Reformarea legislaţiei electorale la iniţiativa PD, un partid cu un rating de 2.7% şi lideri implicaţi în cele mai mari scandaluri de corupţie, spălări de bani, dar şi în coordonarea furtului rezervelor BNM, va avea consecinţe devastatoare pentru Republica Moldova prin menţinerea sistemului oligarhic la putere.

Este opinia mai multor experţi independenţi care, într-o declaraţie adresată partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, cer acestora să descurajeze orice iniţiativă de modificare a sistemului electoral de către coaliţia de guvernare.

„Deşi nu excludem beneficiile unui sistem uninominal sau a unui sistem mixt pentru o democraţie funcţională, şi anume responsabilitatea aleşilor faţă de cei care i-au ales, în condiţiile Republicii Moldova acest sistem poate avea consecinţe devastatoare, menţinând sistemul oligarhic şi conservarea clasei politice compromise”, se spune în declaraţie.

Experţii spun că scopul unei eventuale reforme electorale constă în valorificarea avantajelor strategice acumulate de către Vladimir Plahotniuc şi PD începând cu anul 2009, în procesul de pregătire pentru alegerile parlamentare din 2018.

„Adoptarea unui sistem electoral mixt prin combinarea listelor electorale de partid şi a circumscripţiilor uninominale va avantaja majoritar un singur partid din Republica Moldova – PD. În cazul adoptării unui sistem electoral uninominal cu 101 circumscripţii uninominale, efectele vor fi şi mai grave, avantajând partidele finanţate netransparent şi susţinute masiv de aparatul administrativ de stat şi mass-media controlată politic, în primul rând, de PD”, atenţionează specialiştii.

Potrivit experţilor, actuala clasa politică aflată la guvernare este nereprezentativă şi lipsită de legitimitate, iar până la iniţierea oricăror discuţii cu privire la modificarea sistemului electoral, Republica Moldova are nevoie de implementarea unor acţiuni-cheie, şi anume:

– asigurarea unei transparenţe reale a procesului de finanţare a partidelor politice şi reducerea considerabilă a pragului maxim per donaţie;
– demonopolizarea şi depolitizarea mass-media şi a pieţei de publicitate;
– scoaterea justiţiei de sub controlul oligarhiei şi politicului;
– asigurarea protecţiei efective a tuturor forţelor de opoziţie, condamnarea şi neutralizarea tentativelor de denigrare a acestora.

„Considerăm că PD promovează această reformă cu un singur scop – de a obţine majoritatea mandatelor în Parlamentul Republicii Moldova şi de a legitimiza controlul politic şi financiar-economic al Republicii Moldova, or această reformă contravine intereselor statului Republica Moldova şi cetăţenilor săi şi pune în pericol orice speranţă de luptă cu corupţia, deoligarhizare şi asigurare a unui parcurs democratic al acestui stat”, adaugă experţii.

Aceştia atrag atenţia partenerilor de dezvoltare ai ţării noastre că Igor Dodon a devenit preşedinte anume cu ajutorul oligarhului Vladimir Plahotniuc, iar poziţionarea PD în calitate de unica forţă politică care este în stare să apere cursul de integrare în Uniunea Europeană este un fals.

„Alegerile Prezidenţiale din 30 octombrie 2016 au demonstrat că, în pofida controlului asupra Parlamentului şi Guvernului RM, organelor de forţă, organelor administraţiei publice locale din majoritatea raioanelor şi în pofida dezinformării propagate de numeroasele instituţii mass-media aflate în proprietatea lui Vladimir Plahotniuc şi/sau afiliate acestuia, candidatul Igor Dodon, care a fost susţinut de întregul arsenal administrativ şi mediatic aflat la dispoziţia lui Vladimir Plahotniuc, a fost la un pas de a pierde alegerile prezidenţiale împotriva unui contracandidat lipsit atât de mijloace financiare, cât şi de suport mediatic”, se mai spune în declaraţie.

