REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Noua configuraţie a Parlamentului European
Partidele afiliate la PPE vor avea 211 din cele 751 de mandate din PE, în timp ce socialiştii europeni ocupă locul doi, cu 193 de mandate (25,7%).
Partidul Popular European (PPE, conservator) conduce cu 28,10% în scrutinul pentru Parlamentul European, potrivit unei prime estimări a legislativului european publicată duminică.
Partidele afiliate la PPE vor avea 211 din cele 751 de mandate din PE, în timp ce socialiştii europeni ocupă locul doi, cu 193 de mandate (25,7%). Pe locul trei se află formaţiunile afiliate ALDE, cu 74 de mandate (9,58%), coaliţia Verzi/Alianţa Liberă Europeană obţin 58 de mandate (7,72%), în timp ce extrema stângă va avea 47 de mandate (6,26%) din cele 751 din viitorul Parlament European.
„Oamenii au votat pentru responsabilitate şi stabilitate”, a declarat liderul PPE, Joseph Daul. La rândul său, candidatul PPE, Jean-Claude Juncker, a revendicat imediat după prima estimare oficială a PE dreptul de a conduce viitoarea Comisie Europeană.
Grupul Europenii Conservatori şi Reformişti va avea doar 39 de mandate, fiind în număr mai mic decât eurodeputaţii independenţi în viitorul PE, în număr de 40, conform primei estimări de pe site-ul instituţiei.
Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei ar urma să aibă, la rândul său, 33 de mandate, conform acestei estimări, în timp ce alte 56 de locuri vor fi obţinute de politicieni reprezentând alte formaţiuni.
Potrivit Reuters, euroscepticii ar urma să obţină 129 de locuri în viitorul legislativ comunitar. Rezultatele detaliate în urma primei estimări a Parlamentului European pot fi consultate accesând linkul http://electionsnight2014.eu.
Cea mai mare prezenţă la vot la alegerile europene s-a înregistrat în Belgia şi Luxemburg, la 90%, în timp ce în Cehia au votat doar 19,5% dintre alegători, iar în Slovacia – 13%, conform proiecţiilor prezentate de Parlamentul European.
În Belgia şi Luxemburg votul este obligatoriu, iar în prima dintre cele două ţări au avut loc duminică în paralel alegeri legislative şi regionale.
Conform informaţiilor prezentate de purtătorul de cuvânt al PE, Jaume Duch Guillot, prezenţa la vot la nivelul UE a fost de 43,11%, mai mare decât în 2009, când a fost de 43%, un minim istoric. „Pentru prima dată din 1979, trendul de declin pe termen lung al prezenţei la vot s-a inversat”, a spus Jaume Duch.
În Germania, rata de participare a crescut net faţă de 2009, trecând de la 43,27% la 47,90%. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Grecia, ţară puternic afectată de criză, unde rata de participare a crescut de la 52,61% la 57,35%. Rata de participare a crescut cu aproape trei procente în Franţa (de la 40,63% la 43,50%), conform estimărilor.
În schimb, prezenţa la vot a scăzut puternic în mai multe ţări din Europa de Est. În Slovacia s-a înregistrat cea mai scăzută rată de participare din toate cele 28 de state membre ale UE, de doar 13%, comparativ cu 19,64% în 2009.
În Slovenia, prezenţa la vot a scăzut de la 28,37% la 20,96%, iar în Cehia – de la 28,22% la 19,50%.
Prezența la vot în toate cele 28 de state membre:
Austria – 45%
Belgia – 90%
Bulgaria – 40,2%
Cehia-19,5%
Cipru-42,3%
Croția – 24,3%
Danemarca- 55%
Estonia-36,4%
Germania-47,9%
Slovacia-13%
Slovenia-20,9%
Spania-44,7%
Finlanda-40,9%
Franța-43,5%
Grecia-57,3%
Olanda-37%
Ungaria – 29,2%
Irlanda – 51,2%
Italia – 60%
Letonia – 30%
Lituania – 37,2%
Luxemburg – 90%
Malta – 74,8%
Polonia – 22,7%
Portugalia – 34,5%
România – 34,7%
Marea Britanie – 36%
Suedia – 51%.
sursa: romaniatv.net