„VĂ SPUN CĂ PENTRU ORICE CUVÎNT DEȘERT PE CARE-L VOR ROSTI, OAMENII VOR DA SOCOTEALĂ ÎN ZIUA JUDECĂȚII” (Matei 12:36)

Altar. Ne-a sacrificat pe altar, doar la Biserică este vorba de altar.

A murit, deci, a murit și sufletul! Și omul este om cu suflet.

Botez. Doar cînd s-a botezat cineva, dar nu botează segmentul, balena, blocul, stadionul, etc. se pun mai puțin nume de sfinți, iar la cei care se pun nu se respectă,  (Gheorghe este gică, Constantin este costel, Elena este nuța, etc.) Unii oameni pun nume la copii după vise, dacă numele nu este de sfînt, visul este de la cel rău. Numele de botez este prenumele, este cel mic, deși el este cel mare. Numele de familie nu este batjocorit pentru că nu este pentru spălarea păcatelor.

Corp. În Biblie este trecut numai trup.

Cred. Bine este să-l spunem numai la crez. Dacă credem în orice, ce ne mai rămîne, să credem în Dumnezeu? Dacă omul nu este sigur, adică cred că fac înseamnă că este minciună. Asta este așa pentru defaimarea cuvîntului cred, adică cred că este Dumnezeu.

Cadavru, trup fără suflet așa da. Păcatele put, nu trupul.

Ereditar. (genetic, din păcate, supertiție etc.) sunt cuvinte inventate să ascundă păcatele. Păsările (cațe, biblice) știu să spună păcat oamenii nu știu.

Împărtășit doar la Biserică, dar nu m-am împărtășit din experiența dumneavoastră.

Mîntuială cuvînt inventat să defaimeze cuvîntul mîntuire.

Mîndru (mîndrit, mîndrie) este potrivit pentru potrivnic.

Noroc cu ajutoarele lui (noroc mare, noroc mic, norocos, norocoasă, norocit, norocită, nenorocit, nenorocită, nenorocire, etc) este un mincinos, el a fost un zeu și diavolul răspundea oamenilor la dorințele lor. Asta este o inchinare modernă la idoli. Cine vorbește așa înlocuiește pe Dumnezeu cu noroc. Dumnezeu binecuvîntează aiurea sau la nimereală cum este norocul acesta. Fără Mine nu puteți face nimic (Ioan 15:5)

Păcat „ vai de cei ce zic păcatului nepăcat și nepăcatului păcat” (Isaia 5:20) Nu orice greșeală este păcat, dar orice păcat este greșeală. Păcat că n-am dat gol, că sunt puțini oameni pe stadion, că au rămas copii fără părinți etc., toate acestea sunt minciuni, trebuie spus: tristețe, mîhnire, pagubă, boală etc.

Prohodul Nici el nu are liniște (ne cîntau unii prohodul că retrăgradăm)

Popa. Numele de popa s-a pus de cei care-l lăudau pe vrăjmaș.

Pomenit. Pomenește-ne Doamne, așa da, dar nu m-am pomenit, te-ai pomenit, te pomenești, cele pomenite, nemaipomenit etc. Deci, pentru unii oameni nu este nevoie să-i pomenească Dumnezeu că se pomenesc ei singuri. Cele relatate, spuse, cele de mai sus etc., așa da.

Pomană. Pentru cei care s-au despărțit de această lume trecătoare. Pomeni electorale, am muncit de pomană, am stat de pomană, etc. dacă se spune așa atunci pomana este fără sens, pentru cei care vorbesc așa.

Slujbă. Numai la Biserică, în rest la serviciu, la lucru etc.

Suflet. Se bucură numai de calea strîmtă restul e minciună.

 Viața. În ton cu viața, în pas cu viața, l-am redus la viață. Deci, nu este viață veșnică dacă vorbiți așa. Toate cuvintele de credință sunt spuse cum nu trebuie, culminînd cu dracu lăudat (fir-ial, dă-mă, dă-o, dă-te, lasă-mă, să fiu etc) și Dumnezeu defaimat, înjurat, hulit etc.

Am scris nu pentru indicații, ci pentru a nu avea păcat pentru ajutorul tuturor la mîntuire. Succes în războiul nevăzut și Doamne ajută!

Ion Bobăianu, Tîrgu – Jiu, județul Gorj, România.