Republica Moldova este un stat pe marginea prăpastiei, capturat de oligarhi, şi riscă să devină următoarea criză de securitate a Europei. Este concluzia secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, fost prim-ministru al Norvegiei. Într-un articol publicat în The New York Times, oficialul european vorbeşte despre pericolele care planează asupra ţării noastre, ale căror consecinţe s-ar putea extinde mult peste hotarele RM.

„Republica Moldova – o ţară mică, de doar 3,5 milioane de oameni – riscă să devină următoarea criză de securitate a Europei, cu potenţiale consecinţe dincolo de frontierele sale. Fostă republică sovietică dintre România şi Ucraina, RM se află la intersecţia dintre Estul şi Vestul Europei. De la declararea independenţei, în 1991, puterea a oscilat între Partidul Comuniştilor, care a optat mereu pentru legături puternice cu Rusia, şi partidele proeuropene, care s-au exprimat ferm pentru aderarea la Uniunea Europeană. În 2009, proeuropenii au venit la putere şi au înregistrat unele progrese în acest sens. Cu toate acestea, astăzi situaţia este mult mai puţin optimistă. În ultimii şase ani, s-a făcut foarte puţin pentru dezvoltarea economiei ţării şi instituţiilor statului. Corupţia rămâne endemică şi statul încă se află în mâinile oligarhilor, în timp ce veniturile mici au determinat sute de mii de moldoveni să plece peste hotare în căutarea unei vieţi mai bune”, afirmă oficialul.

În timp ce mulţi îşi pun speranţele în Bruxelles, aşteptând de acolo o soluţie, o altă parte optează pentru Uniunea Euroasiatică, în frunte cu Rusia. Ceea ce uneşte însă ambele tabere este resentimentul faţă de elitele corupte. „Întrebaţi un moldovean obişnuit cum variază nivelul vieţii sub conducerea diferitor partide şi veţi auzi că nu există nicio diferenţă”, continuă secretarul general al CoE.

În comentariul său, Thorbjorn Jagland vorbeşte şi despre „jaful secolului” şi urmările acestuia, precum recesiunea economică şi suspendarea finanţării externe. „La sfârşitul anului trecut, un miliard de dolari a dispărut din trei bănci din ţară. Scandalul a ajuns să reprezinte eşecul statului de a proteja interesele cetăţenilor. Puţini cred că cei responsabili vor fi traşi la răspundere sau că banii vor fi returnaţi. Valoarea monedei naţionale a scăzut, ratele dobânzilor au explodat, iar recesiunea s-a conturat. Toată finanţarea din afară a fost suspendată, în aşteptarea acţiunilor concrete în lupta cu corupţia şi stabilizarea sectorului financiar. În cazul în care autorităţile nu reuşesc să îndeplinească cerinţele pentru restabilirea sprijinului extern, ţara se va confrunta cu turbulenţe economice grave. Programele sociale pentru cei săraci şi social-vulnerabili vor fi tăiate chiar înainte de durele luni de iarnă”, spune secretarul general al Consiliului Europei.

Imaginea regională este şi ea sumbră, mai ales în ce ţine de temerile privind reizbucnirea conflictul din regiunea transnistreană, pe fondul situaţiei din Ucraina, spune oficialul.

„În ultimele luni, a existat o deteriorare gravă în relaţiile cu Transnistria, o regiune separatistă de-a lungul părţii de Est a RM, unde locuiesc vorbitori de limbă rusă. Acum două decenii, încurajată de Moscova, Transnistria şi-a autoproclamat independenţa, iar sute de oameni au murit în luptele care au urmat. De atunci, conflictul a fost îngheţat. Cu toate acestea, criza din Ucraina a stârnit temeri privind o eventuală reizbucnire a conflictului. Mulţi din Republica Moldova se tem că Transnistria ar putea deveni următoarea Crimee, anxietate care este alimentată şi mai mult de protecţia Rusiei pentru grupuri din regiunea separatistă. De cealaltă parte, liderii din Transnistria se plâng că Republica Moldova conspiră cu Ucraina pentru a-i menţine sub blocadă economică şi au ordonat mobilizarea armatei din regiune. La această etapă, un conflict militar în adevăratul sens al cuvântului este puţin probabil, dar, într-un mediu atât de tensionat, chiar şi nişte simple încăierări ar putea scăpa de sub control”, mai spune Thorbjorn Jagland.

În această situaţie, oficialul european spune că Guvernul nou format în Republica Moldova trebuie să acţioneze rapid, să epureze corupţia din instituţiile de stat şi asta pentru că, în pofida rolului Rusiei în conflictul din Ucraina, la baza crizei a stat, oricum, dezamăgirea oamenilor faţă de elitele politice corupte.

„Lecţia clară din Ucraina a fost că, în Europa de astăzi, rezistenţa şi stabilitatea unui stat depinde de angajamentul său faţă de democraţie şi statul de drept. Anexarea ilegală de către Rusia a Crimeii a destabilizat profund situaţia, dar nu trebuie să uităm că în Ucraina criza a început de la dezamăgirea profundă a oamenilor faţă de instituţiile politice. Moldova, de asemenea, trebuie să se gândească acum la securitatea democratică. Pe lângă măsurile urgente necesare pentru a stabiliza sectorul bancar, Guvernul trebuie să înceapă imediat epurarea oficialilor corupţi din instituţiile publice. Pentru început, trebuie să fie investigaţi zeci de judecători care au fost acuzaţi de abuz flagrant de putere. Organele de drept trebuie să facă, de asemenea, tot posibilul ca să aresteze persoanele responsabile de fraudele bancare masive. Pentru a oferi oamenilor încrederea că se va face dreptate în aceste cazuri, intervenţiile politice obscure trebuie eliminate din sistemul judiciar. Legea care ar garanta imparţialitatea procurorilor trebuie să fie puse în aplicare fără întârziere. Şi pentru a demonstra că nimeni nu este mai presus de lege, imunitatea de care beneficiază membrii Parlamentului ar trebui să fie redusă”, afirmă reprezentantul Consiliului Europei.

Thorbjorn Jagland enumeră şi ce anume trebuie să facă Republica Moldova pentru a pune bazele care trebuie să existe în orice democraţie: „Centrul Anticorupţie, Comisia Naţională de Integritate şi Procuratura Generală trebuie să fie pe picior independent, cu competenţe clare. Vor fi necesare restricţii drastice pentru a nu permite finanţări cu sume mari de bani în politică. De asemenea, vor fi necesare reguli noi pentru a pune sfârşit monopolurilor media şi pentru a oferi jurnaliştilor care critică o protecţie mai bună.”

„Ca gardieni ai Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, Consiliul Europei va căuta cum să ajute Republica Moldova în efectuarea reformelor conform standardelor internaţionale. În pofida speranţelor diferite privind viitorul RM, atât Uniunea Europeană, cât şi Federaţia Rusă sunt interesate în succesul acestor eforturi. Nimeni nu va avea de câştigat de la un vecin slab, care aduce cu sine găuri negre financiare, crimă organizată şi migraţie necontrolate”, mai spune secretarul general al Consiliului Europei.

Potrivit oficialului, în ciuda anilor de dezamăgire, mulţi moldoveni mai speră la un viitor luminos al ţării. „Eliberat de corupţie, acesta poate fi transformat. Dar, întâi de toate, acest stat capturat trebuie să fie returnat cetăţenilor”, conchide Thorbjorn Jagland.
Sursa:jurnal.md