Ultimele alegeri locale şi parlamentare au scos la iveală mai multe aspecte şi chestiuni extrem de îngrijorătoare cu referinţă la sistemul electoral al Republicii Moldova.

Astfel, nu putem vorbi de nişte lacune separate, de nişte cazuri minore care nu ar afecta rezultatul scrutinului, ci e vorba de o crimă obraznică, organizată de către anumite persoane cu implicarea instituţiilor Statului, a organizaţiilor neguvernamentale şi, uneori a instituţiilor internaţionale cu scopul uzurpării puterii, prin fraudarea alegerilor în proporţii deosebit de mari!

Reiterăm afirmaţia că rezultatele votării au fost manipulate cu scopul distribuirii Puterii între anumite  partide politice, în alt mod decât au votat alegătorii, iar alţi concurenţi electorali , partide politice sau factori sociali sunt privaţi de şanse, de instrumente efective pentru a combate acest flagel, deoarece structurile de drep, organele procuraturii şi instanţele judecătoreşti, fiind distribuite conform „algoritmului” între partidele parlamentare, nu servesc decât partidele cărora le-au revenit conform „algoritmului”.

În continuare, vom trece în revistă unele fapte şi acţiuni ilegale ale guvernării, inclusiv prin intermediul instituţiilor abilitate ale statului, aflate, din păcate, în captivitate, fiind partajate politic încă din anul 2009.

Printre tehnologiile murdare folosite de partidele Puterii, în special de către partidele care perpetuează în Parlament din 2009, încoace, evidenţiem următoarele:

1.     Folosirea resurselor administrative la nivel local, precum şi la cel central de către Guvernare. Nu numai mijloacele statale de transport şi cele de comunicare sunt utilizate în favoarea partidelor de guvernământ, ci şi personalul, funcţionarii publici şi angajaţii structurilor statale în timpul orelor de muncă şi contrar voinţei lor sunt obligaţi să participe la adunările electorale ale partidului respectiv. S-a ajuns la aceea că mii de soldaţi şi poliţişti erau îmbrăcaţi în civil şi mânaţi cu turma pentru a crea impresia unei adunări masive. Finanţarea mijloacelor mass-media, APL şi instituţiile statale au fost finanţate de la Bugetul Public în dependenţă de fidelitatea demonstrată public, fie prin declaraţie de aderare la PD, PLDM, PL, fie prin culoarea în care este vopsită clădirea sau acoperişul instituţiei respective.

2.     Manipularea opiniei publice cu instituţiile mass media pentru a influenţa cetăţenii să voteze candidatul Guvernării. În acest sens, PD şi oligarhul Plahotniuc beneficiază de un audiovizual monopolizat în proporţie de 85 la sută, adică de 10 radiodifuzori declaraţi şi de alte numeroase mijloace media, inclusiv electronice, prin intermediul cărora linşează oponenţii politici, în special atacând partidele şi concurenţii electorali aflaţi în reală opoziţie faţă de guvernarea oligarhică. În acest sens, PD fraudează alegerile înainte de începerea lor, aşa cum s-a întîmplat în 2014, când, pe parcursul a două zile înainte de ziua votării au transmis în direct concerte cu artişti de top din Federaţia Rusă, care făceau agitaţie electorală şi publicitate Partidului Democrat. CEC, cu excepţia unui membru, nu a avut îndrăzneala, să considere costul concertului şi transmisiunilor televizate în contul finanţării campaniei electorale ale PD.

