Procuratura din Republica Moldova trebuie să-și stabilească locul și rolul, trebuie să aparțină puterii judecătorești, iar Procurorul General să fie apolitic. Acestea sunt concluziile invitaților „Ora Expertizei” de la Jurnal TV, care au discutat despre proiectul privind reformarea Procuraturii din RM.

Stanislav Pavlovschi, fost judecător la CEDO: Reformarea Procuraturii necesită cel mai mare efort. Mentalitatea majorității procurorilor a rămas a fi post-sovietică. Trebuie să recunoaștem că la noi legile sunt foarte bune, însă executarea acestora este defectuoasă și anume Procuratura, chiar prin definiție trebuie să supravegheze respectarea întocmai a prevederilor legale. Trebuie să știți că reformarea acestui organ nu necesită nici mare expertiză și nici mare investiție financiară. Se cere doar dorința, care lipsește, deoarece Procuratura a devenit ținta mai multor interese financiare, politice, meschine, murdare. Este foarte regretabil că principiul independenței și imparțialității în activitatea procurorilor sunt ignorate cu desăvîrșire.

Am dubii serioase referitor la proiectul de reformare a Procuraturii. Nu sunt sigur că autorii au avut în vedere problemele reale ale activității acestui organ. În lume există sisteme juridice, în care Procurorul General și întreg sistemul procuraturii se află sub autoritatea puterii executive. Sunt și sisteme legislative unde Procuratura se află sub puterea sistemului judecătoresc. În ambele situații procurorii își fac meseria fără nici o problemă.

Contează ca Procurorul să fie independent și imparțial și să fie create condițiile necesare asigurării acestor principii. Rămîne de văzut cum vor fi respecate la noi aceste principii, dar eu mă tem că aici este vorba de asigurarea viitorului personal al unui funcționar de rang înalt, adică a Procurorului General, care să se simtă confortabil în fotoliul său.

Vasile Năstase, jurnalist: Atîta timp cît va fi la putere această grupare politică, criminală, mafiotă, nu se va schimba absolut nimic în Procuratură. Nu putem vorbi de independența Procuraturii mai ales cînd Gurin singur se lăuda în presă că a fost cumpărat cu 2 milioane de euro. Într-adevăr, nu este nevoie de nici un leu pentru reformarea Procuraturii dacă ai voință politică și ai meseriașii care să se ocupe de asta și nu un avocat de-al lui Plahotniuc, dar oameni profesioniști, care cunosc acest sistem, care au făcut urmărire penală. Eu am scris că Procuratura noastră este ultimul bastion al stalinismului din Republica Moldova, au rămas înțepeniți în mocirla anilor `37.

Uitați-vă, presa vuiește, Uniunea Europeană vuiește, toată lumea vorbește despre judecătorii raider, de marile hoții care s-au făcut – nici un fel de autosesizare nici în legătură cu Aeroportul, nici cu Banca de Economii, nici în legătură cu alte privatizări care s-au făcut.

Eu nu înțeleg, chiar din cei 800 de procurori nu poți să găsești 2-3 care să aibă nume sonore în domeniu, care nu au imaginea pătată, în afară de acest Viorel Morari, un procuror controversat ori ca alde finul lui Nagacevschi, avocatul Gribincea, care nu are nimic cu Procuratura. Despre ce fel de reformare atunci vorbea Corneliu Gurin? Probabil acest grup de lucru nu au dorit să găsească locul potrivit Procuraturii în sistemul de drept al Republicii Moldova.

În campania electorală, PLDM promitea că va milita ca procurorii să aibă statut de magistrați ca și judecătorii. Și ca să poți consolida independența, trebuie să ai ce consolida. La ora actuală Procuratura Generală nu poate fi considerată independentă, întrucît aceasta se supune Procurorului General, iar acesta Păpușarului. Altă promisiune este să pună Procuratura la locul ei, în cadrul Ministerului Justiției. Guvernarea n-a fost în stare să se țină de cuvînt, dar uitați-vă cum întăresc PG, permițîndu-i Procurorului General să elaboreze și să semneze de unul singur, unipersonal, structura Procuraturii în Republica Moldova. Conform acestei concepții, dacă Procurorului nu-i va plăcea de cineva din aacea structură, pur și simplu îi va elimina.

Cînd vine vorba de alegerea Procurorului General, menționez că în România se cere aprobare din partea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru că procurorii în România sunt magistrați. Ați văzut cum s-a procedat de curînd acolo. Au propus o candidatură care pe de o parte nu convenea Președintelui și pe de alta nu convenea Premierului. Și aceasta este o idee foarte reușită, ceea ce-ar trebuie să facă și ai noștri. Dar u  Procuror General mai politic ca în Republica Moldova, nu poate fi, mai ales că este numit de Președintele Parlamentului.

Gheorghe Susarenco, fost viceministru al Justiției: Reformarea Procuraturii nu se va produce pînă cînd va conștientiza că nu este parte a statului, dar că reprezintă interesele societății. În fața procurorului – cetățeanul și statul trebuie să fie părți egale, iar la noi acesta este bîta politicului, în lupta cu infracțiunile. Procuratura nu trebuie să lupte, dar să examineze, să supravegheze. Chiar și în perioada sovietică acest organ avea rolul de a supraveghea.

În echipa de lucru a reformării aș include pe foștii procurori Postovan, Iuga, foști procurori generali, care au cunoștințe și în domeniul judecătoresc, și a Curții Constuționale.

Trebuie să ținem cont de principiul separației puterii în stat. Noi avem în stat 3 puteri – legislativă, executivă și judecătorească. Cei care au elaborat conceptul proiectului de reformare a Procuraturii, cred că au ținut cont de separația puterii în stat. Acum Procuratura nu se regăsește în aceste trei puteri. Eu văd locul Procuraturii în puterea judecătorească.

Tot timpul, Procurorul General va fi numit o figură politică ori numirea acestuia va fi influențată politic. Nu suntem la colhoz să alegem Procurorul General prin vot, de aceea nu văd o soluție ca acesta să fie ales de Adunarea Generală a Procurorilor.