Vă prezentăm textul integral al declaraţiei semnată de experţi:

În ultimele luni, modificarea sistemului electoral din Republica Moldova a devenit parte din retorica de bază şi una din reformele principale promovate de către factorii de decizie din cadrul Partidului Democrat din RM (PDM), formatorii de opinie afiliaţi acestuia şi mass-media aflată în proprietatea privată a companiilor controlate de către Vladimir Plahotniuc, Preşedintele PDM şi pretinsul Coordonator executiv al Consiliului Coaliţiei de guvernare.

În pofida rezultatului modest obţinut de PDM la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 (15.8% şi 19 mandate în Parlamentul RM), Partidul Democrat deţine controlul Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova prin intermediul majorităţii Parlamentare formate din fracţiunile PDM (19 + 1), PL (13), deputaţi neafiliaţi care au ieşit din fracţiunile PLDM (8) şi PCRM (14). Potrivit unui sondaj recent, în caz de alegeri parlamentare anticipate, PDM ar acumula doar 2.7%, ceea ce demonstrează lipsa unui suport considerabil în rîndurile alegătorilor.

Informaţia publică sugerează că factorii de decizie din cadrul Partidului Democrat optează pentru modificarea cadrului normativ electoral şi adoptarea sistemului electoral mixt care presupune 50 de circumscripţii uninominale cu 50 de mandate şi 51 de deputaţi aleşi pe liste de partid. O altă opţiune şi mai gravă pentru parcursul democratic al Republicii Moldova ar putea fi adoptarea sistemului electoral uninominal.

Considerăm că, prin modificarea sistemului electoral, PDM urmăreşte obţinerea unei majorităţi simple în Parlamentul Republicii Moldova, numirea guvernului în afara oricăror coaliţii parlamentare, legitimizarea şi menţinerea controlului politic şi financiar-economic al Republicii Moldova.

Scopul unei eventuale reforme electorale constă în valorificarea avantajelor strategice acumulate de către Vladimir Plahotniuc şi PDM începînd cu anul 2009, în procesul de pregătire pentru alegerile parlamentare din 2018. Prezenta analiză exemplifică faptul că adoptarea unui sistem electoral mixt prin combinarea listelor electorale de partid şi a circumscripţiilor uninominale va avantaja majoritar un singur partid din Republica Moldova – PDM. În cazul adoptării unui sistem electoral uninominal cu 101 circumscripţii uninominale, efectele vor fi şi mai grave, avantajând partidele finanţate netransparent şi susţinute masiv de aparatul administrativ de stat şi mass-media controlată politic, în primul rând, de PDM.

În cadrul prezentului document de poziţie, atenţionăm partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova că adoptarea eventuală a unui sistem electoral mixt sau uninominal va lovi direct în pluralismul politic, drepturile omului, libertatea presei, libertatea de exprimare, reformarea sistemului judecătoresc şi organelor de drept, lupta cu corupţia şi investigarea crimelor financiare, va perpetua monopolizarea economiei, stagnarea economică de lungă durată şi, în rezultat, va afecta negativ securitatea economică a statului şi va stimula exodul populaţiei din RM.

1. PARTENERIATUL POLITIC CU IGOR DODON

PDM s-a poziţionat în calitate de unica forţă politică care este în stare să apere cursul de integrare în Uniunea Europeană. Aceasta este un fals demonstrat în primul rând prin ajutorul acordat de către Partidul Democrat şi televiziunile lui Vladimir Plahotniuc lui Igor Dodon în alegerile prezidenţiale. În pofida declaraţiei de susţinere a candidatului unic desemnat de către Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), Partidul Demnitate şi Adevăr (DA) şi Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), utilizând poziţia dominantă pe piaţa mediatică din RM şi un arsenal dezvoltat de tehnologii de denigrare, prin intermediul televiziunilor Prime TV, Publika TV, Canal 2 şi Canal 3 al căror proprietari sunt companiile beneficiarul final al cărora este Vladimir Plahotniuc, candidatul Maia Sandu a fost discreditată şi denigrată, astfel fiind favorizat candidatul pro-rus Igor Dodon şi Partidul Socialiştilor.

