai longevive producţii TV din România.

Momentul decorării cu Ordinul „Steaua României“ în grad de Cavaler, de către Preşedintele Traian Băsescu, în 2009, a fost privit de fosta realizatoare de televiziune ca pe o „recunoaştere a statorniciei“. O încununare a unei întregi vieţi dedicate televiziunii publice, dar şi ca pe o recunoaştere adusă folclorului. De asemenea, Mărioara Murărescu nu a uitat să mulţumească oamenilor care îi pavaseră drumul spre televiziune.

„A fost recunoaştere pentru acei mari profesori lângă care m-am format – Emilia Comişel sau profesorul Gheorghe Oprea – dar şi pentru marii oameni de televiziune de la care am învăţat meserie, iar un exemplu este Tudor Vornicu. De ce să nu fiu sinceră, această decoraţie este şi o mare mulţumire personală, o recunoaştere pentru statornicie, pentru o viaţă petrecută în Radio Televiziunea Română şi pentru dragostea pe care am avut-o faţă de folclor. Nu oricine primeşte o astfel de distincţie şi m-a bucurat extraordinar“, spunea cu mândrie cea care a fost şi va rămâne doamna tezaurului folcloric.

Satul românesc i-a schimbat viaţa

Crescută în mediul tradiţional românesc, acolo unde folclorul reprezenta cel mai important pol de atracţie, Marioara Murărescu spunea că s-a îndrăgostit iremediabil de folclor încă din copilărie şi mărturisea că satul românesc i-a schimbat viaţa.

În ciuda faptului că a făcut nenumărate compromisuri în timpul regimului comunist, aceasta credea cu tărie că Revoluţia din 1989 nu a reprezentat o graniţă pentru acest gen pentru că „a fost folclor de calitate şi înainte, e şi acum. Însă folclorul evoluează, timpul îşi spune cuvântul, apar alte influenţe, iar oamenii satului au acum o cu totul altă deschidere… Au apărut şi o mulţime de pseudocreaţii populare, iar tristeţea e că sunt foarte mediatizate. Dar, atâta timp cât se mai poate lupta, merită să luptăm“.

„De ce să nu fiu sinceră, această decoraţie este şi o mare mulţumire personală, o recunoaştere pentru statornicie, pentru o viaţă petrecută în Radio Televiziunea Română şi pentru dragostea pe care am avut-o faţă de folclor” Marioara Murărescu, realizatoare TV

Bucuria Marioarei Murărescu erau tineri prezenţi în număr mare la spectacolele folclorice, dar mai ales cei mici care „îşi doreau să doinească“. „Am fost de curând la Arad, la o preselecţie pentru concursul «Moştenitorii» şi «Muguri de Tezaur», din cadrul emisiunii noastre. Am întâlnit acolo copii de nouă-zece anişori, care îşi doreau să doinească. Mai poate crede cineva că un copil din ziua de azi are această dorinţă? Acel copil a ascultat în casă astfel de înregistrări muzicale şi a încercat, la rândul lui, să cânte. L-am întrebat: «De unde crezi că vine dragostea asta pentru folclor?». Răspunsul lui a fost: «De la Dumnezeu»“, rememora cu drag realizatoarea TV.

„Am rezistat atât de mult timp datorită publicului“  

„Patriarhul folclorului românesc“, după cum a numit-o bunul ei prieten Benone Sinulescu, era un om modest, care nu-şi aroga meritele, din contră, susţinea cu fiecare ocazie că publicul este cel care a transformat „Tezaur folcloric“ în una dintre cele mai longevive emisiuni ale postului public. „Am rezistat atâta timp datorită recunoaşterii publicului, dar şi pentru că am fost o echipă“.

În calea „Tezaurului folcloric“ nu au stat nici  conducerea Televiziunii şi nici regimul politic, iar Marioara Murărescu punea această „victorie“ pe seama oamenilor care au ştiut să aprecieze folclorul la adevărata lui valoare: „Un alt aspect important al acestei longevităţi a fost faptul că, indiferent de regimul politic, au existat oameni de cultură care au apreciat folclorul şi au înţeles importanţa lui. Probabil am avut şansa ca, în toate timpurile, astfel de oameni să apere şi să păstreze folclorul în grila Televiziunii Române“, explica Marioara Murărescu.

Aceasta, alături de echipa sa, a încercat să evite pe cât posibil compromisurile impuse de regimul de dinainte de Revoluţia din ’89 şi a reuşit, căci „Tezaurul“ a triumfat de fiecare dată, chiar şi pentru doar zece minute. „Multă vreme, programul TV avea doar două ore, însă, cu toate acestea, «Tezaurul» şi-a găsit întotdeauna locul, fie doar şi pentru zece minute. Noi am căutat atunci să ne adaptăm conţinutul emisiunii în aşa fel încât să nu facem prea multe compromisuri. Dacă era nevoie să ne exprimăm dragostea de ţară, aşa cum s-a cerut o lungă perioadă, n-am făcut acest lucru cu melodii de proastă calitate, ci am apelat la vechile cântece naţionale, în interpretarea unor artişti tineri“