3.     Listele electorale nu sunt ţinute conform legislaţiei în vigoare şi reprezintă unul din cele mai problematice aspecte ale alegerilor în Moldova. Atât în RSP (Registrul de Stat al populaţiei), cât şi în RSA (Registrul de Stat al Alegătorilor) sunt erori apreciate de la 15% , la 20 %. Aceste erori (dublări de nume, de adrese, etc., create în urma turismului electoral, ca urmare a aplicării greşite a art. 123 Cod electoral, au fost constatate în rezultatul unui audit al listelor electorale, audit efectuat în anul 2012-2013, cu participarea IFES  (International Fundation for Electoral System) şi, la acel moment, depăşea cifra absolută de 241 mii alegători neaveniţi în listele electorale, ceea ce depăşeşte 9 % din totalul alegătorilor la acel moment (decembrie 2013, când numărul total de alegători în listele electorale nu depăşea  2500 mii). Deşi auditul listelor electorale s-a efectuat cu scopul de a le pune la baza RSA, în primăvara anului 2014 şi până la alegerile parlamentare din 30.11.2014, calitatea RSA şi, respectiv a listelor electorale a degradat în continuu. La acest moment se estimează o cifră de peste 315 mii alegători, neaveniţi (adică ilegal şi  abuziv introduşi în RSA). Degradarea listelor electorale are loc pe două căi: prin intermediul RSP şi RSA. Dacă în anii 2009 – 2012 se estima până la 3% din alegători datele căror erau incorect introduse în listele electorale, actualmente se estimează de la 10 până la 30%, în dependenţă de localitate. Spre exemplu în com. Băcioi, peste 50% din alegători nu au indicate adresele în listele electorale, deşi conform art. 39 Cod electorale, indicarea adresei alegătorului este obligatorie. Situaţii similare observăm şi în alte localităţi: Codru, Stăuceni, Vadul lui Vodă ş.a. din mun. Chişinău, raioanele Nisporeni, Orhei, Soroca, Ungheni, Taraclia, Basarabeasca şi UTA „Găgăuz Eri”. Despre aceasta a fost sesizată procuratura însă până în prezent investigaţiile nu au fost efectuate. Ştefan Urîtu, ex-vicepreşedintele CEC, până acum se află în proces de judecată, pentru că procuratura refuză să ceară respectarea legislaţiei în vigoare.

4.     Instituţiile abilitate ale statutului nu-şi exercită funcţiile privind excluderea persoanelor neavenite, dublărilor şi altor erori din listele electorale, inclusiv a persoanelor decedate. Considerăm că în Codul electoral în mod intenţionat  a fost omis compartimentul „verificarea listelor electorale”, obligatoriu prevăzut de art 38 Cod electoral. Deşi verificarea şi actualizarea listelor electorale reprezintă o competenţă exclusivă a CEC, atât în alegerile Parlamentare din 30.11.2014 cât şi în acele locale din iunie 2015, listele electorale după alegeri au fost transmise către APL pentru a fi nimicite şi în aşa fel, pentru a păstra erorile din listele electorale dar şi pentru a împiedica verificarea acestora de către persoanele interesate. Sute, poate mii de persoane decedate se regăsesc în listele electorale deşi ele au decedat cu zeci de ani în urmă.

5.     Folosirea organizaţiilor nonguvernamentale precum şi a partidelor „partizane” sau „clone” , cu scopul de a dezorienta alegătorul, pentru a defăima (denigra) concurentul electoral incomod conducerii oligarhice care a uzurpat puterea.

6.     Exercitarea presiunilor asupra funcţionarilor electorali, organelor de drept, precum şi a instanţelor de judecată pentru soluţionarea litigiilor electorale în favoarea concurentului electoral convenabil Guvernării, ceea ce conform Codului penal RM, constituie infracţiune după cum urmează: art. 324 Corupere pasivă; art. 325 Coruperea activă; art. 326 Traficul de influienţă; art. 327 Abuzul de putere sau abuzul de serviciu; art. 328 Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor; art. 329 Neglijenţă în serviciu. Se poate demonstra şi în prezent că toate aceste categorii de infracţiuni au avut loc, însă problema constă în eficienţa mecanismelor oferite de legislaţia în vigoare. Autorităţile Statului ignoră orice acuzaţie în adresa partidelor de guvernare, iar în caz de insistenţă din partea petiţionarului se recurge la metode banditeşti, fie prin omor (cum asta a fost in cazul deputatului Butmalai), fie prin ameninţare şi eliberare din funcţii (cum asta a fost în cazurile „Ştefan Urîtu”, „Sergiu Cebotari”, „Judecătoarea Domnica Manole” şi alte cazuri relevante). Există un pericol real, având în vedere că instituţiile statului sunt captive, precum şi experienţa alegerilor Parlamentare din 2014, ca un candidat incomod Guvernării să fie exclus din cursa electorală sau acesta să fie supus unor  presiuni juridico-politice inventate pentru zădărnicirea aspiraţiilor acestuia la funcţia de Preşedinte a Statului.

