Moldova după Vilnius. Ce s-a schimbat?
Republica Moldova poate deveni partener comercial cu Rusia, dacă va fi de partea Uniunii Europene, iar înainte de a accepta aderarea la Uniunea Vamală, trebuie să analizăm evoluția Kazahstanului, a Belarusului, țările care au redus comerțul în lume. Sunt concluziile la care au ajuns participanții la masa rotundă “Moldova în parteneriatul Estic după Vilnius”, care a avut loc azi la Chișinău.
Deși mulți așteptau schimbări majore în stat după parafarea Acordului de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană, Republica Moldova n-a înregistrat niciun progres. Mai mult decît atît, jurnalistul Vasile Năstase menționează că după Summitul de la Vilnius țara noastră continuă aceleași practici. Indicele corupției n-a scăzut, s-au privatizat insulele La izvor și Cafeneaua „Guguță”, iar 3 televiziuni riscau să fie închise.
„Dezvoltarea Republicii Moldova constă în îmbunătățirea sistemului judecătoresc, asigurarea independenței acestui sistem, atragerea investitorilor străini și asigurarea libertății presei”. Declarația a fost făcută de directorul fondator al EU-Ukraine Business Council, James Wilson. Oficialul a accentuat că ridicarea vizelor în spațiul european pentru R. Moldova nu garantează crearea noilor locuri de muncă, dar mai curînd dezvoltarea turismului.
„Parteneriatul Estic are un rol important pentru modernizarea R. Moldova, fiind o bună platformă de modernizare pe plan politic, economic și asigurînd securitate țării. Chiar și așa, după summitul de la Vilnius, Parteneriatul Estic a intrat într-o criză existențială care manifestă mai multe forme. Acestea ar fi criză de compatibilitate, de identitate, de valori, procedurală și solidaritate”, remarcă politologul Bogdan Țîrdea.
„Republica Moldova s-a trasformat într-un cîmp de luptă dintre interesele Rusiei și a Occidentului. În urma unor conflicte geopolitice, Georgia a pierdut două teritorii. La fel criza din Ucraina ar putea să se termine cu divizarea statului în două părți. Republica Moldova se confruntă cu problema transnistreană, iar din acest an a apărut alt conflict– cu Găgăuzia, mai ales după organizarea referendumului ilegal. Eu cred că economia noastră ar putea să se dezvolte doar prin colaborarea mai strînsă cu Rusia, Kazahstan, Belarus. Uniunea Europeană o să ne dea cel mai puțin. Ei o să ne ofere bani, însă ei de fapt vor folosi Republica Moldova ca o piață de desfacere, întrucît se confruntă cu crizele lor interne. Trebuie de făcut un referendum național și nu pe raioane, așa cum propune deputatul Dodon. În acest fel noi, cetățenii, vom hotărî democratic. Pînă la urmă trebuie de adoptat un status quo și să ne deschidă piețile atît în Rusia, cît și în Uniunea Europeană, dar pentru asta trebuie de dus tratative și cu Moscova, și cu Bruxelles.”, argumentează istoricul Victor Stepaniuc.
În alt context, jurnalistul Vasile Năstase a subliniat că nu are nici un dubiu că Uniunea Europeană este calea noastră de dezvoltare. Altceva este că partidele de la guvernare nu au vreun interes de a integra Republica Moldova în Uniunea Europeană, ci doar blochează drumul spre Europa. În afară de aceasta, jurnalistul menționează că în țara noastră a mai apărut o putere – Hotelul Nobil Club, compusă din fini, nași și alte rude de-ale lui Vlad Plahotniuc, care doar mimează procesul eurointegrării.
Scriitorul Vasile Ernu vorbește despre integrarea în UE din practica României. Potrivit acestuia, pînă la 80% din munca țăranilor este „aruncată în aer”. Asta pentru că produsele agricole pe care le vînd, fiind și singura sursă de venit este considerată de europeni necivilizată și nu corespunde standardelor pe care ei le impun. Dubioase sunt și pachetele de legi care ajung în Parlament la comanda investitorilor străini.