Parlamentul ucrainean urmează să se întrunească luni dimineaţa în vederea formării unui nou Guvern, după destituirea lui Viktor Ianukovici din funcţia de preşedinte, care deschide calea către o nouă eră în această ţară aflată în criză de trei luni.

Şefii a nouă regiuni din Ucraina au demisionat, potrivit serviciilor de presă ale acestor administraţii regionale, relatează agenţia rusă Itar-Tass în pagina electronică de luni.

Agenţia prezintă numele demisionarilor, şi anume Oleg Salo (Liov), Valentin Hoptian (Ternopol), Aleksandr Başkalenko (Volin), Vasili Ciudnov (Ivano-Frankovsk), Serghei Rîjuk (Jitomir), Ghenadi Nikolenko (Nicolaiev), Andrei Nicolaienko (Kirovograd), Aleksandr Udovicenko (Poltava) şi Ivan Movcian (Viniţa).

Demisiile foştilor guvernatori au fost publicate pe site-urile administraţiilor regionale respective.

Cel mai frecvent motiv invocat de către aceştia este „o situaţie politică complicată în ţară” .

Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Catherine Ashton este aşteptată la Kiev pentru a discuta despre măsurile care urmează să fie adoptate pentru calmarea atmosferei şi pentru stabilizarea economiei ţării, în contextul în care occidentalii şi-au multiplicat duminică declaraţiile care îndeamnă la respectarea integrităţii teritoriale a statului şi evitarea împărţirii lui.

Ucraina se confruntă cu dificultăţii uriaşe, în primul rând cu riscul unui default. Fosta republică sovietică s-a confruntat în ultima săptămână cu un nivel fără precedent al violenţei – 82 de persoane au fost ucise în trei zile -, însă fosta opoziţie a trecut rapid la acţiune pentru a pune ţara pe picioare.

Parlamentul, dominat de-acum de deputaţi anti-Ianukovici, l-a numit duminică pe Oleksandr Turcinov, un apropiat al Iuliei Timoşenko, în funcţia de preşedinte interimar. În următoarele 48 de ore urmează să fie numit un Guvern pentru perioada de până la alegerile prezidenţiale anticipate prevăzute la 25 mai.

Noul şef de stat nu a ascuns dificultăţile cu care se confruntă ţara. „Ucraina este pe cale să alunece în prăpastie, se află pe marginea prăpastiei intrării în încetare de plăţi”, a declarat el într-un mesaj televizat adresat naţiunii. El a reafirmat, totodată, că integrarea europeană este „o prioritate” a Ucrainei.

„Suntem pregătiţi pentru un dialog cu Rusia, dezvoltându-ne relaţiile pe picior de egalitate (…) şi respecând opţiunea europeană a Ucrainei”, a spus el.

Catherine Ashton urmează să-i întâlnească luni pe „principalii actori” şi să „discute despre susţinerea UE a unei soluţii durabile la criza politică, dar şi despre măsuri de stabilizare a situaţiei economice” a ţării.

Ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier a îndemnat duminică să se ia în calcul un ajutor economic. „O Ucraină în faliment ar fi o greutate importantă atât pentru vecinul său de la est, cât şi pentru Uniunea Europană”, a pledat el.

– Integritate teritorială

Lideri occidentali au lansat duminică apeluri la respectarea „unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării”.

O împărţire a Ucrainei sau „revenirea la violenţă” nu ar fi în interesul Ucrainei, Rusiei, UE sau Statelor Unite, a apreciat Susan Rice, consiliera pentru Securitate Naţională a preşedintelui american Barack Obama.

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele rus Vladimir Putin au căzut „de acord asupra faptului că Ucraina este necesar să formeze rapid un guvern în măsură să acţioneze şi că integritatea teritorială este necesar să fie păstrată”, a anunţat Cancelaria germană.

Necesitatea „ca toate statele să respecte suveranitatea Ucrainei” a fost subliniată şi de către secretarul american John Kerry, într-o convorbire la telefon cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, potrivit Departamentului de Stat.

Lavrov, la rândul său, i-a atras atenţia lui Kerry asupra faptului că opoziţia ucraineană nu aplică acordul de la 21 februarie privind soluţionarea crizei, „preluând de facto puterea în Ucraina, refuzând să depună armele şi continuând să mizeze pe violenţă”, potrivit Ministerului rus de Externe.

Rusia a decis să-l cheme la Moscova pe amabsadorul său în Ucraina, pentru consultări, „din cauza escaladării situaţiei”, a mai anunţat ministerul rus.

Tot pe „frontul” diplomatic, miniştrii de Externe ai ţărilor din cadrul Grupului de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia), cărora li se vor alătura reprezentanţii României, Bulgariei şi Greciei, urmează să se reunească luni pentru a discuta despre Ucraina.

Comunitatea internaţională se teme că criza din ultimele luni a adâncit prăpastia dintre estul rusofon şi rusofil, majoritar, şi vestul naţionalist şi ucrainofon. Regiunile mai apropiate de Moscova nu dau, totuşi, semn că vor secesiunea.

Destituit sâmbătă, Ianukovici, despre care nu se ştie nimic de atunci, a fost criticat dur de către formaţiunea sa, Partidul Regiunilor. „Ucraina a fost trădată, ucrainenii ridicaţi unii împotriva altora”, a declarat partidul într-un comunicat, adăugând că Ianukovici este „responsabil de evenimentele tragice” din ţară.

– 82 de morţi

Potrivit unui nou bilanţ, prezentat duminică de către Ministerul Sănătăţii, începând de marţi violenţele s-au soldat cu 82 de morţi.

Aproximativ 40 de statui ale lui Lenin au fost date jos de pe piedestaluri sau vandalizate, de la începutul săptămânii, în principal în estul ţării, potrivit presei ucrainene.

Documente potenţial „explozive” care prezintă detalii despre un sistem de luare şi dare de mită şi o listă cu jurnalişti de supravegheat au fost descoperite la reşedinţa lui Ianukovici de la periferia Kievului.

În ceea ce o priveşte pe Iulia Timoşenko, unul dintre liderii „revoluţiei portocalii”, care tocmai a fost eliberată din închisoare, ea a anunţat că se va întâlni „foarte curând” cu cancelarul german Angela Merkel. „Bine aţi venit în libertate”, i-a spus cancelarul, care i-a propus să vină în Germania pentru îngrijiri medicale.