7.     Chiar şi după introducerea RSA (Registrului de Stat al Alegătorilor) lista votanţilor pe listele suplimentare sunt prea lungi, depăşind cu mult cota admisibilă de până la 1 %, deşi era de aşteptat că odată cu implementarea RSA, care la rândul său se alimentează cu informaţie din RSP, numărul votanţilor pe listele electorale suplimentare se va reduce la zero sau va fi foarte mic, conţinând doar acei alegători care în ultimele 20 zile înainte de ziua votării şi-au schimbat domiciliul.

8.     Perfectarea vizei de reşedinţă a mai multor cetăţeni pe o adresă concretă, scopul fiind favorizarea concurentului preferat Guvernării. Deşi această metodă este folosită frecvent în cazul alegerilor locale, stimulând ceea ce se numeşte turismul electoral, riscul pentru alegerile Prezidenţiale constă în faptul că asemenea alegători pot vota şi la reşedinţă şi la domiciliu. Nici concurenţii electorali, nici societate civilă şi nici membrii CEC nu pot controla situaţia şi nu pot depista aceste erori/manipulări, prin efectuate de anumite persoane prin intermediul SIAS „Alegeri”, CTS (Centru de telecomunicaţii speciale) şi  RSP. Astfel, în alegerile locale generale din 2015, la Băcioi, bunăoară, o suburbie a municipiului Chişinău, în casa unui candidat la funcţia de consilier au fost înregistraţi peste 80 de persoane!!! Concomitent la audierile acestei situaţi în Parlamentul RM au fost dezvăluite cifre de 400 şi chiar 600 persoane înregistrate temporar în s. Coloniţa  şi în alte localităţi din suburbia mun. Chişinău, unde nu numai că nu era casă de locuit ci nici fundamentul case respective nu era pornit. În acelaşi timp cetăţenilor RM care-şi au locuinţele în asociaţii pomicole le este refuzată constituirea secţiilor de votare, la locul aflării, chiar dacă acolo locuiesc sute, uneori mii de alegători. Asemenea cazuri au fost înregistrate în toată republica, unde locuitorii din oraşe şi centrele raionale erau strămutaţi în listele electorale pentru a vota în suburbii, unde dispuneau de două sau chiar 4 voturi (în centrele raionale puteau vota pentru primarul şi consiliul local, adică a satului şi pentru consiliul raional, iar în suburbii puteau vota pentru primarul şi consiliul satului şi pentru primarul şi consiliul municipiului)!!!

9.     Nivelul profesional scăzut al funcţionarilor electorali precum şi a funcţionarilor publici antrenaţi în procesul electoral pentru asigurarea şi realizarea dreptului electoral al cetăţenilor. Deşi începând cu 2012 CEC a fondat CICDE (Centrul de instruire continuă în domeniul electoral), principala atribuţie a cărui, conform art. 26 Cod electoral, este de a instrui cele cca 22 mii funcţionari electorali, de a completa Registrul Funcţionarilor Electorali cu noi membri instruiţi şi experimentaţi, timp de 3 ani (2012 – 2014) CICDE a instruit doar un grup de circa 3000 funcţionari pentru Partidul Democrat şi parţial pentru PLDM şi PL, restul efortului CICDE a fost consumat pentru implementarea altor proiecte ce reveneau organizaţiilor neguvernamentale şi mass-media. În schimb, CICDE a creat o structură de control şi falsificare a proceselor verbale de totalizare a rezultatelor alegerilor şi o altă structură neprevăzută de lege, care se numeşte „Call Centru”. Menirea acestui „Call centru era de a filtra toate comunicările din teritoriu în aşa fel, încât la membrii CEC să nu ajungă informaţiile din teritoriu, plângerile şi contestaţiile concurenţilor electorali. În aşa fel membrii birourilor şi consiliilor electorale, observatorii şi concurenţii electorali erau dezinformaţi şi îndemnaţi să încalce legislaţia electorală.

