Cu ocazia împlinirii a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România în 1918, Radio Chișinău vă prezintă un interviu realizat cu interpretul, compozitorul și actorul român Tudor Gheorghe, care și-a încheiat recent turneul ”Lecția” în Republica Moldova.

Turneul dumneavoastră se intitulează ”Lecția”. Care sunt lecțiile pe care românii au posibilitatea să le învețe în spectacolele dumneavoastră?

Cea mai importantă lecție este cea a demnității naționale. Asta nu se învață în școală. Pledoaria mea pentru păstrarea tradiției românești, respectul față de istorie, înaintații noștri, toate te îndeamnă la recâștigarea demnității naționale. Cu cât ne știm mai bine trecutul, cu cât ne cunoaștem mai bine limba cu atât putem să fim mai demni în fața valului de civilizație, între ghilimele, care ne așteaptă pe toți.

Pe 27 martie marcăm Ziua Unirii, credeți că noi, românii basarabeni, suntem restanțieri la anumite lecții?

Da sunteți, dar nicio clipă din vina voastră. Din vina unei îndelungi perioade când ați fost obligați să uitați de mândria națională, să uitați de lucrurile importante, și unde vi s-a inoculat prea mult, prea insistent și prea dur aș spune eu, dorința altora. Dar încet, încet Basarabia se trezește, Moldova redevine ce trebuie să fie. În curând, să dea Dumnezeu cât mai curând, Moldova va deveni o țară europeană, care își va găsi locul în familia țărilor civilizate, și atunci, cu eforturi mari e adevărat, și cu multă răbdare, sunt ferm convins că basarabenii vor ajunge unde trebuie.

În unul dintre interviurile oferite de dumneavoastră spuneați că poporul român a cunoscut două perioade extraordinare: cea pre-pașoptistă și cea interbelică, cea din urmă pentru că s-a înfăptuit România Mare. Credeți că mai este posibilă o astfel de unire acum?

Nu acum, pentru că acum este vorba despre altceva. Când spuneam de cele două perioade, mă gândeam la tinerii pașoptiști care au plecat la studii în străinătate și acolo au pus bazele Unirii Principatelor Române . După aceea, în perioada interbelică, când o seamă de intelectuali extraordinari au condus națiunea română către, practic, cel mai mare eveniment al lor. Acuma totul depinde de generația asta a voastră de tineri. Voi sunteți cei care plecați la studii în străinătate. Nu trebuie nicio secundă să rămâneți cu ochii deschiși acolo pe minunile occidentului, ci să faceți exact ce au făcut pașoptiștii. Să vă hotărâți, să vă alegeți, să vă întoarceți în țara voastră, să faceți din parlamentul Moldovei, de pildă, un parlament de tineri, școliți în străinătate, cu deschideri europene, și atunci se va întâmpla exact fenomentul care s-a întâmplat în perioada interbelică.

Aveți un vers trist în melodia ”basarabia pe cruce”, ”primăvara jale ne aduce ”. În contextul în care Uniunea Europeană a ridicat vizele pentru Republica Moldova, și prin urmare, pentru foarte mulți români din Basarabia nu va mai exista acest stres psihologic că pentru a ajunge în Țară, trebuie să treacă o frontieră, credeți că putem spune că această primăvară vine oarecum cu bucurie?

E adevărat că această primăvară vine cu bucurie, și sunt ferm convins că e un pas foarte important. Faptul că nu mai trebuie să te justifici de ce vrei să te duci în România, că pur și simplu vrei tu să te duci, uite, să bei o bere, chiar dacă o găsești și aici. Din când în când e bine să pleci. Categoric te vei întoarce, dar e bine să vezi cum se întâmplă și în altă parte, cum se comportă lumea și pe alături, și atunci se crează o emulație, o trecere dintr-o parte într-alta, care va fi foarte benefică pentru toată lumea.

Dumneavoastră aveți o relație specială cu Moldova. Ați fost prieten cu marele poet Grigore Vieru. Anul acesta s-au împlinit cinci ani de când nu mai este în viață, cum faceți față dorului?

Înainte de a muri, ne-am întâlnit și i-am spus : ”Grigore dacă ai ști la ce lucrez acum, te-ai minuna”. Și mi-a spus : ”La ce lucrezi frate Tudore? ” ”Lucrez la un spectacol pe versurile tale”. ”O doamne, mai fericită zi ca asta nu poate fi”. Din păcate nu a mai apucat să vadă spectacolul acesta pentru că a murit. Eu m-am ținut de promisiune, și am făcut spectacol pe versurile lui, și am făcut premiera la el în sat, la Pererita. Am venit cu acel spectacol aici la Chișinău, și după aceea am făcut un lung turneu în România promovând foarte mult poezia lui Grigore Vieru, pe care l-am considerat și îl consider unul dintre cei mai mari poeți de limbă română din ultima perioadă. Am avut o prietenie extraordinară, ne cunoaștem dinainte de 89. Eu am avut acces la poezia lui încă demult, când cărțile lui erau tipărite cu litere chirilice. Îmi era greu să citesc poezia lui în acele litere, dar o citeam totuși. După aceea vremurile s-au schimbat. Întâlnirile noastre erau tot mai dese. Veneam la Chișinău, mă duceam la el acasă, stăteam cu el și cu Raisa. El venea la mine acasă, la Craiova. Repet, relațiile au fost foarte speciale, de prietenie adevărată și reală. Sigur că din când în când mai răsfoiesc poeziile sale. Acuma, de pildă, editez discul, o să apară compact disc-ul cu poezia lui. Îl ascult și îmi dau seama, (trebuie să lucrez, să văd ce mai scot din cuvintele pe care le-am spus în plus în spectacol… Spectacolele mele sunt scoase live. Spectacolul cu poezia lui este tras de la Sala Palatului din București, și mai sunt unele intervenții, explicații ale mele care nu își au locul acolo, acum le tai și ascult poezia) ascult spectacolul și imi dau seama ce poezii extraordinare.

Cum vi se par românii basarabeni și românismul aici în Basarabia ?

Aici sunt două categorii de persoane: o categorie care se simte, iubește România și se simte în interior dragostea și iubirea; o altă categorie de oameni care sunt veniți aici și care au fost educați în spiritul de a nu crede în valorile și în frumuseațea românismului. De aceea, ei care sunt aici deocamdată, trebuie să realizeze și ei că totuși acesta este pământ românesc, trebuie să respecte legile, tradițiile acestui pământ și limba acestui popor.

sursa: radiochisinau.md