Este de notat faptul că, propaganda televizată a fost una dintre tehnicile de influenţare a rezultatului alegerilor, contribuind esenţial la înclinarea balanţei în favoarea unui candidat controlabil. La o diferenţă de puţin peste 60 de mii de voturi dintre cei doi candidaţi în turul doi, atacurile mediatice au jucat un rol crucial în alegeri.

Un alt ajutor important acordat de către PDM lui Igor Dodon constă în promovarea intereselor acestuia în cadrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA). CCA asupra căruia planează suspiciuni de subordonare lui Vladimir Plahotnniuc, parţialitate şi favorizare a mijloacelor mass-media aflate în proprietatea companiilor acestuia, la 8 decembrie 2015, a acordat companiei „Exclusiv Media” SRL, al cărui fondator este deputatul socialist Corneliu Furculiţă, dreptul de a retransmite postul de televiziune rusesc НTВ, sub denumirea NTV Moldova.

Alegerile Prezidenţiale din 30 octombrie 2016 au demonstrat că, în pofida controlului asupra Parlamentului şi Guvernului RM, organelor de forţă, organelor administraţiei publice locale din majoritatea raioanelor şi în pofida dezinformării propagate de numeroasele instituţii mass-media aflate în proprietatea lui Vladimir Plahotniuc şi/sau afiliate acestuia, candidatul Igor Dodon, care a fost susţinut de întregul arsenal administrativ şi mediatic aflat la dispoziţia lui Vladimir Plahotniuc, a fost la un pas de a pierde alegerile prezidenţiale împotriva unui contracandidat lipsit atât de mijloace financiare, cât şi de suport mediatic.

În contextul rezultatelor scrutinului prezidenţial, factorii de decizie din PDM realizează că, pentru a obţine o majoritate simplă în Parlament la alegerile parlamentare, este necesară valorificarea avantajelor aflate la dispoziţia partidului: resursele administrative, controlul administraţiei publice locale din majoritatea raioanelor şi suportul organelor de drept, or aceste avantaje pot fi valorificate cel mai eficient în cadrul unui sistem electoral mixt sau uninominal.

Partidul Democrat a folosit scurtinul prezidenţial din 2016 pentru a pregăti un sistem politic antagonist de coordonate ”Est-Vest” – un sistem bipolar de divizare a societăţii care favorizează poziţiile Partidului Democrat, or acesta are nevoie de un mecanism eficient de manipulare a opiniei publice din Republica Moldova, cât şi modelare a opiniei partenerilor externi de dezvoltare – UE şi SUA.

În acest context, PDM urmăreşte poziţionarea sa în calitate de unic promotor al valorilor europene în Republica Moldova şi pretinsă forţă politică capabilă să reziste pericolelor geopolitice şi de securitate emanate de Federaţia Rusă prin Partidul Socialiştilor şi Igor Dodon, pe care dl. Plahotniuc şi holdingul său mass-media l-au ajutat să devină Preşedinte al Republicii Moldova.

Astfel, Partidul Democrat pretinde o valoare adăugată în faţa partenerilor din vest în speranţa neglijării de către UE, SUA şi FMI a corupţiei endemice, capturării instituţiilor de stat din RM şi a iniţiativei de modificare a legislaţiei electorale.

În acelaşi timp, sondajele sugerează că asocierea cu valorile europene şi integrarea europeană a politicienilor corupţi este principalul motiv al declinului sentimentului pro-european în rândul populaţiei Republicii Moldova.

2. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ ŞI CONTROLUL UNITĂŢILOR TERITORIAL-ADMINISTRATIVE DE GRADUL DOI

Oficial, PDM a înregistrat cel mai bun rezultat în alegerile locale din 2015 şi a obţinut 23.21% de mandate în consilii raionale şi municipale, 26.60% în consilii săteşti şi orăşeneşti şi 31.96% de mandate de primari. PLDM a înregistrat al doilea rezultat la o diferenţă mică şi a obţinut 23.21% de mandate în consilii raionale şi municipale, 26.17% în consilii săteşti şi orăşeneşti şi 31.96% de mandate de primari.

