Sectorul bancar al Republicii Moldova e pe brânci, după ce ani la rând a fost zguduit de scandaluri răsunătoare, iar un miliard de dolari furat dintr-o ţară atât de mică şi săracă a captat atenţia întregii lumi, fiind denumit „jaful secolului”.

Între timp, RM a devenit subiect de ştiri în cele mai cunoscute publicaţii internaţionale, iar din cauza acestei „faime” se vorbeşte că Moldova este văzută, mai nou, nu ca punct turistic, ci ca destinaţie pentru cei care au nevoie de tranzacţii ilegale. „Gaură neagră bancară”, aşa este calificată Republica Moldova într-un articol recent al Business New Europe. S-ar părea, economia ţării noastre le-a văzut pe toate – de la atacuri raider la toate băncile, practic, şi până la dispariţia miliardului de dolari, dacă nu mai mult, de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Pe fondul dezastrului financiar din Republica Moldova însă, a trebuit s-o vedem şi pe asta: cum un ministru al Economiei pune beţe în roate Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Bride versus BERD

Republica Moldova s-a pomenit în vâltoarea unui nou scandal bancar din cauza ministrului Economiei, Stephane Bride, care a blocat iniţiativa BERD de a-şi majora pachetul de acţiuni la Victoriabank.

Mai exact, BERD a anunţat, în ianuarie curent, despre intenţia de a-şi majora pachetul în Victoriabank până la 50%, iar ulterior şi până la 100%, prin intermediul subsidiarei VB Investment Holding B.V., înregistrate în Olanda anume în acest scop, şi a obţinut permisiunea Băncii Naţionale.

Potrivit BERD, scopul majorării pachetului de acţiuni a fost anume de a proteja Victoriabank de abuzurile care au lovit puternic alte bănci din Moldova. Tranzacţia nu a avut însă loc, deoarece a fost blocată printr-o modificare de urgenţă a Legii privind instituţiile financiare.

Autorităţile de la Chişinău au fost informate pe 3 aprilie despre tranzacţia planificată, iar peste cinci zile a fost adoptat, în mare grabă, un amendament la Legea privind instituţiile financiare, prin care a fost interzisă depunerea acţiunilor instituţiilor financiare în calitate de aport la capitalul social al unei alte companii. În consecinţă, BERD a pierdut orice posibilitate să cumpere acţiunile la Victoriabank.

Iniţiativa de modificare a legislaţiei i-a aparţinut ministrului în exerciţiu al Economiei, Stephane Bride, iar miniştrii PD (partidul care l-a înaintat pe Bride) au fost solidari. Şi ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, a susţinut propunerea. Premierul din acea perioadă, Chiril Gaburici, afirmă că nu a înţeles decât prea târziu scopul adoptării amendamentului şi că a vrut să-l anuleze, dar nu a reuşit.

În urma celor întâmplate, prim-vicepreşedintele BERD, Philip Bennett, a adresat premierului interimar, Natalia Gherman, o scrisoare în care acuză Guvernul de la Chişinău de acţiuni cinice şi avertizează că şi-ar putea retrage complet capitalul de la Victoriabank.

„Guvernul a făcut o mişcare aparent deliberată şi cinică şi, prin acţiuni opace şi urgente, a modificat legislaţia. Amendamentul adoptat a blocat tranzacţia BERD şi pune sub semnul întrebării angajamentele autorităţilor RM. Într-un alt context nu ar fi fost o situaţie atât de gravă, dar după evenimentele recente din sectorul bancar al Republicii Moldova, există un risc crescut de activităţi imorale şi ilegale”, se spune în scrisoarea lui Philip Bennett, care nu exclude că BERD şi-ar putea retrage capitalul de la Victoriabank din cauza riscului reputaţional prea mare.

