Instituțiile medicale sunt într-o așteptare critică a semnării contractelor adiționale cu CNAM, ca să poată activa până la sfârșitul anului și să poată achita salariile lucrătorilor medicali. Unii directori recunosc că sunt în criză, deoarece contractarea s-a făcut la nivelul anului trecut, însă cheltuielile sunt mult mai mari, în special pentru că trebuie să dea angajaților salarii mărite, la care se adaugă indicatori de performanță.

A mai rămas mai puțin de o lună și jumătate până la sfârșitul anului și, respectiv, până la o nouă contractare, însă finanțarea salvatoare întârzie. Guvernul promite că 100 de milioane vor ajunge în Fondul de bază, dar cât de mult ajută această sumă soluționarea problemei nu este clar.

Directorii instituțiilor medicale spun că au rămas cu acele contracte semnate încă în luna aprilie, când una s-a cerut, alta s-a dat. Sumele contractelor nu au variat esențial de cele de anul trecut, în mare parte finanțarea fiind aceeași. După ce mai multe spitale au încercat să ridice problema finanțării deficitare, subiectul a fost abandonat, iar directorii care au cerut bani în plus au fost obligați până la urmă să infirme public acest lucru.

Mihai Moldovanu, șeful Direcției Municipale de Sănătate ne-a confirmat că nicio instituție medicală municipală nu a încheiat contracte adiționale cu CNAM până acum și nu se știe când se va întâmpla. Ciudat este că, cel puțin oficial, nicio instituție nu a declarat că s-ar confrunta cu deficit. Mai mulți directori, solicitați de Sănătate INFO, au declarat că nu vor să vorbească despre lipsa finanțării, din cauza faptului că se tem că-și vor pierde fotoliile. Unii totuși au explicat că instituția pe care o conduc are nevoie de resurse suplimentare.

„Am pregătit oferta și vreau să merg la negocieri cu CNAM. Noi am realizat mai multe cazuri decât numărul planificat – 230 de cazuri tratate urgente și 74 de cazuri de îngrijiri cronice, paliative și reabilitare. Desigur, există o sumă aproximativă pe care am calculat-o, dar depinde totul de calculele efectuate la CNAM. Suma depinde de mai mulți factori”, ne-a spus Gheorghe Roșu, directorul Spitalului Raional Râșcani. La rândul său, directorul Spitalului Raional Cahul, Anatolie Malcov, spune că instituția activează în regim normal, dar există riscuri pentru sfârșitul anului, dacă nu va avea loc contractarea suplimentară. Instituția ar avea nevoie de aproximativ 4 milioane de lei. „Nu sunt mulți bani pentru instituția noastră, însă este nevoie de ei acum”, a spus Malcov.

Ce nu spun oamenii, spun cifrele

În august, când am abordat subiectul finanțării Spitalului Sfânta Treime, Mihai Moldovanu spunea că nu există motive de îngrijorare. Cel puțin până în septembrie, când toată lumea se aștepta la semnarea unor noi contracte.

„Atunci când s-a schimbat mecanismul de salarizare, pentru jumătate de an instituțiile au reușit să facă rost de bani pentru a plăti salariile doctorilor. Acum însă dacă salariile au crescut cu aproximativ 20 la sută, contractele cu CNAM nu s-au mărit în același volum. Sumele au crescut în unele cazuri cu 7, în altele cu 11 la sută, dar nu cu 20. Pentru luna decembrie ar putea exista probleme, însă nu e cazul să ne grăbim. O analiză vom avea în septembrie, când revine toată lumea din concediu”, declara Moldovanu, pe finalul lunii august, iar acum a trecut mai mult de jumătate din luna octombrie.

Din cifrele publicate de câteva spitale, care au ales să fie transparente, se poate înțelege amploarea problemei. Un exemplu este Institutul de Medicină Urgentă – instituția a fost contractată anul trecut cu aproximativ 209 milioane lei, pe când anul acesta  suma anunțată de Institut este de 212 milioane de lei. Cheltuielile pentru salarii cu crescut cu 54,4 % pentru primul semestru. De exemplu, salariul mediu al medicilor, fără a lua în calcul rezidenții, dar unde sunt incluși și șefii de subdiviziuni, a ajuns la 10.639 lei în primul semestru al acestui an, în comparație cu 7.000 de lei cât era în aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile pentru medicamente, energia electrică, apă, canalizare, salubrizare au crescut și ele. Din activitatea medicală se poate vedea că a crescut numărul persoanelor internate, iar numărul persoanelor operate este în ascensiune cu aproape 600. În scădere este indicele de utilizare  a patului. Instituția a raportat și datorii creditoare. Nu este clar acum care este suma datoriilor creditoare, însă în iulie Institutul de Medicină Urgentă raporta 48 de milioane, dintre care 13,4 milioane fiind onorate.