După arestarea Preşedintelui PLDM, Vlad Filat, în octombrie 2015, PLDM a declarat retragerea în opoziţie, fapt ce a rezultat în plecarea a 7 deputaţi din fracţiunea parlamentară PLDM, formarea unei coaliţii parlamentare „hibride” şi plecarea numeroaselor organizaţii teritoriale ale PLDM, inclusiv primari, consilieri în consilii săteşti, orăşeneşti, raionale şi municipale, cât şi primari de sate şi oraşe la Partidul Democrat pe parcursul anului 2016.

În prezent, PDM controlează majoritatea consiliilor locale – săteşti, orăşeneşti, raionale şi municipale, cât şi primari de oraşe. Din păcate, nu există o statistică oficială cu privire la numărul de aleşi locali care au migrat de la PLDM la PDM, însă putem constata cu certitudine că PDM deţine controlul majoritar al unităţilor teritorial-administrative de gradul doi.

Rolul unităţilor teritorial-administrative de gradul doi, care cuprind 32 de raioane, municipiile Chişinău şi Bălţi, UTA Gagauzia şi Unitatea Administrativ-Teritorială din stînga Nistrului în cadrul unui sistem electoral mixt sau uninominal, va fi unul major reieşind din considerentul că 50 de deputaţi urmează să fie aleşi în cadrul a 50 de circumscripţii electorale ce urmează a fi create în baza unităţilor teritorial-administrative de gradul doi.

În perioada 2015-2016, PDM a sporit numărul aleşilor locali afiliaţi PDM din contul PLDM şi altor partide politice, cât şi din contul aleşilor locali independenţi, inclusiv prin presiuni cu implicarea organelor de urmărire penală. Unul din exemplele de persecutare este cazul urmăririi penale a dlui Serghei Filipov, primarul oraşului Taraclia, care, în aprilie 2016, a declarat că a fost persecutat de către PDM prin intermediul unui dosar penal pe motiv că a refuzat un parteneriat politic cu acest partid.

Astfel, avînd cel mai mare număr de aleşi locali, PDM va fi în mod cert favorizat într-un sistem electoral mixt în raport cu celelalte partide politice şi va putea obţine majoritatea mandatelor din acele 50 de circumscripţii uninominale.

3. OPINIA COMISIEI DE LA VENETIA PRIVIND SISTEMUL ELECTORAL MIXT

Prima tentativă de modificare a sistemului electoral de către Vladimir Plahotniuc cu susţinerea PDM datează din 2012, când acesta, în calitatea sa de deputat, a înregistrat o iniţiativă legislativă de modificare a sistemului electoral cu nr. 408 din 27.02.2012. Acest proiect a fost votat iniţial de aşa-numita Coaliţie pentru Integrare Europeană, însă a fost abrogat ulterior prin votul comun al PLDM şi PCRM din cauza conflictului apărut între Vladimir Plahotniuc şi Vladimir Filat în cadrul alianţei.

În pofida faptului că Vladimir Plahotniuc a eşuat să modifice sistemul electoral în 2013, acesta a insistat asupra pregătirii viitorului cadru legal şi a opiniei publice în favoarea acestei reforme. În acest context, în noiembrie 2013 Preşedintele Parlamentului RM, dl. Igor CORMAN, a solicitat Comisiei de la Veneţia (în continuare – Comisia) să elaboreze o opinie cu privire la un text trimis din numele fracţiunii PDM cu privire la reformarea legislaţiei electorale al RM şi adoptarea unui sistem electoral mixt.

În proiectul expediat Comisiei era indicat faptul că acest proiect intenţionează să substituie sistemul electoral existent cu un sistem electoral paralel mixt conform căruia membrii Parlamentului ar fi aleşi atât prin circumscripţii uninominale, cât şi liste de partid la nivel naţional.

