Proiectul de lege privind aşa-numita securizare a spaţiului informaţional din Republica Moldova a fost votat astăzi în două lecturi de Parlament. Iniţiativa promovată de PD ca o măsură împotriva propagandei ruseşti a stârnit controverse atât în rândul deputaţilor, cât şi a experţilor media, în condiţiile în care însuşi şeful acestui partid, oligarhul Vladimir Plahotniuc, retransmite în Republica Moldova principalul post de propagandă al Kremlinului.

Proiectul de lege a fost înregistrat încă acum jumătate de an. Întâmplător sau nu, democraţii l-au scos din sertare exact în ziua în care presa rusă a scris despre faptul că Plahotniuc este cercetat penal în Rusia pentru omor şi tentativă de omor.

Documentul propune limitarea emisiunilor informativ-analitice, retransmise de radiodifuzorii din Moldova, dar care provin din ţările care nu sunt membre ale Uniunii Europene, din SUA, Canada, precum şi cele care nu au ratificat Convenţia Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.

Deputaţii din opoziţie l-au întrebat pe deputatul PD, Sergiu Sîrbu, cel care a prezentat proiectul de la tribuna centrală a Legislativului, ce l-a încurcat până acum pe Plahotniuc să înceteze retransmiterea principalului post federal din Rusia şi cum intenţionează partidul de la guvernare să lupte cu propaganda internă.

„Pe piaţa media din Moldova sunt doi moguli: Plahotniuc şi, mai nou, preşedintele RM. Ce l-a încurcat pe Plahotniuc să renunţe la retransmiterea postului rusesc Pervâi Canal? În schimb, în octombrie i-a prelungit licenţa până în 2024. De ce anume ieri, când Rusia l-a fost învinuit pe Plahotniuc de grele păcate, aţi scos din sertar acest proiect de lege şi fără a respecta procedura parlamentară l-aţi pus în faţa deputaţilor şi vreţi votarea lui în două lecturi?”, a întrebat liberal-democrata Maria Ciobanu.

„Nu ţine de acest proiect de lege”, a fost răspunsul oferit de Sergiu Sîrbu.

„Liderul dvs. de partid trebuie să spună de ce nu poate stăvili propaganda rusească. De ce nu aţi venit cu modificări pentru a evita propaganda internă de la holdingul lui Plahotniuc 24 din 24 de ore? Credeţi că e mai puţin toxică?”, a insistat Maria Ciobanu.

„Nu ţine de obiectul proiectului. Încălcările şi sancţiunile sunt deja prevăzute în Codul Audiovizualului. Avem un regulator care trebuie să monitorizeze pluralismul politic. Sancţiunile au fost majorate. Cei care încalcă trebuie să răspundă. Pentru asta avem deja cadrul legal”, a spus Sîrbu.

„Pledoaria dvs. nu cântăreşte nimic de vreme ce nu puteţi răspunde la nişte întrebări elementare. La CCA sunt nişte persoane politice pe care le-aţi promovat după criterii cunoscute doar de dvs. Cetăţenii înţeleg ale cui sunt aceste televiziuni, ce reprezintă CCA, cine face propaganda. Aveţi un singur microfon la toate televiziunile lui Plahotniuc”, a accentuat Maria Ciobanu.

Deputaţii au putut să adreseze întrebări autorilor proiectului doar timp de o oră, după care fostul şef al PD, Marian Lupu, a propus suspendarea dezbaterilor.

„Nu văd sintagma de propagandă. Orice emisiune are componenta de informare. În cazul respectiv ce ne aduce acest proiect, dacă doriţi să securizăm spaţiul informaţional al ţării. Filmul „Maşa i Medvedi” tot poate fi o propagandă în concepţia dvs. Să înţeleg că BBC nu va transmite deoarece Marea Britanie iese din UE”, s-a interesat socialistul Vasile Bolea.

„Vă asigur că veţi avea în continuare posibilitate să vă uitaţi la „Maşa i Medvedi”. Toate emisiunile distractive rămân în grilă. Legea se referă doar la ştiri, emisiuni analitice politice şi militare. BBC va putea fi vizionat”, i-a răspuns deputatul PD.

„Includerea acestui proiect are legătură cu vizita delegaţiei noastre în SUA. Acest proiect este un protecţionism pentru posturile noastre care nu pot concura cu CNN şi alte posturi prestigioase. Este protecţionism pentru posturile TV finanţate ştim noi de către cine”, a spus şi comunistul Oleg Reidman.

„Recent au fost alte modificări la Codul Audiovizualului. De ce nu aţi acceptat atunci această prevedere şi dacă nu va fi şi astăzi dejucată. În această perioadă, s-au extins licenţe, au apărut alte TV, inclusiv din Rusia”, a menţionat vicepreşedintele fracţiunii PLDM, Vadim Pistrinciuc.

„Acest proiect este mult chinuit. Am avut o expertiză a OSCE care a fost una destul de critică. Ca să aplanăm situaţia am luat separat. Am aprobat modificările ce ţin de produsul autohton. Recent am avut consultări suplimentare. Acum ne-au încurajat să mergem mai departe cu acest proiect. Acum suntem pregătiţi să venim şi cu aceste modificări”, a fost explicaţia lui Sîrbu.

„Una dintre condiţiile venite de la UE se referă la asigurarea diversităţii mass-media. În urma acelor amendamente făcute, privind produsul autohton, instituţiile mass-media care nu deservesc concernului PD şi cel al PSRM nu vor ave posibilitatea să existe. Nu vor avea finanţare, pentru că piaţa de publicitate este centralizată şi există doar aceste două concerne. Presa independentă din RM va dispărea  Dacă nu vom avea diversitate mass-media, cum veţi asigura îndeplinirea acestor condiţii? În realitate, propaganda doar a înflorit, dar a fost pusă presiune pe instituţiile de presă independente. Peste jumătate de an aceste instituţii s-ar putea închide pentru că publicitatea este centralizată. Dacă în jumătate de an, situaţia nu se va schimba, vom fi taxaţi de UE”, a avertizat Pistrinciuc.

La rândul său, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a ţinut să le amintească foştilor săi subalterni, deputaţilor care au părăsit rândurile comuniştilor şi s-au alăturat majorităţii parlamentare din jurul PD, că anterior s-au declarat împotriva acest proiect.

„Aceşti trădători erau de acord cu noi. Vom vedea cum vor vota. Problema constă în faptul că reclama e foarte slabă. Nimeni nu mi poate interzice să mă uit la ce post vreau eu”, a spus Voronin.

Proiectul de lege prevede şi sancţiuni pentru radiodifuzorii care vor încălca noile reguli –  între 40 şi 70 de mii de lei, între 70 şi 100 de mii de lei pentru repetarea încălcărilor, dar şi anularea licenţelor după aplicarea graduală a sancţiunilor.

Noile prevederi ar urma să intre în vigoare în termen de 30 de zile după ce legea va fi publicată.

Sursa:jurnal.md