La Bucureşti realităţile din stânga Prutului sunt cunoscute doar din relatările despre suspendările repetate de atribuţie a lui Igor Dodon sau din manifestările unioniştilor care parcurg televizoarele din Bucureşti, care distrag atenţia de la problemele reale ale Moldovei.

Societatea moldovenească se confruntă cu o situaţie economică vecină cu falimentul, în urma furtului unui miliard de dolari din băncile de stat şi cu capital privat, echivalentul a 25 de miliarde USD la nivelul României. După căderea ex-premierului Vlad Filat, s-a găsit un singur vinovat al furtului. Nişte instituţii internaţionale caută anemic unde au dispărut banii, iar actuala guvernare îi promovează în funcţii importante tocmai pe cei suspectaţi că ar fi mijlocit jaful secolului. Portalul Cotidianul.ro a realizat un interviu cu liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, iniţiatorul protestelor contra actualei guvernări oligarhice de la Chişinău, pentru a afla cine se face vinovat de această crimă şi care sunt şansele recuperării banilor.

Cotidianul: Republica Moldova este cunoscută în lume nu doar prin lucruri bune, ci, din păcate, şi prin aşa-numitul jaf al secolului. E cunoscut faptul că de investigaţia cazului s-au ocupat instituţii străine abilitate. Până la urmă, guvernarea îşi doreşte elucidarea cazului? Şi unde sunt miliardele furate?

Andrei Năstase: Există câteva elemente definitorii, care nu ne permit să calificăm publicarea raportului Kroll 2 drept o manifestare francă a preocupării regimului pentru binele oamenilor. În primul rând, raportul a fost  publicat tocmai în preajma sărbătorilor de iarnă. Este un subterfugiu menit să-i minimalizeze impactul. Apoi, documentul a fost publicat sub formă de sinteză care, în definitiv, nu dezvăluie beneficiarii reali ai devalizării sistemului bancar al ţării. Ilan Şor, amicul de rele al lui Plahotniuc, Leancă şi Dodon, figurant în ambele rapoarte Kroll, rămâne unica persoană care apare pe post de idiot util al adevăraţilor criminali. Motivarea ulterioară făcută de premierul Filip, potrivit căruia raportul nu a fost publicat integral, pentru că nu s-a dorit să se lase cu speculaţii pe seama celor 90% de oameni „absolut oneşti“ din sistem, amintiţi în raport, este de-a dreptul jenantă. Mai ales în contextul în care BNM a specificat că niciun oficial moldovean nu a avut acces la varianta originală a raportului Kroll 2, ceea ce înseamnă că prim-ministrul minte fără scrupule opinia publică, în nume propriu, dar şi pentru alţii.

Să înţelegem că sinteza raportului Kroll 2 nu prezintă niciun interes pentru publicul larg?

Nu e chiar aşa. Partea bună este că şi această sinteză confirmă câteva concluzii importante făcute pe baza Raportului Kroll 1, publicat de guvernare în mai 2015, sub presiunea protestelor masive, de peste 50.000 de oameni, organizate de Platforma Demnitate şi Adevăr. Din ambele rapoarte reiese absolut clar că jaful secolului a fost un act criminal premeditat al mafiei oligarhice şi a fost realizat în etape prestabilite, toată maşinaţia fiind protejată la cel mai înalt nivel de stat. La prima etapă, în anul 2011, oligarhul Plahotniuc, încă de pe atunci coordonator al alianţei de guvernare zisă proeuropeană, croită cu partidele lui Filat şi Ghimpu, a intervenit în activitatea Băncii de Economii. Controlând întregul sistem judecătoresc, Procuratura, Banca Naţională, a schimbat componenţa acţionarilor minoritari prin intermediul unor atacuri raider, utilizându-l în acest sens pe afaceristul Veaceslav Platon. Apoi, prin mijlocirea celor 77 de companii care îi aparţineau lui Şor, în perioada 2011-2014 au fost spălate circa 2,9 miliarde de lei. Bănuiesc că această etapă a fost şi o perioadă de testare a sistemului, dar şi a forţei de reacţie a societăţii, reacţie care, cu regret, nu s-a produs, întreaga clasă politică şi o mare parte a societăţii civile fiind complicitară la dezmăţ.