În 2014, Comisia de la Veneţia a elaborat o opinie comună în acest sens cu Nr. 749/2014 CDL-AD şi a făcut următoarele constatări şi concluzii:

Comisia invocă faptul că, conform Codului Bunelor Practici – elementele de bază a sistemului electoral nu pot fi schimbate cu un an înainte de alegeri, în special când se modifică aspectele fundamentale a legislaţiei electorale, invocând la fel că “trebuie evitată nu doar manipularea (sistemului electoral) în avantajul partidului care deţine puterea în stat, dar chiar şi o simplă aparenţă de manipulare.”

Comisia stipulează că o astfel de reformă electorală trebuie să fie rezultatul unei dezbateri deschise şi cuprinzătoare, or adoptarea sistemului electoral mixt propus spre examinare prevede că 51 de membri ai Parlamentului din 101 vor fi aleşi în baza unui sistem cu o listă proporţională de tip închis, într-o singură circumscripţie electorală naţională, iar ceilalţi 50 membri ai Parlamentului vor fi aleşi în acelaşi număr de circumscripţii uninominale, ceea ce reprezintă o reformă fundamentală.

La fel, Comisia a indicat faptul că, în situaţia curentă a Republicii Moldova, reforma propusă ar putea avea un efect negativ la nivel local, unde candidaţii din circumscripţiile uninominale ar putea stabili conexiuni cu oamenii de afaceri din teritoriu sau alţi actori care ar urmări interesele lor personale.

Comisia a notat că, deşi crearea circumscripţiilor uninominale ar putea îmbunătăţi reprezentarea minorităţilor, o astfel de reformă totuşi prezintă mai multe provocări. Astfel, o metodologie mai clară de delimitare a circumscripţiilor electorale uninominale este necesară, precum şi evaluarea ulterioară şi planificarea revizuirii periodice a circumscripţiilor fiind absolut recomandată.

La fel, Comisia a menţionat că problema reprezentării Transnistriei şi a cetăţenilor Republicii Moldova care locuiesc în străinătate nu a fost reglementată în cadrul propunerii de reformare a sistemului electoral de o manieră convingătoare şi pasibilă spre implementare.

Comisia a combătut argumentele invocate în propunerea de modificare a sistemului electoral înaintată de Igor Corman cu privire la existenţa sistemelor electorale mixte în Germania, Ucraina şi alte state, stipulând expres că succesul implementării acestora depinde de mai mulţi factori, inclusiv sistemul de partide, instituţiile şi mediul social, care sunt diferite în diferite state. În alte state, alegerea sistemului electoral mixt este rezultatul unei decizii suverane şi consensuale, iar modul în care este implementat acest sistem este definitoriu în formarea încrederii în procesele democratice şi faptul ajustării şi soluţionării posibilelor neajunsuri/îngrijorări în mod corespunzător. Germania este un exemplu recurent în dreptul comparativ a sistemului electoral mixt, care a fost în stare să genereze încredere, dar este puţin probabil să fie comparabilă cu Republica Moldova.

Cu privire la implementarea sistemului electoral mixt în Ucraina, Comisia atenţionează că, în cazul existenţei unor conexiuni/influenţe ale oamenilor de afaceri locali sau altor părţi interesate asupora comunităţilor lor, acest fapt ar putea servi temei de evoluţii negative în stabilirea conexiunilor sau influenţării candidaţilor aleşi pe circumscripţii uninominale, chiar mai puternice decât între membrii Parlamentului şi cetăţeni. Astfel, conform primului Raport Interimar No. 1 al OSCE/ODIHR EOM cu privire la alegerile parlamentare din 2012 în Ucraina, p. 13 “… mai mulţi candidaţi au conexiuni cu oameni de afaceri înstăriţi, iar unii din aceştia susţin partidele politice financiar.”