10.      Ascunderea de către regim a datelor privind recensământul din 2014.

11.      Datele RSP, care conform algoritmului este controlat politic de către PD, sunt falsificate şi nu corespund situaţiei reale. Dacă la alegerile din 2005 erau raportaţi 2270663 de alegători, apoi în 2014 numărul lor a crescut peste 2 800 000 alegători, în condiţiile Biroul naţional de Statistică raportează micşorarea numărului de populaţie!

12.      O altă metodă de fraudare constă în includerea unor cetăţeni în spatii în care nu au viză de reşedinţă şi în care nu au locuit vreodată. În  RSP  şi/sau RSA se organizează transferul alegătorilor dintr-o localitate în alta, unde figurează fără o adresă concretă, iar apoi sunt plasaţi în listele electorale de bază (prin retipărirea listelor electorale contrar prevederilor codului electoral) sau li se permite votarea pe listele suplimentare. Există probe că RSP amestecată şi strămutată alegătorii fără acordul şi fără informarea corespunzătoare a celor vizaţi, adică a cetăţenilor. În alegerile din 30.11.2014 şi în cele din iunie 2015 au fost zeci de plângeri de la alegători, precum că s-au regăsit în cu totul alte liste electorale decât cele de la domiciliul lor şi la distanţe de zeci şi sute de kilometri de casă.

13.      Pentru manipularea numărului de alegători se purcede la transcrierea diferită a numelui şi/sau prenumele alegătorilor prin intermediul RSP. Astfel, numele de familie Cibotaru este multiplicat în Cibotari, Cebotari, Ciubotar, Ciubotaru, etc. În mod similar numele „Anatolie” se transcrie ca „Anatol”, „Anatolii” , „Anatole” sau „Anatoli. Deşi numărul actului de identitate este acelaşi asemenea alegători-clone figurează de mai 2-3 ori  în aceiaşi listă electorală, iar uneori acelaşi alegător poate fi regăsit de zeci de ori la diverse secţii de votare. Spre exemplu urmare a auditului listelor electorale, audit efectuat cu suportul IFES (International Fondation for Electoral Systems) un alegător a fost regăsit în listele electorale de 116 ori (în planul naţional) . Alţii au fost regăsiţi de 10-15 ori, însă cel mai multe persoane figurau de 2- 3 ori şi mai mult. În multe cazuri se întâlneau situaţii când prima literă a numelui era scrisă cu caractere chirilice (acolo unde era cazul: „A”, „B” , „C” ,  „O” „T” şi altele care transcriu similar în chirilică şi în latina, după care, restul cuvântului se scria în limba română. Ca urmare calculatorul nu identifica aceste nume ca fiind identice… Acest exemplu denotă clar că fraudarea s-a efectuat cu scopul de a obţine rezultate scontate în favoarea anumitor concurenţi electorali, însă nici Parlamentul, nici organele Procuraturii nu au dat aprecierea cuvenită prin prisma Codului Penal (capit. XV), iar instanţele de judecată tergiversează examinarea acesteia depăşind orice limite rezonabile în timp. Alte pârghii sau instrumente legale sau paşnice nu există sau ele nu sunt efective.

14.     Ştampilele de vot sunt multiplicate şi date în folosinţă oamenilor din PD şi altor concurenţi electorali/partide favorabile PD. Coroborat cu tipărirea buletinelor de vot în exces şi fără control aceasta favorizează organizarea fraudarea prin formula denumită „suveica” sau „carusel”. Cetăţeanul primeşte buletinul cu ştampila votat, îl introduce în urna de vot, după care aduce în locul prestabilit un buletinul său curat/ nevotat pe care-l predă infractorului  primind, după cum se comunică,  de la 150 la 500 de lei pentru fiecare vot. Evident acest mod de fraudare a alegerilor este conjugat cu coruperea alegătorilor, însă aşa cum documentarea şi constatarea infracţiunilor electorale revine organelor de politie şi a Procuraturii, niciun partid niciun concurent electoral nu are şansa să tragă la răspundere făptuitorii şi organizatorii/beneficiarii, deoarece doar „coordonatorul alianţei” (citeşte Vlad Plahotniuc) va decide ce dosar şi ce finalitate să aibă.

