Pe 6 iunie, Reuters publică un articol care îl face pe speakerul Andrian Candu şi alţi politicieni să-şi schimbe opinia faţă de rolul Comisiei de la Veneţia în schimbarea sistemului electoral din Moldova. Sau… nu chiar.

…să pomeneşti de „imixtiune” ca răspuns la o opinie pe care tot tu ai solicitat-o este cel puţin nediplomatic şi inconsecvent.

O propunere inoportună

Articolul, bazat pe un document „scurs”, nefinal al Comisiei, vorbeşte despre aprecierile—în mare parte negative—ale experţilor asupra proiectului de modificare a sistemului electoral.

Potrivit agenţiei, experţii numesc inţiativa de modificare a legislaţiei „inoportună” (inappropriate) şi vorbesc de „îngrijorări semnificative” pe care aceasta le trezeşte, inclusiv riscul ca deputaţii aleşi conform noului sistem să fie expuşi influenţei din partea intereselor de afaceri, sau riscul ca autoritatea electorală să fie expusă influenţei politice atunci cînd va implementa reforma.

„În lumina acestor îngrijorări şi ţinînd cont de caracterul limitat al procesului consultativ şi al consensului necesar pentru reformarea sistemului electoral, o astfel de schimbare fundamentală în contextul politic curent din Moldova pare inoportună”.

Preşedintele parlamentului Andrian Candu s-a arătat critic faţă de această apreciere, sugerînd că opinia Comisiei de la Veneţia ar trebui să aibă un rol limitat şi tehnic şi care să nu intervină în „alegerea suverană” a ţării.

Poziţia speakerului vine în contradicţie cu declaraţiile sale anterioare şi sugerează o schimbare a atitudinii guvernării faţă de partenerii externi atunci cînd aceştia critică sau acţionează contrar planurilor puterii din Chişinău.

„Un prieten foarte vechi şi foarte bun”

Preşedintele Parlamentului a fost mai pozitiv în aprecierea rolului Comisiei de la Veneţia pe 1 martie 2017, atunci cînd a susţinut un briefing de presă împreună cu preşedintele Comisiei, Gianni Buquicchio. Atunci, Candu a apreciat „toată contribuţia pe care Comisia de la Veneţia o joacă (sic!) în tot ceea ce înseamnă creaţia legislativă”.

În acel briefing, Andrian Candu a numit Comisa de la Veneţia „un prieten foarte vechi şi foarte bun al Republicii Moldova”, iar după înregistrarea proiectului de lege privind trecerea la sistemul de vot uninominal, pe 14 martie 2017, a promis4 că:

„Acest proiect de lege nu va fi votat pînă nu vor fi organizate dezbateri ample şi nu vom avea avizul Comisiei de la Veneţia”.

Pe 5 mai, fără a aştepta acest aviz, au fost votate în prima lectură nu unul, ci două proiecte de modificare a sistemului electoral, care au fost ulterior comasate într-un singur proiect, transmis şi el pentru avizare Comisiei de la Veneţia.

Probleme „tehnice”

Schimbarea de ton a liderilor de la Chişinău a avut loc după votarea în prima lectură de pe 5 mai, dar şi în urma protestelor partidelor de opoziţie şi societăţii civile. Pe 10 mai, după o întrevedere cu delegaţia Comisiei de la Veneţia, Andrian Candu a ţinut să precizeze că menirea instituţiei europene „ţine de expertiza juridică şi tehnică a proiectelor iniţiate în Parlamentul Republicii Moldova” şi a precizat, oarecum, poziţia sa despre mandatul Comisiei:

„Comisia de la Veneţia nu vine şi nu a venit niciodată, şi nu stă în statutul care i s-a dat, cu recomandări să fie schimbat sistemul sau nu. Nu se discută oportunitatea schimbării sistemului electoral, dar se discută pe marginea proiectelor de legi”.5

După ce, potrivit Reuters, experţii Comisiei au apreciat totuşi negativ reforma propusă, Candu a spus aceleiaşi agenţii că nu este de acord cu aceste concluzii, dar că va lucra cu experţii Comisiei de la Veneţia în vederea implementării „recomadărilor tehnice”, astfel încît legislaţia electorală să fie îmbunătăţită, însă „fără ca să aibă loc o imixtiune [a Comisiei] în ceea ce considerăm a fi o alegere suverană a ţării”.