Contextul Victoriabank

Problemele serioase la Victoriabank au început în 2010-2011, când aceasta a fost supusă unui atac raider. În rezultat, în octombrie 2013 o parte dintre acţionari şi chiar şi unii membri din Consiliul de Administrare au fost schimbaţi. Ulterior, în urma mai multor preluări şi tranzacţii obscure, în noiembrie 2014 pachetul majoritar de 38,3% al Victoriabank, despre care se presupune că ar aparţine controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, a fost vândut unei companii off-shore din Cipru – Insidown Ltd. Acţionari la această companie sunt alte două firme cipriote: Belserve Consultants Limited şi Vaspaco Properties Limited, care ar fi implicate în două scheme de spălare de bani. Este vorba despre cazul Magnitsky şi scandalul Karouzos.

Anume între proprietarii acestui pachet de acţiuni şi o parte din acţionarii de la Victoriabank se derulează un război corporativ în toată legea, care nu poate fi finalizat deoarece niciuna dintre părţi nu deţine ferm peste 50% din acţiuni, iar acţionarii mici nu s-au alăturat ferm uneia sau altei părţi. De aceea preluarea controlului Victoriabank de către BERD ar fi însemnat, pe lângă prestigiul pe care îl conferă instituţiei un astfel de proprietar, intrarea în normalitate a băncii.

Legătura dintre Plahotniuc şi cel mai mare acţionar la Victoriabank

Un articol apărut acum câteva luni în presă face lumină în privinţa companiei cipriote care a cumpărat pachetul majoritar de 38,3%. Din acesta reiese că cel mai mare acţionar de la Victoriabank are relaţii cu oamenii din anturajul oligarhului Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreşedintele PD.

Mai exact, domeniul insidown.com, identic cu numele firmei off-shore din Cipru, a fost atribuit companiei germane Key-Systems de către moldoveanul Mihai Cucoş. Domeniulinsidown.com a fost înregistrat în Cipru pe 2 februarie 2015, cu numele Insidown LTD. Acesta a fost atribuit companiei germane pentru înregistrarea şi gestionarea domeniilor Key-Systems GMBH, administrată de Peter Fisher. Deşi firma e înregistrată pe numele lui Fisher, la contacte este indicată adresa de email [email protected]. Conform MoldData.md, domeniul econet.md este înregistrat pe numele lui Mihai Cucoş, care are adresa de email [email protected].

Domeniul nobil.md aparţine companiei Nobil Grup SRL, care deţine hotelul de lux al lui Vladimir Plahotniuc – Nobil. Într-un interviu din 2010, controversatul om de afaceri spunea: „E o investiţie de-a mea de care sunt mândru”.

Totodată, în baza de date a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Mihai Cucoş este indicat ca persoană de contact a companiei Finpar Invest SRL. Sursa mai menţionează şi două adrese: Mihai Eminescu 49/1 şi Dimitrie Cantemir 1/1. La prima adresă e hotelul lui Plahotniuc, iar la a doua – un centru de afaceri, unde se află şi sediul fundaţiei de caritate Edelweiss, creată de către oligarhul din PD.

Bride – calul troian al lui Plahotniuc

De menţionat că francezul Stephane Bride a ajuns ministru al Economiei la propunerea PD. O secundă amărâtă însă a durat entuziasmul celor care s-au bucurat că a venit un european în guvernul RM. Şi asta pentru că la iveală au ieşit detalii din biografia acestuia – Bride s-a ocupat cu auditul la cele trei bănci cu probleme exact în perioada în care un miliard de dolari era furat din ele. 

Bride a ajuns în Republica Moldova la sfârşitul anilor ’90, ca asociat al companiei Ernst&Young, ulterior deţinând funcţia de director al acesteia în ţara noastră. Până în 2009, Ernst&Young s-a ocupat de auditul majorităţii băncilor din ţară, inclusiv a Victoriabank, care aparţinea lui Vladimir Plahotniuc, dar şi a Fincombank, controlată de Oleg Voronin. În 2010, francezul care obţinuse între timp cetăţenia moldovenească, s-a alăturat companiei Grant Thornton, ai cărei primii doi clienţi au fost Moldindconbank, controlată de Veaceslav Platon, şi Energbank.