15.     . CEC nu tipăreşte buletinele de vot, deşi dispune de tipografie, a preferat să le tipărească în condiţii dubioase, cu participarea unor persoane aflate în conflict de interese. Spre exemplu în alegerile locale generale din 2015 tipărirea buletinelor de vot, contrar art. 49 Cod electoral, s-a produs la 3 tipografii, deşi o singură tipografie putea tipări cu succes acele cca 8 mln de buletine. Am constatat că această operaţiune a fost organizată special, pentru a împiedica membrii mai principiali ai CEC, să asiste la tot procesul de  confecţionare a matricei, de tipărire a buletinelor de vot şi de nimicire a matricei. Mai mult administratorul unei tipografii (anume editura „UNIVERSUL” era tot odată şi candidat pe listele unui concurent electoral, adică se afla în conflict de interese. Zădarnice a fost eforturile unor membri ai CEC, printre care şi ex-vicepreşedintele CEC, Ştefan Urîtu, de a contesta această procedură: nici majoritatea ascultătoare, nici procuratura fidelă nu au considerat această situaţie ca posibilitate de fraudare, deşi chiar în rapoartele IGP/MAI au fost comunicate de transportare suplimentară a zeci de saci cu sute de buletine de vot, care au fost eliberate fără acordul şi fără informarea sau evidenta respectivă a Comisiei Electorale Centrale. În plus IGP/MAI a comunicat despre „găsirea” în stradă într-un şir de localităţi a zeci de buletine de vot, deja după închiderea secţiilor de votare. Procuratura însă a refuzat să examineze cauza apariţiei acestora şi, mai ales, de ce secţiile de votare respective, nu au raportat lipsa buletinelor de vot. Din cele expuse deducem că fie procesele verbale de totalizare a rezultatelor votării au fost falsificate, fie buletinele de vot „găsite” erau tipărite fără controlul tuturor membrilor CEC la o altă tipografie sau erau contrafăcute. Fără implicarea procuraturii este practic imposibil de elucidat situaţia şi de exclus asemenea fapte pe viitor.

16.     Există suficiente probe că MAI , RSP şi CTS sunt implicaţi în procesul de fraudare a alegerilor, inclusiv prin transportarea ilegală la secţiile de votare a buletinelor de vot, în afara controlului din partea CEC, ceea ce reprezintă violare a art. 49 Cod electoral. Prin comercializarea buletinelor de vot, a ştampilelor, dar şi prin zădărnicirea constatării faptelor în cazul unor plângeri şi contestaţii. Aceste instituţii de Stat, de asemeni dezinformeze societatea şi o induce în eroare, pentru a crea impresia  iresponsabilităţii din partea alegătorilor.

17.     Regimul foloseşte partide – clonă pentru a fura structurile politice indezirabile. O asemenea clonă i se pregăteşte Platformei Demnitate şi Adevăr prin propulsarea Platformei Dreptate şi  Adevăr sau a Platformei Democraţia Acasă DA

18.      Utilizarea turismului electoral ca metodă de fraudă, prin care echipe de susţinători PD, contra cost, sunt transportaţi de la o secţie de votare – la alta pentru a vota multiplu, fiind înregistraţi în listele suplimentare şi votând în baza certificatelor pentru drept de vot. În alegerile Parlamentare din 30.11.2014 în această procedură de asemeni au fost antrenaţi sute de poliţişti, care erau transportaţi cu autobuzele de la o localitate la alta unde votau masiv pe listele suplimentare.

19.      Lipsa căilor de control independent a fiecărui membru CEC asupra SIAS „Alegeri” şi posibilitatea unor companii de a gestiona informaţiile în acest sistem prin dirijarea la distanta, face rezultatele alegerilor necredibile şi transformă SIAS „Alegeri” într-un instrument de gestionare a fraudelor de către un singur partid.

20.      Presarea, şantajarea şi coruperea primarilor şi consilierilor din alte formaţiuni politice pentru a adera la PD. Un exemplu vorbitor este cel al primarului de Taraclia Filippov căruia  Constantin Botnari, zis BORSETA lui Plahotniuc,  i-a oferit mită pentru a adera la PD. Refuzat, PD prin procuratura aservită i-a instrumentat un dosar penal cusut cu aţă albă pentru a-i demonstra puterea oligarhului!

