Majoritatea instituțiilor media din Republica Moldova sunt controlate de politicieni întocmai cum au făcut-o până în 2009 comuniștii. O spun autorii unui studiu prezentat astăzi, într-o conferință de presă, de către Asociaţia pentru Politică Externă. 

Jurnalista Liliana Barbăroșie, unul dintre autorii cercetării, a specificat că actualmente mass-media din Republica Moldova se confruntă cu două mari probleme: lipsa de transparență privind proprietarii instituțiilor media și dezechilibrul în favoarea surselor rusești.

„Autoritățile în loc să îmbunătățească lucrurile ca să apară mai multe instituții media puternice care să poată răspunde rolului esențial al presei, dimpotrivă pe alocuri au și înrăutățit aceste condiții. Mă refer firește la decizia Parlamentului de a anula niște restricții anti-monopol, acea decizie care a permis unei singure persoane să dețină mai multe frecvențe pentru difuzarea unor posturi audiovizuale. În Republica Moldova, odată cu această permisiune s-au creat condiții pentru un monopol mai mare pe piața media”, a subliniat Liliana Barbăroșie.

„Asistăm în Republica Moldova, nu aș zice la început, ci la o fază deja mai avansată de reflectare a acestui fenomen, berlusconizarea. În sine mi se pare foarte periculos. Atunci când toate instituțiile media vorbesc în aceeași voce, la un moment dat populația ar putea să creadă că este întocmai cum relatează aceste instituții”, a adăugat în context Liliana Barbăroșie.

Cât privește problema dezechilibrului în favoarea surselor rusești, jurnalista a menționat că aceasta s-a agravat mai mult în contextul crizei din Ucraina. Tot mai multe posturi de televiziune rusești retransmise în Republica Moldova favorizează propaganda antieuropeană și instigă la ură interetnică și separatism în favoarea Rusiei.

„Unii reprezentanți politici ai partidelor aflate la guvernare fac afaceri în media din difuzarea de posturi rusești. Prin urmare, astfel s-ar explica faptul că nu vedem acțiuni concrete în planul reglementării pieței, care ar îmbunătăți condițiile pentru funcționarea instituțiilor. Putem conta pe un produs jurnalistic echilibrat și corect când instituția media trăiește pe ceea ce câștigă și nu are în spate un patron care folosește aceste instituții pentru a-și promova interesele politice sau economice”, a precizat Liliana Barbăroșie.

La rândul ei, jurnalista Lina Grâu, cel de-al doilea autor al studiului, a afirmat că afacerea din presă nu este una sustenabilă în Republica Moldova, ceea ce și condiționează cea mai mare problemă a presei naționale.

„În Republica Moldova, nu există surse financiare pentru o presă cu adevărat independentă și de aici probabil vin toate problemele. Atunci când nu ai bani pentru a face un produs echilibrat și echidistant, încerci să-i cauți. Cei care au interes de a controla informația sunt politicienii, care de multe ori au și anumite interese în zona afacerilor. În felul ăsta se ajunge la faptul că presa devine uneori subjugată intereselor politice”, a specificat Lina Grâu.

Un alt factor care agravează lucrurile în presa din Republica Moldova, a spus Lina Grâu, este lipsa de voință a statului de a cultiva o presă cu adevărat independentă.

„Statul are mecanisme pentru a face acest lucru. Nu este vorba de finanțarea presei, ci de acordarea unor mecanisme prin care presa poate să câștige bani. Spre exemplu, presa să nu fie impozitată cu TVA, să aibă facilități la distribuție etc. În plus, statul ar trebui să facă ordine pe piața de publicitate pentru că fluxurile financiare care vin din publicitate sunt monopolizate. Presa națională trebuie să fie favorizată pentru că acum vedem că doar posturile de televiziune rusești atrag publicitate fără să producă conținut”, a spus Lina Grâu.

În studiu nu este menționat numele politicienilor care controlează marea majoritatea a instituțiilor media din Republica Moldova și asta pentru că actualmente legea nu prevede acest lucru, dar autorii susțin că cel mai mare trust de presă din Republica Moldova este controlat de către un om de afaceri și un politician din coaliția de guvernare.

„La capitolul recomandări avem unele lucruri care încă mai pot fi făcute până începe campania electorală. Avem Codul Audiovizual care a fost adoptat în prima lectură la sfârșitul sesiunii parlamentare trecute, în care este menționată obligația de a declara patronii reali. Este în interesul fiecăruia din noi să știm ce consumăm pentru că și informația este un produs ce trebuie să fie unul sigur”, a adăugat Lina Grâu.

În acest context, autorii studiului spun că este nevoie să fie lansate dezbateri publice pe marginea Amendamentului Codului Audiovizual care obligă posturile de radio și TV să-și declare adevărații patroni.

sursa: jurnal.md