Primii deputați ai Parlamentului despre 27 august 1991
Independența Republicii Moldovei a fost un act de mare curaj, însă astăzi nu este respectată pentru că nu există supremația legii. De această părere sunt deputații din primul Parlament. Opiniile au fost enunțate în cadrul emisiunii „Ediție Specială” de la Jurnal TV.
Gheorghe Cîrlan: Ziua de 27 august 1991 a fost o zi frumoasă, cu mult soare, foarte multă lume adunată în Piața Marii Adunări Naționale. Această dată istorică, parcă a fost binecuvîntată de Dumnezeu. La scrierea textului de independență au fost antrenați specialiști, politicieni din acea vreme. În ziua aceea ne-am adunat la ședința Parlamentului, iar cei 277 de deputați prezenți au votat în unanimitate acest document, care ulterior a fost semnat. A fost un act de curaj, întrucît cîteva zile mai devreme avuse loc Puciul. Textul acestui document arată trecutul istoric, vorbește despre suveranitatea statului și disponibilitatea de a lansa relații diplomatice. Găsim în Declarația de Independență dorința de integrare europeană. Este un act foarte actual. Chiar dacă a fost ars, acesta a fost publicat pe 28 august.
Independența pe care ne-am imaginat-o atunci, în 1991 era altfel decît o avem astăzi. Statul, puterea, guvernarea urma să dețină controlul deplin asupra țării. Noi, primii deputați am pus bazele unui stat. Urma ca printr-o guvernare corectă, puternică să fie realizate acele „principii și valori”, cum spun unii politicieni de astăzi, care au fost declarate în actul Independenței, dar e regretabil că guvernarea nu poate realiza ceva în interesul cetățenilor. Instituțiile statului nu funcționează la randamentul cuvenit, iar populația nu are confortul necesar.
Anatol Țăranu: Trebuie de menționat că Declarația de Independență este un document fondator al acestui stat. Așa cum a fost Carta Independenței în Statele Unite. Declarația de Independență nu a fost întotdeauna respectată de politicieni. Haideți să ne aducem aminte de Constituția din 1994, care vine în contradicție cu Declarația. Apropo, în punctul doi al hotărîrii actului spune că „ nici un act legislativ în RM nu poate fi adoptat, dacă intră în contradicție cu Declarația de Independență”. Rezultă că adoptarea Constituției n-a respectat actul de independență, cel puțin în ceea ce privește denumirea limbii.
Amintesc că textul inițial al Declarației nu a adunat numărul suficient de voturi și doar a doua zi a adoptată. Unii au refuzat să vină la ședință de frică. De fapt, Declarația a fost votată mai întîi de marea adunare națională din centrul Capitalei și apoi voturile s-au dublat în Parlament. Declarația a fost votată de popor. E adevărat că a fost rezultatul conjucturii politice venite de la Moscova, dar asta nicidecum nu minimalizează valoarea istorică a documentului.
Ar fi bine ca înainte de Summit-ul de la Vilnius să fie aceeași adunătură de oameni în Piața Marii Adunări Naționale, care să-și spună păsul.
Vasile Năstase:Primul Parlament a fost unul de sacrificiu – oamenii care au votat independența, care au trăit războiul, au adoptat legi, care și astăzi sunt în vigoare. Din 1994, acești oameni au fost marginalizați, acest fapt demonstrează atitudinea de gratitudine față de cei care au luptat pentru independență. Este absolut regretabil că actul care confirma independența a dispărut, a fost desființat voit sau nevoit. Se zice că dacă o unitate militară își pierde drapelul, se desființează. Ajung la diagnosticul: formal, Republica Moldova este un stat independent, recunoscut de ONU, de organizațiile internaționale, de peste 180 de state, însă real, Republica Moldova pendulează între un stat captiv și un stat eșuat. Acest lucru este foarte, foarte grav, mai ales că această guvernare ticăloasă funcționează în favoarea oligarhiei, a unor structuri criminalizate, care nu fac altceva decît să sugă sîngele poporului. Independența RM este suspendată. Am scăpat de jugul sovietic și am nimerit sub jugul oligarhic.