Omul de afaceri român Adrian Porumboiu confirmă că Plahotniuc stă în spatele afacerii sale, preluate de TransOil: „Chiar aşa, ce să facă? Să mă împuşte?”
Omul de afaceri român Adrian Porumboiu a povestit în exclusivitate cum a ajuns în situaţia de a-şi vinde din acţiunile de la Grupul Racova. Într-un interviu pentru presa română, Porumboiu spune că nu mai are niciun dubiu că în spatele întregii afaceri stă oligarhul Vladimir Plahotniuc. Întrebat dacă nu se teme, omul de afaceri a spus: „Ce să-mi facă? Să mă împuşte?”.
„Grupul Racova pentru mine înseamnă o muncă imensă, de o viaţă, concretizată prin peste 6.500 de angajaţi permanenţi, circa 28.000 de contracte de arendă cu proprietarii de terenuri şi peste 500 milioane euro plătiţi la bugetul statului şi, nu în ultimul rând, foarte multe firme mici şi mijlocii, care, prin colaborarea cu Grupul Racova, au crescut şi ele. Până în anul 2014 firmele au funcţionat perfect, cu datorii plătite la zi (stat, bănci, creditori, salarii excelente etc.). Când lucrezi circa 50.000 hectare suprafeţe proprietate privată, nimic de la stat, probabil cea mai mare exploataţie ca teren privat din Europa, sunt mulţi cei care stau la pândă. Pentru a ajunge într-o situaţie delicată nu-ţi trebuie lângă tine decât câţiva nemernici”, spune Porumboiu, într-un interviu pentru cotidianul.ro.
– Aţi declarat că atât Daniel Constantin, cât şi fostul premier Victor Ponta au o contribuţie la „nenorocirea“ care s-a abătut asupra firmelor dumneavoastră, mai ales că premierul Ponta avea relaţii cu Plahotniuc. V-aţi referit la sancţiunea de 12 milioane de euro de la APIA?
– Referitor la nemernici, cel mai mare pe care l-am cunoscut este fostul ministru al Agriculturii Daniel Constantin. Imaginaţi-vă că la o fermă de vaci (etalon pentru România, de altfel) s-a descoperit gaura la covrig. Din neglijenţă, un număr de viţei care erau morţi nu au fost trecuţi în SNIA, dar erau înregistraţi în evidenţa contabilă a fermei, bineînţeles, şi la PROTAN, toate documentele fiind clare, plus că nu se solicitase şi nu se luase 1 euro subvenţie. S-au găsit 17 vaci fără crotalii – crotalii pentru care erau depuse documente şi care urmau să ajungă de la Timişoara. Pentru aceste abateri „deosebit de grave“, şpăgarul de ministru a sancţionat Comcereal, în termen de 12 zile, cu 12 milioane euro pentru anii 2012, 2013 şi 2014. O prevedere introdusă în regulamentul ministerului precizând că dacă ai fost sancţionat 3 ani urmează şi al patrulea, a rezultat o sancţiune finală de circa 17 milioane euro. Repet, în 12 zile sancţiuni pentru 4 ani! Imediat ANAF a blocat conturile societăţii Comcereal. Am intentat proces împotriva APIA, s-a câştigat la Curtea de Apel Iaşi, acum se judecă la ICCJ.
Domnului pe atunci prim-ministru Ponta i-am trimis vreo cinci memorii şi două scrisori deschise, dar toate memoriile, în bătaie de joc, ajungeau la un directoraş de la APIA… Vaslui, iar scrisorile deschise ajungeau ca în Caragiale… „adrisant necunoscut“. Mi‑am dat seama de „frăţia“ lui Ponta cu Constantin şi, ca atare, nu am o părere bună despre Ponta, dimpotrivă, am o ură viscerală faţă de „acoperiţi“.
„Trans-Oil nu şi-a respectat obligaţiile“
– În anii 2014-2015 era cunoscut în mediul de afaceri că intenţionaţi să vindeţi holdingul. Când aţi început negocierile cu Trans-Oil?
– Normal că trebuia să mă repliez, pentru ca firmele să nu sufere, să nu intre în insolvenţă şi mai ales să se achite datoriile, inclusiv plata arendei. Prin KPMG mi-au fost prezentaţi cei de la Trans-Oil ca firma interesată să preia o parte din afacere. Urma să se procedeze la separarea activităţilor, fiecare din cele două părţi având drepturi şi obligaţii bine precizate prin contract.
– Aţi afirmat recent că tranzacţia nu este încheiată. Care sunt obligaţiile pe care Trans-Oil nu le-a respectat?
– Tranzacţia a fost încheiată prin semnarea contractului pe 8.08.2015, cu obligaţii, aşa cum spuneam, clare pentru ambele părţi. Termenul-limită pentru achitarea tuturor obligaţiilor de către Trans-Oil a fost 30 noiembrie 2015, numai că nici în ziua de astăzi nu şi-au respectat obligaţiile contractuale.
„Nu e de joacă cu drepturile proprietarilor de terenuri“
– În ce relaţie sunteţi acum cu proprietarii de terenuri?
– Relaţiile mele au fost şi sunt excelente, de vreme ce peste 18 ani le-am achitat corect, la zi, drepturile ce li se cuveneau. Regret situaţia de acum, dar obligaţia de plată revine, conform contractului, companiei Trans-Oil. Că nu au făcut-o până acum e problema lor, dar trebuie să ştie că nu e de joacă cu drepturile ce li se cuvin proprietarilor de terenuri şi cu celelalte obligaţii de plată.
– Tranzacţia cu Trans-Oil presupunea refinanţarea împrumuturilor făcute de Grupul Racova şi pentru care dumneavoastră aţi garantat. Au onorat moldovenii acest angajament?
– Într-adevăr, refinanţarea, separarea activităţilor între cele două părţi – eu, pe de o parte, Trans-Oil, de cealaltă parte – prevedeau lucruri clare, dar care, din păcate, nu s-au materializat. În acelaşi timp, dacă obligaţia ca până pe 30 noiembrie 2015 să-mi elibereze garanţiile personale nu s-a respectat, automat ne aflăm într-o situaţie în care eu garantez personal afacerea, dar ei se ocupă de exploatarea acesteia.
– Nerespectarea obligaţiilor de către Trans-Oil duce la rezilierea tranzacţiei? Intenţionaţi să mergeţi până acolo?
− Da! Deja după mai multe notificări ne aflăm în situaţia în care, prin avocaţi, am solicitat în instanţă rezoluţiunea contractului.
– Ce credeţi, este Plahotniuc în spatele întregii afaceri?
– Iniţial am crezut că nu. Acum sunt convins că da, din moment ce un director care operează firmele de agricultură de la Vaslui susţine treaba asta.
– Şi nu vă temeţi?
– Nu mi-e frică de nimeni. Este o întrebare nevinovată şi eu vă dau un răspuns pe măsură. Chiar aşa, ce să facă? Să mă împuşte?!
Sursa:jurnal.md