„N-am ieşit din ale mele cu niciun preţ“  

Chiar şi aşa, în timpul regimului comunist au existat şi neplăceri, dar ele „nu au fost niciodată mai puternice decât echipa «Tezaurului folcloric»“: „Am acoperit cerinţele vremii respective, dar într-un mod realmente legat de sufletul românesc. Am mers întotdeauna pe muchie de cuţit: între indicaţii şi adevăr, între preferinţele publicului şi criteriile specialiştilor. A fost un drum pe muchie de cuţit, nu fără neplăceri… dar, după cum se vede şi după cum numărăm anii, aceste neplăceri n-au reuşit să fie mai puternice decât noi“.   „N-am ieşit din ale mele cu niciun preţ“, avea să-şi motiveze ambiţia pentru o documentare temeinică în vederea realizării unei emisiuni de succes. Dar de unde anume provenea această dorinţă arzătoare de realizare? Pentru Mărioara Murărescu educaţia venită din partea unei famili de preot şi studiile de la Conservator au fost definitorii.

„Am mers întotdeauna pe muchie de cuţit: între indicaţii şi adevăr, între preferinţele publicului şi criteriile specialiştilor. A fost un drum pe muchie de cuţit, nu fără neplăceri”  Marioara Murărescu, realizatoare TV

„Când am venit în Radio Televiziune, terminasem Conservatorul. Am venit cu nişte criterii bine statornicite în timpul studiilor, aşezate pe un fond moştenit din familie. Eu provin dintr-o familie de preot, iar părinţii mei erau oameni de la ţară. Mergeam în vacanţe, la bunici, şi am avut ocazia să cunosc lumea aceea a satului de odinioară, cu valorile şi credinţele ei. Lucrurile pe care le-am moştenit, dar şi studiile au format nişte criterii de la care nu am abdicat niciodată, chiar dacă uneori am fost criticată, pentru o anumită duritate.  În plus, am învăţat să ţin cont şi de ceea ce-şi doreşte inima publicului“, povestea fosta realizatoare de televiziune.

Detaliile, cheia succesului pentru Marioara Murărescu

Nicolae Furdui Iancu, Liviu Vasilică, Mariana Anghel, Ionuţ Fulea, Cornel Borza au fost doar câteva dintre artiştii pe care Marioara Murărescu i-a lansat pe scena mare a muzicii. Cu toate acestea a fost criticată de mulţi alţii care i-au reproşat că e mult prea selectivă.

„Nu doar o dată. Este normal ca într-o emisiune de folclor să te adresezi întregii ţări şi să păstrezi un echilibru iar noi ne străduim să combinăm şi să alternăm, astfel încât să fim pe placul tuturor.  Dar, în momentul în care ai o emisiune cu muzică oltenească, vor sări oamenii din celelalte zone, spunând că emisiunea nu e bună. O emisiune are o anumită durată, o anumită frecvenţă, nu se poate să abordezi tot ce cântă în ţara asta, iar acum cântă tot mai mulţi. Însă sunt oameni care pot urca pe scenă şi oameni care ar trebui să cânte în baie“, mai spunea ea.

De asemenea, Benone Sinulescu a precizat că realizatoarea de televiziune de emisiuni muzicale ţinea cont „cu migală“ de toate detaliile, când venea vorba de invitaţii din emisiunile sale: „Dacă vii din Muntenia şi cânţi melodii din acea zonă, trebuie să ai şi costumele din acea zonă. Era foarte riguroasă“.
  Doamna tezaurului folcloric, un om simplu

De cele mai multe ori, Marioara Murarescu vorbea despre sine în cuvinte simple şi nu se considera o vedetă în ciuda muncii extraordinare pe care o depunea, ci un om din popor, „un ţăran cu bun simţ“. „Este formidabil să mergi pe stradă şi să vezi că oamenii te salută şi îţi spun că vor să te strângă în braţe şi să te sărute. Eu nu m-am considerat niciodată vedetă, sunt un om ca toţi oamenii, am rămas un copil de la ţară şi am păstrat bunul-simţ al ţăranului“, povestea vedeta. „În ultima vreme, am mers mai mult pe la uşi de spital şi mi-am dat seama că oamenii mă consideră de-a lor“, completa ea.

Conştientă de boala care o măcina, realizatoarea de televiziune nu a vrut să mediatizeze acest aspect privat al vieţii sale, preferând să meargă până la capăt, aşa cum i-a fost dat destinul. „Eu am cancer, însă nu vreau să fac o jelanie din acest lucru. Îmi duc crucea până la capăt“.

O apărătoarea a patrimoniului cultural şi tradiţional românesc, Marioara Murărescu a încercat, de multe ori, „sa ia apărarea“ cântecelor specifice româneşti, chiar şi atunci când i s-a interzis acest lucru. Acum mulţi ani, când am fost la un festival de filme de Televiziune, la Moscova  a fost prezentată o peliculă din Ungaria, în care apăreau piese ca «Ciocârlia» şi «Hora Staccato». Numai că ei au spus că e muzică ţigănească din Ungaria. Când am încercat să zic ceva, mi s-a atras atenţia că nu e cazul. Poate am putea să ne protejăm capodoperele dacă am începe să ne autopromovăm mai insistent, dacă am spune că sunt ale noastre“, spunea cea considerată ambasadoarea folclorului românesc.

Sursa: adevarul.ro