Comunitatea Evreiască din Republica Moldova atrage atenția că libertatea de exprimare nu este un drept absolut și poate fi limitată pentru a nu încălca drepturile omului.

„În conformitate cu standardele internaţionale, discursuri ce instigă la ură se consideră oricare forme de apărare, promovare şi incitare la umilire, ostilitate sau defăimare, precum şi orice manifestare de hărţuire, insultare, creare a unor stereotipuri negative, stigmatizare sau ameninţare, care au la bază criterii de apartenenţă naţională sau etnică, limbă, religie, cetăţenie şi alte criterii protejate prin lege”, se spune în scrisoare.

„Atragem atenţia asupra inadmisibilităţii și interzicerii întrebuinţării referinţelor la apartenenţă etnică, naţionalitate, religie a politicienilor sau persoanelor publice, care nu trebuie să fie identificate cu o comunitate etnică sau oricare altă comunitate, cu care se asociază. Considerăm astfel de referinţe – discursuri care instigă la ură, care provoacă stigmatizare, promovare a unor stereotipuri negative și creează o atmosferă de învrăjbire şi ostilitate faţă de toţi membrii comunităţii”, se mai arată în apel.

Publicăm textul integral al scrisorii deschisă a Comunității Evreiești din Republica Moldova:

În contextul apariției tot mai frecvente în mass-media şi reţelele de socializare a comentariilor cu conţinut antisemit şi xenofob, și a discursurilor care instigă la ură, Comunitatea Evreiască din Republica Moldova, consideră necesar să facă următoarea declaraţie:

Libertatea de exprimare, libertatea luptei politice şi a criticii oponenţilor politici constituie o parte indispensabilă a oricărei societăţi democratice. Aceste libertăţi fundamentale includ dreptul de a critica oponenţii politici şi programele lor politice, de a expune idei şi opinii, care pot provoca dezacord sau chiar bulversa opinia publică. Aceste drepturi sunt protejate de legislația Republcii Moldova și cea internațională.

Însă această protecţie nu se extinde asupra declaraţiilor ce instigă la ură. Libertatea de exprimare nu este un drept absolut și poate fi limitată pentru a nu încălca drepturile omului. În conformitate cu standardele internaţionale, discursuri ce instigă la ură se consideră oricare forme de apărare, promovare şi incitare la umilire, ostilitate sau defăimare, precum şi orice manifestare de hărţuire, insultare, creare a unor stereotipuri negative, stigmatizare sau ameninţare, care au la bază criterii de apartenenţă naţională sau etnică, limbă, religie, cetăţenie şi alte criterii protejate prin lege.

Responsabilitatea specială în contextul neadmiterii răspândirii unor discursuri care instigă la ură le aparține persoanelor publice – politicieni, activişti sociali, jurnalişti a căror poziţie poate forma opinia publică, a căror opinie prezintă importanţă şi este răspândită de mijloacele de informare în masă şi reţelele de socializare.

Comunitatea Evreiască din Republica Moldova condamnă cu vehemență orice tentative de a utiliza discursurile care instigă la ură ca instrument de luptă politică. Atragem atenţia asupra inadmisibilităţii și interzicerii întrebuinţării referinţelor la apartenenţă etnică, naţionalitate, religie a politicienilor sau persoanelor publice, care nu trebuie să fie identificate cu o comunitate etnică sau oricare altă comunitate, cu care se asociază.

Considerăm astfel de referinţe – discursuri care instigă la ură, care provoacă stigmatizare, promovare a unor stereotipuri negative și creează o atmosferă de învrăjbire şi ostilitate faţă de toţi membrii comunităţii. În opinia noastră, orice declaraţii şi comentarii care accentuează, în lipsa unui context clar şi justificat, apartenenţa la comunitatea evreiască a unei sau altei persoane publice, creează în societate o atmosferă ostilă, distructivă, ofensatoare şi jignitoare, rezultatul fiind umilirea demnităţii umane.

Cu regret reamintim că în istoria ţării noastre persistenţa unei asemenea atmosfere nu o dată a dus inclusiv la violenţe fizice faţă de membrii comunităţii. Lecţiile sângeroase ale secolului XX nu pot şi nu trebuie uitate.

Îndemnăm pe toţi cei, care formează opinia publică în ţara noastră – politicieni şi activişti sociali, experţi internaționali şi jurnalişti, blogheri şi comentatori – criticaţi faptele, iar nu etnia sau naţionalitatea; criticaţi ideile, dar nu religia; criticaţi programele politice, dar nu limba în care se vorbeşte despre acestea!

Orice abatere de la aceste principii, precum și încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, trebuie să se confrunte cu respingerea în societate, să fie criticată la cel mai înalt nivel al conducerii statului și să fie pedepsită, în conformitate cu legislația națională.

Ne dorim să trăim în țara, în care drepturile omului sunt respectate și unde se contracarează intoleranța, antisemitismul, rasismul, xenofobia și orice formă de discriminare.