Ce operaţiuni ar trebui raportate la cea de-a doua etapă a celui mai mare jaf bancar din istoria contemporană a Europei?

Etapa a doua o putem atribui ca perioadă temporală anului 2013, când statul a fost deposedat fără scrupule de 23% din acţiunile Băncii de Economii, astfel pierzând statutul de acţionar majoritar al acestei instituţii. Probabil vă amintiţi că atunci, în prealabil, a fost creată o situaţie panicardă în jurul BEM-lui. În acele condiţii, partenerii noştri de dezvoltare  – FMI şi Banca Mondială – au recomandat capitalizarea băncii prin alocarea banilor de către acţionari şi consolidarea managementului. Statul trebuia să acorde 80 milioane de lei pentru emisiunea suplimentară. O nimica toată, doar că ideea a fost blocată în Guvern şi Parlament, fără prea multe discuţii. Concomitent, în acea perioadă a avut loc înţelegerea criminală interoligarhică între şefii partidelor aflate la guvernare, Filat, Ghimpu, Lupu, coordonată de oligarhul-pivot Plahotniuc, cu complicitatea aşa-zisei opoziţii parlamentare, reprezentată de Voronin şi Dodon. Drept rezultat, statul a cedat gratis acţiunile din BEM, valoarea cărora, încă cu  patru ani în urmă, a fost estimată orientativ de către FMI la două miliarde de lei. Toată operaţiunea privind emisiunea suplimentară fără participarea statului a fost organizată, contrar poziţiei ministrului Finanţelor, Veaceslav Negruţă (ulterior sancţionat pentru asta printr-o condamnare arbitrară), de către Agenţia proprietăţii de Stat subordonată Ministerului Economiei. Începând cu 2009, şi această agenţie a fost controlată permanent de către Partidul Democrat, altfel spus, de către Vladimir Plahotniuc.

Jaful propriu-zis a avut loc în 2014, când au fost acordate cu înşelăciune creditele de tristă faimă?

Exact! Apogeul jafului a avut loc în anul 2014, când din Banca de Economii, Banca Socială şi Unibanc au fost sustrase cumulativ în formă de credite frauduloase 1,14 miliarde de dolari. Cifra aceasta poate fi egalată cu circa 15 % din PIB sau aproximativ 55% din veniturile bugetului de stat, raportate la statistica anului 2014! Totodată, zeci de miliarde de lei au fost spălate prin circuitele dubioase din numeroase offshoruri. Înaintea acestor operaţiuni, guvernarea pretins proeuropeană a pregătit cu un cinism greu de imaginat acoperirea cvasilegală a furtului cu miliardele din rezervele Băncii Naţionale. Mai întâi, prin ordonanţă de urgenţă au modificat legea, astfel încât guvernul să poată emite GARANŢII DE STAT. Pe 7 noiembrie 2014, la insistenţa ministrului Economiei, Andrian Candu (finul lui Vladimir Plahotniuc, actualul preşedinte de Parlament), şi a Guvernatorului de atunci al Băncii Naţionale, Dorin Drăguţan, Guvernul condus de Iurie Leancă a aprobat în regim secret Hotărârea nr. 938.

Ce prevedea hotărârea respectivă şi de ce este crucială în toată această poveste a jafului secolului?

Această hotărâre prevedea oferirea garanţiilor de stat în valoare de 9,5 miliarde de lei Băncii Naţionale, în vederea acordării creditelor celor trei bănci comerciale. Atenţie, la acea dată ele încă nu erau devalizate în proporţii imense! Deci, totul fusese planificat minuţios! Şi mai grav, contrar legii, oferirea garanţiilor de stat nici nu a fost condiţionată de instaurarea administraţiei speciale de stat la băncile menţionate. În paralel, în acelaşi noiembrie 2014, Banca de Economii a oferit credite în sumă cumulativă de 838,5 milioane de dolari, iar din Banca Socială, în două zile, 25-26 noiembrie 2014, au fost extrase mijloace financiare în suma cumulativă de 956 milioane de dolari!

De ce nicio instituţie de resort a statului nu a reacţionat prompt la aceste mişcări bancare, care, evident, nu puteau rămâne neobservate?