Ulterior, Grant Thornton a reuşit să se dezvolte, ajungând să se ocupe şi de auditul Băncii de Economii, Băncii Sociale şi a Unibank, cele trei instituţii financiare care astăzi se află sub administrarea specială a BNM, fiind suspectate că ar fi acordat credite neperformante de aproape 30 de miliarde de lei. Mai mult, în perioada în care Grant Thornton, în fruntea căreia se află viitorul ministru moldovean al Economiei, s-a ocupat de auditul Moldindconbank, prin intermediul băncii s-ar fi spălat peste 18 miliarde de dolari, potrivit unei investigaţii OCCRP.

Presa internaţională, despre „exoticul ministru”

În scurt timp, vestea că în RM a fost pus lupul paznic la oi a avut ecouri puternice în presa din întreaga lume. „Stephane Bride este primul străin care a ajuns să aibă acces la responsabilităţile guvernamentale în această republică ex-sovietică. Trecutul său de auditor ridică însă semne de întrebare. Numeroşi bloggeri au scris despre legătura dintre compania sa cu scandaluri de fraudă şi conturi false, o activitate dubioasă, mai ales că mai multe bănci, care în urma auditului Grand Thornton afişau rezultate pozitive, s-au pomenit în situaţii de faliment în 2013, obligând statul şi BNM să intervină de urgenţă. Este posibil ca cineva care nu putea să prevadă problemele acestei bănci să aibă dreptul moral şi legal să ocupe funcţia de ministru al Economiei?”, se spune într-un articol publicat de La Tribune. 

„Cum un auditor mondial a eşuat în identificarea un furt echivalent cu 15 la sută din PIB-ul Republicii Moldova”, este şi titlul unui articol din The Guardian, despre jaful de miliarde de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. „Subsidiara companiei de audit Grant Thornton oferea servicii celor trei bănci în perioada când un miliard de dolari a fost furat. În consecinţă, autorităţile au trebuit să salveze cele trei bănci cu un ajutor financiar echivalent cu jumătate din bugetul anual. Efectul a fost un colaps al valutei naţionale şi o plonjare spre recesiune, ruinând economia practic peste noapte. Moldova este deja ţara cea mai săracă din Europa”, comentează The Guardian.

Printre altele, fostul premier Ion Sturza dădea alarma cu puţin timp înainte de numirea lui Bride în funcţie, făcând trimitere la o persoană din Franţa, care l-ar cunoaşte pe Stephane Bride. „Este un om arogant, fără scrupule, cu un potenţial intelectual limitat. Sper că nu va fi promovat la guvern! Săraca Moldova, pe care o iubesc atât de mult, merită ceva mai bun. Dacă victoria celor proeuropeni înseamnă Stephane la Guvern, atunci eu sunt antieuropean”, este mesajul reprodus atunci de Ion Sturza.

Plahotniuc, beneficiarul

În toată povestea miliardului furat, Plahotniuc, cel fără de care nu s-a prea mişcat niciun pai în ultimii ani, a rămas pe dinafară şi s-a creat un tablou cu Ilan Shor în prim-plan, deşi experţi, analişti şi alte voci cu greutate au spus de la bun început că un miliard de dolari nu putea fi furat fără acces la cele mai de vârf pârghii, adică cele care se află în mâinile controversatului oligarh Plahotniuc.

În acest sens, o investigaţie Business New Europe a scos la iveală faptul că mai multe companii off-shore din Scoţia au fost implicate în schema frauduloasă, fiind aceleaşi firme off-shore care au participat în atacurile raider din Moldova în perioada 2011-2012, al căror beneficiar final este oligarhul Vladimir Plahotniuc, potrivit Înaltei Curţi de Justiţie de la Londra. Tot companiile off-shore scoţiene sunt prezente şi în schema de spălare de bani din perioada 2010-2014, când 20 de miliarde de dolari, bani iliciţi proveniţi din Rusia, au trecut printr-o bancă din Moldova.

