Alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia a fost aprobată de 96,6 la sută dintre alegători la referendumul organizat duminică, potrivit rezultatelor definitive comunicate luni dimineaţa de premierul prorus Serghii Aksionov, pe contul său de Twitter.

„Rezultate definitive la referendum 96,6 la sută pentru!”, a scris Aksionov. Parlamentul Crimeei se va reuni în cursul dimineţii pentru a aproba oficial candidatura Crimeei la integrarea în Rusia, sprijinindu-se pe acest referendum considerat nelegitim la Kiev şi în Occident.

Potrivit Mediafax, referendumul privind statutul Crimeei, care anunţa duminică o victorie a susţinătorilor alipirii acestei peninsule la Rusia, ar trebui să fie urmat de decizii instituţionale ale Moscovei şi de demersuri ale Occidentului pentru susţinerea Ucrainei, relatează AFP, care prezintă un calendar provizoriu.

Luni 17 martie

– Rezultate oficiale ale referendumului urmează să fie anunţate „cel târziu luni dimineaţa”.

Parlamentul Crimeei se va reuni în sesiune extraordinară pentru a adopta o cerere de alipire la Rusia pe care o va adresa Moscovei. O delegaţie a Parlamentului se va deplasa în aceeaşi zi în Rusia.

– Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, va finaliza pregătirea unui proiect de lege privind integrarea Crimeei în Rusia (în caz de majoritate de voturi pentru acest scenariu) şi îl va distribui deputaţilor.

– Vicepreşedintele american Joe Biden va începe o călătorie de trei zile în Polonia şi în Lituania, unde va purta consultări pe tema situaţiei din Ucraina.

– Miniştrii europeni de Externe, care se reunesc la Bruxelles, ar putea adopta sancţiuni vizând Rusia.

– Ministrul ucrainean de Externe Andrii Deşciţa este aşteptat la Bruxelles. El urmează să fie primit de către secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen.

Parlamentul ucrainean se va reuni pentru a examina suplimentarea sumei alocate bugetului Ministerului ucrainean al Apărării.

Miercuri 19 martie

– Comisia Europeană (CE) urmează să ofere detalii despre o suplimentare a unui ajutor oferit Ucrainei, în valoare de un miliard de euro.

Vineri 21 martie

– Duma de Stat urmează să voteze asupra unui proiect de lege privind alipirea Crimeei la Rusia.

– UE şi Ucraina urmează se semneze, la Bruxelles, partea politică a Acordului de Asociere, în a doua zi a unui summit european. Anunţată de către premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk, semnarea nu a fost confirmată în mod oficial de către Bruxelles.

– „Armistiţiul” ruso-ucrainean care trebuie să permită deblocarea şi aprovizionarea bazelor militare ucrainene din Crimeea urmează să expire la această dată.

Potrivit „premierului” autoproclamat al Republicii autonome Crimeea Serghei Aksionov, integrarea completă a peninsulei în Federaţia Rusă va dura aproximativ un an. Potrivit adjunctului său, înlocuirea grivnei ucrainene cu rubla rusească ar putea avea loc de la începutul lunii aprilie.

Totodată, un membru al Brigăzii I de autoapărare de la Maidan, Vasil, în vârstă de 19 ani, susţine că „nu va exista un război, dar dacă va exista unul vom câştiga”, şi că nu se teme de Rusia, ale cărei trupe ocupă Crimeea şi se mobilizează la frontierele de est ale Ucrainei.

„Nu vrem război, dar ne vom lupta. Rusia poate că este mai puternică (din punct de vedere) militar, dar spiritul nostru este mai puternic”, proclamă tânărul înalt şi slab, care poartă o uniformă verde şi care se află în Piaţa Independenţei (Maidan) de trei luni.

„Iar cazacii sunt de partea noastră”, spune camaradul său, Grigori. „Cazacii luptă până la capăt”, adaugă el.

Duminică seara, în timp ce referendumul împinge Crimeea în braţele Rusiei, Piaţa Maidan de la Kiev este măturată de rafale de vânt rece care provoacă valuri mici pe suprafaţa bălţilor de apă neagră apărute în pavaj în locurile din care au fost scoase pavele în cursul confruntărilor sângeroase de luna trecută.

Peste o sută de persoane stau drept în momentul în care răsună imnul naţional – „Gloria şi libertatea Ucrainei nu sunt moarte, norocul ne va zâmbi din nou” – iar multe dintre ele cântă împreună cu corul înregistrat versurile care par, dintr-o dată, scrise pentru această ocazie.

În cazul unor evenimente dramatice, se difuzează imnul, la orice oră, spune Andrii Potapov, un director artistic la o agenţie de publicitate, care a venit în piaţă împreună cu prietena lui.

SOS Crimeea

„Suntem pregătiţi cu toţii să luptăm pentru Crimeea”, spune tânărul. Mai mulţi prieteni de-ai săi au primit deja foaia de drum. „Mi-e foarte frică de faptul că îl vor chema”, recunoaşte prietena lui, care are părul blond şi este firavă.

Pe podium, un tânăr orator care poartă un pulover gri ia cuvântul la microfon. O organizaţie, SOS Crimeea, vrea să-i ajute atât pe compatrioţii care părăsesc peninsula, cât şi pe cei care rămân acolo. El invită publicul să ia coordonatele organizaţiei de pe Facebook, inclusiv pe cei care pot să găzduiască refugiaţi acasă .

În faţa unui cort mare pe care este inscripţionat numele oraşului „Odesa” – majoritatea oraşelor şi regiunilor din Ucraina sunt reprezentate în acest fel în Maidan -, patru bărbaţi discută cu însufleţire.

„Ne gândim la război, dar cu speranţa că-l vom evita”, spune Anatoli Istratov, care poartă o vestă de piele şi nu s-a mai bărbierit de trei zile. Se află în piaţă de trei luni.

„Crimeea? Ruşii sunt deja acolo şi vor rămâne”, crede el.

Pentru a linişti mişcările separatiste proruse din est, „trebuie să închidem frontierele şi să ne sprijinim pe NATO”, continuă bărbatul, în vârstă de aproximativ 40 de ani, care se prezintă ca jurist şi citează din abundenţă articole din Constituţie.

Dacă noile autorităţi ucrainene nu arată că sunt suficient de ferme, „va trebui să lansăm acţiuni radicale de la Maidan”, avertizează el.

Camaradul său Iuri Kondrienko, tot din Odesa, care are faţa bronzată şi poartă părul lung prins în coadă, îşi exprimă îngrijorarea faţă de puterea propagandei ruseşti. El afirmă că a revenit dintr-o călătorie la Moscova, Omsk şi Tiumen şi că este furios pe posturile ruse de televiziune care „pompează minciuni în capetele oamenilor, ne fac fascişti, susţinători ai lui (Stepan) Bandera”, un lider naţionalist controversat care a colaborat cu Germania nazistă.

Dar nu crede că va avea loc un război. „Să spunem «avos» (un cuvânt vechi care înseamnă «poate va trece»), dar dacă trebuie să ne batem, ne vom bate”, spune Kondrienko.

„Nu suntem predispuşi la confruntare, nu este caracterul nostru naţional”, adaugă el.

sursa: mediafax.ro