Toate operaţiunile privind convertirea şi sustragerea banilor din sistemul bancar moldovenesc s-au produs pe fundalul inacţiunii criminale a Băncii Naţionale, a Centrului Naţional Anticorupţie, a Procuraturii Generale şi a Serviciului de Informaţii şi Securitate. De ce? Pentru că, odată cu preluarea puterii politice de către forţele pretins proeuropene, instituţiile de drept şi de reglementare, în loc să fi fost scoase de sub controlul politic al partidului comuniştilor şi al lacheului lui Voronin, oligarhul Plahotniuc, şi puse în slujba cetăţeanului, acestea au fost partajate politic între partidele alianţei „proeuropene“. Banca Naţională, Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală şi Serviciul de Informaţii şi Securitate, instituţiile direct responsabile de securitatea financiară a ţării, au trecut sub controlul politic al Partidului Democrat, rămânând sub controlul personal al lui Vladimir Plahotniuc, care între timp părăsise barca comunistă şi îşi cumpărase un partid „democrat“ şi un Lupu. Li s-a ordonat să devină orbi, surzi şi muţi, şi asta au făcut în interesul marelui beneficiar. Doar abia după ce băncile cu pricina au fost devalizate, Banca Naţională a dispus desemnarea administraţiei speciale acolo. Totodată, Curtea Supremă de Justiţie, condusă de consilierul juridic de odinioară al lui Plahotniuc, Poalelungi, a anulat toate tranzacţiile ce ţineau de emisia suplimentară din 2013 şi i-a întors statului pachetul de control asupra Băncii de Economii, care deja, după cum înţelegeţi, fusese prădată. Ulterior, un alt guvern, condus de Gaburici, a mai acordat garanţii de stat, în valoare de 5,4 miliarde de lei, Băncii Naţionale, chipurile, pentru salvarea deponenţilor celor trei bănci. Urma şi a treia garanţie, în sumă de 7,5 miliarde de lei, însă protestele masive ale populaţiei, organizate de Platforma Civică Demnitate şi Adevăr, au împiedicat operaţiunea criminală. În scurt timp după protestele noastre, Gaburici a demisionat, iar guvernarea a fost obligată să publice raportul Kroll 1.

Ce s-a întâmplat cu cei care au operat furtul, barem a fost tras la răspundere penală cineva?

Toţi sunt bine mersi. Ilan Şor a fost menţionat de 136 ori în raportul Kroll 2, în contextul sustragerii banilor din sistemul bancar! Dar este la libertate, „conduce“ municipiul Orhei, cheltuie acolo banii furaţi şi se pregăteşte să devină deputat, susţinut de guvernarea oligarhică şi personal de Plahotniuc. Andrian Candu este preşedinte al Parlamentului şi debitează inepţii despre statul de drept, Dorin Drăguţan a primit o uriaşă indemnizaţie de concediere şi a plecat la „odihnă“. Iurie Leancă se laudă că el, chipurile, ar fi salvat sistemul bancar. Foarte curând o să-l vedem în fotoliul de prim-viceprim-ministru, alături de Gaburici, care va deveni ministru al Economiei, şi Alexandru Tănase, propus pentru funcţia de ministru al Justiţiei, tot el deschizătorul de drum pentru cele 30 de miliarde ale mafiei ruseşti prin justiţia moldovenească. Investigând subiectul, veţi descoperi cum mulţi se dau mari români la Bucureşti, cum toacă banii contribuabililor români, iar la Chişinău sunt mână în mână cu mafia rusească.

Totuşi, o strategie de recuperare a banilor dispăruţi din sistemul bancar al Republici Moldova a fost pusă în aplicare…

Da, una diabolică, cinică, care denotă un dispreţ total faţă de cetăţenii acestui stat capturat. În 2016, Guvernul Plahotniuc-Filip a transformat garanţiile oferite pentru protejarea devalizării sistemului bancar într-o datorie internă. Adică a obligat cetăţenii să recupereze aproximativ 25 miliarde de lei, sumă aproape dublă a garanţiilor acordate. Regimul a încercat chiar să adopte o lege specială, de amnistie şi legalizare a capitalului din offshoruri. Tentativa criminală a fost respinsă, prin efortul conjugat al societăţii civile, opoziţiei extraparlamentare antioligarhice şi al partenerilor externi. Dar criminalii nu s-au resemnat. Guvernarea Plahotniuc-Dodon a introdus sistemul de comercializare a cetăţeniei Republicii Moldova prin „investiţii în piaţa financiară sau procurarea hârtiilor valorice de stat“, dorind astfel să transforme ţara într-un paradis al spălării banilor iliciţi.