21.      Organele electorale, precum sunt Birourile electorale şi Consiliile Electorale de Circumscripţie sunt create conform principiilor fidelităţii fată de oligarhul de la PD. Chiar dacă conform art. 27-29 Cod electoral, birourile şi consiliile se constituie pe principiul pluralităţii, în realitate ele sunt monogame, bazate pe subordonarea şi supunerea oarbă a oligarhului. Crearea unor asemenea birouri şi consilii este posibilă din cauza că în articolele menţionate mai sus există o prevedere care în esenţă, oferă posibilitatea CEC să completeze oricâţi membri ai organelor menţionate (este posibil şi 100%). Cu regret însă procedura de completare a componenţei organelor electorale de către CEC nu este reglementată, iar dl Iurie Ciocan foloseşte CICDE şi activul partidului preferat pentru crearea birourilor şi consiliilor pe placul lor. Deseori acestea nu sunt profesioniste şi sunt coruptibile, gata să semneze orice document/proces-verbal fără a vedea ce fel de document semnează. Dispunem de probe, că mai multe procese-verbale de totalizare a rezultatelor votării au fost semnate de unele şi aceleaşi persoane substituind alţi membri ai acestor organe, altele au fost contrafăcute deja la etapa prezentării acestora la CEC sau la Consiliul electoral de circumscripţie. Mai mult ca atât pe pagina  www.cec.md pot fi găsite procese verbale semnate „în alb”, adică semnate de membrii biroului electoral, dar fără ca cifrele respective numărului de alegători, numărului de voturi, etc, să fie completate. Despre aceasta vezi pct. 24, care urmează.

22.      Alegerile ca atare şi cheltuielile enorme pentru organizarea acestora îşi pierd sensul cînd constatăm că rezultatele votării sunt fraudate în proporţii deosebit de mari, ceea ce conduce la schimbarea raportului de forţe în organele elective, altul decât a fost voinţa Suveranului. Dacă dechidem paginawww.cec.md , > alegeri parlamentare 2014 > total Chişinău > Ambasadele, veţi găsi că 35 din 95 procese-verbale de totalizare a rezultatelor votării in străinătate sunt semnat de aceleaşi persoane, doar cu semnături diferite puse în dreptul acelora nume. Aceasta este culmea fraudărilor. Conform art. 58 Codului electoral, procesele – verbale urmează a fi semnate de preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi de ceilalţi membri. Semnarea procesului-verbal de către alte persoane sau contrafacerea semnăturilor conduce la nulitatea acestuia. Trebuie de menţionat că, din spusele preşedintelui CEC, Iurie Ciocan, originalele proceselor-verbale respective, se păstrează la el în safeu, deşi conform Codului electoral aceste urma să se păstreze fie la Consiliul electoral municipal nr.1, fie la instanţa de judecată. Vom mai menţiona că cca 30 % din procesele –verbale din ţară, în mod similar au fost contrafăcute. Este suficient de comparat semnăturile aceloraşi membri ai organelor electorale în p-v de la turul întâi şi cele de la turul 2, pentru a ne da seama de proporţiile fraudării.

Aşa cum am menţionat mai sus, există suficiente probe că  procesele-verbale au fost contrafăcute în cadrul CEC, cu consimţămîntul şi participarea activă a Preşedintelui CEC de atunci, Iurie Ciocan. Or, altfel nu putem explica cum mai multe procese-verbale semnate „în alb” puteau fi recepţionate de către angajaţii CEC, scanate, plasate pe site-ulwww.cec.md şi arhivate. Devine clar că mai multe birouri electorale au avut indicaţia să aducă procesele-verbale semnate „în alb”, după care anumite persoane din cadrul CEC trebuia să pună cifrele necesare pentru ca un anumit concurent electoral să obţină scorul contat. Faptul că asemenea procese-verbale au nimerit pe WEB şi chiar au fost arhivate, denotă dimensiunile fraudării.