Companiile au fost menţionate în raportul Kroll, potrivit căruia firmele off-shore înregistrate în Scoţia erau folosite alături de băncile lituaniene şi structuri ruse pentru a scurge aproape 1 miliard de dolari din cele trei bănci moldoveneşti. Începând cu sfârşitul lui 2014, Bancă Socială, Banca de Economii şi Unibank au oferit credite în total de aproximativ 18 miliarde de lei (897 de milioane de euro), mai mult de 10% din PIB-ul Moldovei, dar nu s-a oferit nicio garanţie pentru împrumuturi, iar banii sunt acum pierduţi.

„Moldova şi-a construit o reputaţie de gaură neagră bancară şi a fost implicată în scheme de spălare de bani în timpul investigaţiilor în urma crizei bancare din Cipru din perioada2012-2013, care au descoperit că sectorul bancar moldovenesc are relaţii strânse cu Rusia şi este în mod obişnuit folosit pentru a canaliza banii din Moscova spre conturi off-shore din Cipru. Ultima schemă de 1 miliard de dolari, atribuită lui Ilan Shor, are multe în comun cu fraudele anterioare, ceea ce ridică întrebarea dacă acesta este într-adevăr beneficiarul principal”, scrie Business New Europe.

Ceea ce este neobişnuit în investigaţia companiei Kroll este folosirea considerabilă a companiilor off-shore înregistrate în Scoţia pentru prima dată. Or, companiile off-shore scoţiene sunt rare, deoarece Scoţia are o jurisdicţie aparte, pe când companii off-shore înregistrate în Anglia şi Ţara Galilor sunt un fenomen des întâlnit în schemele internaţionale de spălare a banilor. Mai exact, opt companii off-shore enumerate în raportul Kroll ca mijloace de spălare a banilor sunt înregistrate în capitala Scoţiei, Edinburgh, şi patru în oraşul Iverness.

Legătura cu Plahotniuc cu firmele off-shore, implicate în jaful secolului

În raportul Kroll figurează mai multe firme scoţiene fictive care au fost implicate într-o serie de atacuri raider la bănci din Moldova în perioada 2011-2012, alături de companiile off-shore „tradiţionale” din Anglia.

Una dintre companiile fictive moldoveneşti în Scoţia este cea a cărui director este omul de afaceri din Moldova, Călin Corjan, şi care ar avea legături cu aceste preluări ilegale de acţiuni. Compania a fost înregistrată în 2011 pe adresa Edinburgh 39-43 Duke Street. Adresele 39-43 Duke Street sunt oficiile unei companii locale prestatoare de servicii Axiono, care are, de asemenea, birouri pe 71 Brunswick Street.

Potrivit documentelor Înaltei Curţi de Justiţie din Londra, firma off-shore Maxpower Invest Limited a fost înregistrată pe strada Duke, 41, adresă din Edinburgh, pe când o altă firmă off-shore, Financial Investments Corporation Limited, a fost înregistrată pe adresa strada Brunswick, 71. Acţionarul nominalizat în Maxpower Invest a fost inclus în documentele cu adresa din Edinburgh, strada Royston Mains, 18/2.

Aceste adrese din Scoţia apar în cazurile recente de spălări masive a banilor din băncile moldoveneşti, potrivit Kroll. Aşadar, una dintre companiile off-shore scoţiene implicate, Manitoba Management Limited, a fost înregistrată pe adresa strada Duke, 41; alte două companii, Dixon Corporation şi Ayden Management Limited, au fost înregistrate pe strada Brunswick, 69 şi respectiv strada Brunswick, 71. Alte două firme menţionate în raportul Kroll, Fortuna Limited şi Novland Limited, au fost înregistrate pe adresa strada Royston Mains 18/2.

Or, Înalta Curte de la Londra a constatat că beneficiarul Financial Investments şi Maxpower Invest, companii implicate în atacurile raider din 2011-2012, este oligarhul Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreşedinte PD.

Sursa:jurnal.md