La fel, Comisia s-a referit detaliat la imposibilitatea organizării alegerilor în stînga Nistrului pe motiv că autorităţile Republicii Moldova nu controlează aceast teritoriu, precum şi la disproporţionalitatea numărului de membri ai Parlamentului ce urmează a fi aleşi de către cetăţenii plecaţi din ţară, or 3 mandate propuse de proiect sunt insuficiente pentru a asigura reprezentativitatea cetăţenilor aflaţi în străinătate în număr de cel puţin 500 mii, iar o singură circumscripţie atât de vastă ar crea probleme majore în desfăşurarea campaniei electorale şi finanţarea acestora.

În concluzie, Comisia a indicat că alegerea sistemului electoral este o decizie suverană a statului, dar în contextul prezent al Republicii Moldova reforma propusă ridică subiecte serioase de îngrijorare şi ar putea avea neajunsuri importante.

În contextul celor expuse mai sus, în pofida faptului că opinia Comisiei de la Veneţia este datată cu anul 2014, în prezent concluziile acesteia sunt la fel de oportune şi pertinente cum erau la data emiterii, or situaţia din Republica Moldova s-a înrăutăţit constant, atât în plan socio-economic, politic, cât şi din punct de vedere al aplicării legislaţiei electorale, funcţionării justiţiei, instituţiilor de stat şi libertăţii mass-media.

CONCLUZII. Reformarea legislaţiei electorale la iniţiativa PDM, un partid politic cu rating de 2.7% şi lideri de partid implicaţi în cele mai mari scandaluri de corupţie şi spălare de bani transfrontalieră, inclusiv fiind învinuiţi de faptul că au coordonat operaţiunile de furt al banilor din rezervele Băncii Naţionale, precum şi că sunt beneficiarii acestuia, indiferent dacă această reformă presupune implementarea unui sistem electoral mixt sau oricărui alt sistem, nu este o reformă credibilă şi este menită să favorizeze PDM în următoarele alegeri parlamentare.

Deşi nu excludem beneficiile unui sistem uninominal sau a unui sistem mixt pentru o democraţie funcţională, şi anume responsabilitatea aleşilor faţă de cei care i-au ales, în condiţiile Republicii Moldova acest sistem poate avea consecinţe devastatoare, menţinând sistemul oligarhic şi conservarea clasei politice compromise.

Republica Moldova are nevoie de politicieni integri, care se bucură de o încredere a populaţiei şi care activează în interesul public, nu privat. Considerăm că actuala clasa politică aflată la guvernare acţionează contrar interesului public, este nereprezentativă şi lipsită de legitimitate.

Până la iniţierea oricăror discuţii cu privire la modificarea sistemului electoral, Republica Moldova are nevoie de implementarea unor acţiuni-cheie, şi anume:

– asigurarea unei transparenţe reale a procesului de finanţare a partidelor politice şi reducerea considerabilă a pragului maxim per donaţie;
– demonopolizarea şi depolitizarea mass-media şi a pieţei de publicitate;
– scoaterea justiţiei de sub controlul oligarhiei şi politicului;
– asigurarea protecţiei efective a tuturor forţelor de opoziţie, condamnarea şi neutralizarea tentativelor de denigrare a acestora.

Considerăm că PDM promovează această reformă cu un singur scop – de a obţine majoritatea mandatelor în Parlamentul Republicii Moldova şi de a legitimiza controlul politic şi financiar-economic al Republicii Moldova, or această reformă contravine intereselor statului Republica Moldova şi cetăţenilor săi şi pune în pericol orice speranţă de luptă cu corupţia, deoligarhizare şi asigurare a unui parcurs democratic al acestui stat.

Prin prezenta opinie, îndemnăm partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova să descurajeze orice iniţiativă de modificare a sistemului electoral de către coaliţia de guvernare sau Partidul Democrat din Moldova şi în continuare să susţină edificarea statului de drept, pluralismul politic, libertatea şi independenţa mass-media în Republica Moldova.

Cu respect,
Dumitru Alaiba, CPR-Moldova
Ştefan Gligor, CPR-Moldova
Andrei Lutenco, CPR-Moldova
Sergiu Tofilat, Centrul ASPE
Dumitru Vicol, activist diasporă.