Deși a negat că a cerut bani suplimentar, directorul de la Valentin Ignatenco, a indicat și în raportul său, că instituția a suportat cheltuieli mai mici decât și-a planificat pentru primul semestru. Managerul atenționa că cheltuielile pentru salarii au crescut cu 40 la sută, în condițiile în care volumul contractului a rămas aproape același. Totodată, acesta atenționa că și cheltuielile pentru o zi/pat au scăzut cu aproape 3 lei – de la 77,9 lei la 75 de lei. Nu este clar acum dacă instituția are datorii, însă în iulie erau raportate datorii de 5 milioane de lei, dintre care 3,8 milioane ar fi fost stinse.

Și la Spitalul Sfânta Treime a fost raportată o subfinanțare fără precedent, însă ulterior directorul spitalului a negat totul, iar filele din raport în care era indicată situația financiară a spitalului au fost scoase. Instituției nu i-ar fi ajuns aproximativ 20 de milioane de lei. Atunci, Oleg Crudu, managerul spitalului, spera că situația se va ameliora în septembrie.

Am întrebat atunci CNAM de ce spitalele raportează subfinanțare critică. Răspunsul a fost evaziv. „CNAM negociază anual cu instituţiile medico-sanitare încadrate în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală volumele şi sumele contractuale în limita mijloacelor financiare prevăzute în Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi în conformitate cu prevederile Criteriilor de contractare.  Potrivit prevederilor contractului-tip de acordare a asistenţei medicale în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, volumul anual de servicii medicale achitat din fondurile AOAM poate fi revăzut în partea majorării sau micşorării lui, în funcţie de activitatea prestatorului şi a posibilităţilor financiare ale companiei”.

Menționăm că instituții republicane mari, precum SCR, Institutul de Cardiologie, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie sau Institutul Mamei și Copilului nu au publicat rapoarte financiare pentru anul trecut, nici pentru primul semestru al acestui an, gestionarea resurselor fiind total netransparentă.Ieri am expediat o solicitare CNAM în care am întrebat când va avea loc contractarea suplimentară, iar dacă a avut loc să fie indicată valoarea contractelor. Până la acest moment nu am obținut un răspuns, dar vom reveni cu poziția instituției.

Deficitul, un secret

Atunci când promovase noul metodă de salarizare, ministra Sănătății de atunci, Ruxanda Glavan, anunța că ar fi nevoie suplimentar de 295,1 milioane de lei pentru a pune în practică noua formulă. Rapoartele din 2015 arată că pentru retribuirea muncii au fost executate 2 324 988,8 lei, iar în 2016 cifra a crescut cu 14,8 la sută și a ajuns la 2 627 664,6 lei. La începutul acestui an Ministerul Sănătății anunțase, fără acte confirmative, că salariile doctorilor au crescut cu 20 la sută și că doctorii ridică salarii de 9.000 și chiar 11.000 de lei. Pentru un an întreg suma alocată retribuirii muncii ar trebui să fie mai mare cu cel puțin 525 de milioane de lei, dacă e să analizăm cifrele alocate pentru retribuirea muncii și creșterea de 20 % anunțată de fosta ministră a Sănătății. Cel puțin anul trecut, spitalele au tras cureaua și au dat salarii cu 70 de milioane de lei mai mici, decât și-au planificat inițial.

Guvernul a venit săptămâna trecută cu o propunere de modificare a Legii Fondurilor, unde se prevede o suplinire cu 90 de milioane de lei a Fondului de bază, cu 16 milioane de lei pentru asistența medicală urgentă prespitalicească și 5 milioane de lei pentru SIP (servicii de înaltă performanță). Împărțită la numărul total de spitale contractate, reiese că fiecărei instituții i-ar reveni nu mai mult de 1,3 milioane, pe când cerințele sunt cu mult mai mari.

Irina Papuc

Sursa:e-sanatate.md