Statutul Comisiei de la Veneţia

Fiind ţară membră a Comisiei de la Veneţia, Republica Moldova a recunoscut competenţa acesteia, inclusiv în materie de sisteme electorale. Mai mult, autorităţile moldovene s-au angajat expres să poarte consultări intense cu instituţia în scopul asigurării stabilităţii politice.

Deşi statutul Comisiei de la Veneţia nu prevede vreo forţă obligatorie a opiniilor sale, totuşi, competenţa acesteia nu se limitează la chestiuni strict „juridice şi tehnice” sau de „îmbunătăţire a proiectelor de lege”, cum pretinde speakerul moldovean şi colegii săi de partid.

Din contra, Comisia se pronunţă cu regularitate asupra chestiunilor fundamentale ce ţin de drepturile omului şi democraţie. Competenţa sa este formulată în termeni largi: domeniile prioritare de activitate ale Comisiei, conform statutului, sunt principiile constitutionale, legislative şi administrative, drepturile si libertăţile publice, mai ales acelea care privesc participarea cetăţenilor la viaţa instituţiilor, şi altele.

Cu sau fără aviz pozitiv

Dat fiind mandatul şi relaţia Comisiei de la Veneţia cu Republica Moldova, este greu de înţeles felul în care promotorii reformei comunică despre avizul pe care îl aşteaptă la mijlocul lui iunie – niciodată Comisia nu a insistat pe faptul că recomandările sale ar fi în vreun fel obligatorii, iar competenţele sale şi domeniul de expertiză este stabilit clar în statut şi confirmat de practica instituţiei.

Schimbarea discursului, totuşi, poate fi explicată ca un semnal că modificarea sistemului electoral se vrea făcută cu sau fără un aviz pozitiv. În retrospectivă, această schimbare poate sugera faptul că acest aviz era văzut din start ca o condiţie formală, o bifă care urma să fie făcută, independent de conţinutul recomandărilor.

De la recunoaşterea importanţei activităţii Comisiei şi promisiunea de a nu merge înainte cu reforma decît odată ce e primit un aviz, liderul parlamentului a ajuns să se refere la acest aviz ca la încă o analiză tehnică a detaliilor proiectului înainte de lectura finală, iar aprecierea critică asupra oportunităţii schimbării sistemului electoral, ca şi atentat asupra suveranităţii ţării.

Pe 8 iunie, într-un briefing pentru presă, preşedintele Igor Dodon a invocat şi el argumentul „suveranităţii”, anunţînd că socialiştii vor vota proiectul privind sistemul electoral mixt în lectura a doua, indiferent de natura avizului aşteptat din partea Comisiei de la Veneţia.8 Asta deşi anterior acesta declara că votul în lectura a doua va depinde de avizul Comisiei.

În loc de concluzie

Faptul că o recomandare a Сomisiei nu este „tehnică şi juridică”, aşa cum vrea speakerul, ci critică reforma în întregime, nu însemnă că aceasta încetează a fi validă, argumentată şi bazată pe probe şi expertiză. Nici că aceasta limitează în vreun fel suveranitatea statului – adevărul este că Parlamentul şi liderii săi sunt liberi să ia sau nu în consideraţie recomandările Comisiei.

Altceva este că aceştia nu vor să-şi asume riscul de a ignora această recomandare, iar soluţia la care recurg este să sugereze o depăşire a atribuţiilor de către Comisie.

Merită să amintim şi faptul că anume Andrian Candu, în rolul său de speaker al Parlamentului, a fost acel care a solicitat opinia Comisiei asupra modificării sistemului electoral. Or, să pomeneşti de „imixtiune” ca răspuns la o opinie pe care tot tu ai solicitat-o este cel puţin nediplomatic şi inconsecvent.

Sursa:sic.md

(30 accesari)