Ce credeţi despre intenţia guvernării de a dezincrimina infracţiunile economice, procedură pusă pe tapet la sfârşitul anului trecut?

Este o încercare grosolană de a exonera figuranţii furtului secolului de răspundere penală pentru crimele comise, de a face imposibilă recuperarea miliardelor furate prin acţiuni civile imprescriptibile în cazul infracţiunilor şi pentru a-i face pe complici să nu vorbească despre marele beneficiar al furtului secolului. Intenţia guvernării de a decriminaliza ilegalităţile economice, după modelul Rusiei, Armeniei, al Kazahstanului şi al celui promovat, la timpul său, de Ianukovici, în Ucraina, este un semnal extrem de alarmant. Prin abolirea pedepsei penale pentru fărădelegile economice, săvârşite de interlopii de la guvernare, împreună cu schimbarea sistemului electoral, se vrea crearea unui habitaclu de huzur pentru hoţi, proxeneţi penali şi politici, bandiţi de toate culorile, mercenari. Oamenii de onoare, „businessmanii“ cinstiţi vor ajunge defavorizaţi şi batjocoriţi, iar cei care practică ilegalităţi economice vor fi încurajaţi să persevereze fără jenă şi fără frică, ştiind că nu vor fi încarceraţi niciodată. Mafia de la guvernare îşi pregăteşte o viaţă de vis, chiar şi în condiţiile în care numele autorilor jafului secolului vor fi făcute publice. Ei se asigură că nu vor sta la puşcărie.

Platforma Demnitate şi Adevăr, partidul pe care îl conduceţi de doi ani, este vârful de lance al luptei pentru scoaterea Republicii Moldova din captivitatea unei guvernări, pe care o identificaţi ca pe o structură mafiotică. Ce veţi face în continuare?

Noi întotdeauna am reacţionat imediat, inclusiv după publicarea variantei trunchiate a raportului Kroll 2. Am îndemnat procurorii oneşti să iniţieze urmărirea penală pe marginea elaborării şi aprobării Hotărârii Guvernului nr. 938 din 7 noiembrie 2014, cu tragerea la răspundere a persoanelor care au promovat şi au contrasemnat acest act normativ şi a funcţionarilor Băncii Naţionale, CNA şi SIS, responsabili pentru supravegherea activităţii băncilor şi securitatea economică pe parcursul anului 2014.

Totodată, noi am propus reluarea protestelor masive în vederea obţinerii de la guvernare a publicării complete a Raportului Kroll 2, inclusiv a capitolelor despre beneficiarii reali ai jafului secolului, finalizării cât mai urgente a procesului judiciar împotriva lui Ilan Şor, cu deschiderea tuturor şedinţelor Curţii de Apel, precum şi pornirii unui real proces de urmărire penală şi sancţionare a beneficiarilor furtului cu recuperarea neîntârziată de la aceştia a miliardelor furate. Vom cere, evident, şi anularea legii privind achitarea din banii cetăţenilor a circa 25 miliarde de lei în contul acoperirii garanţiilor de stat, oferite de către guvernele Leancă şi Gaburici. Locul celor doi ex-prim-miniştri, Leancă şi Gaburici, al lui Candu, Drăguţan, Şor este la puşcărie. Această concluzie o poate trage oricine citeşte Kroll 1 şi Kroll 2, coroborate cu Hotărârea Guvernului nr. 938.

Nu vom renunţa, căci nu avem dreptul să cedăm. Suntem conştienţi că Republica Moldova este în pragul unei adevărate catastrofe, a pauperizării totale, cu un indice al exodului populaţiei peste orice limită. Noi ştim cum trebuie gestionată situaţia pentru a ieşi din criză, pentru a aduce Europa la Chişinău. Dar lucrul esenţial pentru început rămâne înlăturarea de la putere a cartelului penal Plahotniuc-Dodon şi deferirea lor justiţiei, în cadrul unui larg proces de lustraţie, cu aplicarea faţă de ei şi anturajul lor a confiscării extinse a averilor ilicit dobândite.

Interviu pentru Cotidianul.ro

(44 accesari)