23.      Nimicirea probelor fraudării. Una dintre cele mai importante probe ale fraudării alegerilor, dar şi cea mai relevantă metodă de eradicare a erorilor din listele electorale este analiza post-electorală a listelor electorale de bază, suplimentare şi cele pentru votarea la locul aflării şi actualizarea datelor din RSA. Anume aşa prevede art. 22, d), e) şi q) din Codul electoral şi Regulamentul CEC, privind întocmirea, administrarea , difuzarea şi actualizarea listelor electorale. Cu regret secretarul de atunci a CEC, Andrei Volentir, fiind nominant al PD, cu derogare de la art. 40 Cod electoral a insistat pe neincluderea cuvântului „verificarea” ca urmare listele electorale pot conţine oricâte erori. Pentru a împiedica verificarea listelor electorale, depistarea votării multiple şi alte semne de fraudă, la doar 20 zile de la alegeri, a expediat o circulară instanţelor judecătoreşti şi preşedinţilor Consiliilor raionale, cerându-le suportul ca listele electorale pe care s-a votat, să fie transmise către primării. Manipulând cu membrii CEC, Iurie Ciocan a promovat adoptarea unei hotărâri, prin care listele electorale nu doar vor fi transmise la APL, ci vor fi distruse acolo, deşi art. 62 Cod electoral şi două Regulamente a CEC, prevăd ca listele electorale după votare să fi arhivate la CEC şi puse la dispoziţia solicitanţilor conform anumitor proceduri.

Concluzii. Din cele expuse mai sus putem deduce cu certitudine următoarele.

1.     Există mai multe probe şi dovezi care demonstrează cu certitudine că alegerile Parlamentare din 30.11.2014 au fost fraudate în proporţii deosebit de mari, ceea ce a condus la distribuirea nemeritată a Puterii.

2.     Protestele îndelungate, cu zeci de mii de protestatari paşnici, nu au avut efectul scontat, iar autorităţile Statului, înloc să ia măsuri urgente investigarea cazurilor şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate, a procedat contrar logicii: a ignorat cerinţele protestatarilor, şi-a consolidat instituţiile de forţă şi a purces la tactica de intimidare a celor care au curajul să spună adevărul sau să aplice Legea, fără a asculta de cerinţele oligarhiei.

3.     În condiţiile actuale ale Republicii Moldova, cetăţenii, organizaţiile societăţii civile, partidele şi concurenţii electorali, nu dispun de instrumente eficiente pentru redresarea situaţiei, fără a recurge la violenta.

4.     Formula: cu banii se cumpără voturile,  cu voturile se obţine Puterea, iar cu Puterea se îmbogăţesc ilicit/nemeritat, a condus la un decalaj neimaginabil între cei bogaţi şi cei săraci. Remarcabil este că cei săraci reprezintă o pătură foarte numeroasă.

Recomandări.

1.     Efectuarea unui audit al Registrului de Stat al Alegătorilor şi a listelor electorale, pentru a stabili cu certitudine numărul total de alegători la nivel naţional şi în fiecare unitate administrativ-teritorială, separat.

2.     Efectuarea unui audit extern  al SIAS „Alegeri” cu scopul de a verifica posibilitatea de influenta în funcţionarea acestuia din exterior sau a persoanelor neautorizate.

3.     Elaborarea unui Regulament cu privire la SIAS „Alegeri” care să prevadă că accesul la bazele de date şi la informaţiile furnizate în acest sistem, se va efectua doar cu acordul tuturor  sau majorităţii membrilor CEC. Acest Regulament de asemeni trebuie să prevadă modalitatea de monitorizare şi de supraveghere din partea concurenţilor electorali şi a societăţii civile;

4.     Modificarea Codului electoral (art. 27 – 29) pentru a preveni, a face imposibilă obţinerea de către un singur partid a majorităţii membrilor Biroului sau-şi Consiliului electoral.

5.     Diversificarea sistemului de monitorizare a alegerilor de către organizaţiile neguvernamentale şi creşterea profesionalismului acestora.

6.     Organelor competente (MAI şi Procuratura ) să investigheze faptele enumerate în acest raport, cu oferirea unor concluzii exhaustive şi univoce, după caz aplicând legea penală în scopul prevenirii repetării crimelor pe viitor.

Ştefan Urîtu, ex-vicepreşedinte al Comisiei Electorale Centrale