Vilnius: Economia Moldovei, la Vest sau spre Est?

Istoria a demonstrat că într-o țară luată aparte nu poate exista autodezvoltare doar numai în spațiul național si, că, încadrarea unei economii naționale în circuitul de valori mondiale, totdeauna a dus la creștere economică, a securității și nivelului de trai, întărind astfel poziția acelui stat.

O țară trebuie să-și aleagă calea acolo unde este stabilitate, persistă valorile de înaltă cultură, există stabilitate economică și socială, iar populația a atins un nivel de viață înalt. Mai multe secole Moldova a stat acolo, unde continuă și azi torturile economice și sociale, politice și militare. Moldova a stat acolo, unde bezna nu are sfârșit iar nivelul de viață se face tot mai rău și degradant.

De aceea, necesitatea de integrare în spațiul UE a devenit indiscutabilă și unica cale prin care Moldova își poate rezolva spectrul foarte dureros a problemelor economice, sociale, politice de veacuri.

Aceasta însă se poate de rezolvat numai dacă o guvernare se va gândi la propriul popor și mai puțin la averea și imaginea personală. Pentru o așa economie mică ca a Moldovei necesitatea de integrare europeană este dictată de mai multe nevoi:

Necesitatea de integrare a Moldovei în Uniunea Europeană este dictată de nevoia de a realiza o creștere economică cât mai rapidă pentru a nu degrada totalmente și pentru a ajunge din urmă țările avansate din Europa de vest și de est. Concomitent Republica Moldova este corelată cu nevoia de a asigura stabilitatea politică și socială a țării.

De la destrămarea Uniunii Sovietice din 1991, economia moldovenească a fost supusă multor șocuri și presiuni, atât interne, cât și externe, iar indicatorii economici și sociali în aceasta perioadă au exprimat o stare negativă, cu care se confrunta bunăstarea populației și societatea în întregime.

În anul 2012, PIB-ul în Moldova a înregistrat un nivel de 58% fată de anul 1990, pe când așa țări ca Georgia, Azerbaidjan și Armenia au trecut peste nivelul anului de bază încă în anul 1999.

Rata șomajului are perspective de creștere rapidă ca urmare a privatizării și restructurării unui mare număr de organizații și întreprinderi de stat.

Salariul real a înregistrat o scădere anuala masivă, fiind, la sfârșitul anului 2012, de aproximativ 15% din valoarea salariului real din anul 1990

Deficitul comercial a devenit cronic, ce demonstrează incapacitatea economiei naționale a Moldovei de a se impune într-un mediu concurențial minimal în comparație cu cel al U.E.

Deprecierea cursului de schimb al monedei naționale față de monedele convertibile, deși ținută sub un control riguros de către BNM, nu a reușit să influențeze în sens pozitiv exporturile sau sa diminueze importurile. Rezultatul a fost continua scădere a puterii de cumpărare interne cu efecte negative asupra calității vieții.

Pentru Republica Moldova, necesitatea de integrare mai este influențată și de vulnerabilitatea economiei naționale. O tara vulnerabila din punct de vedere economic, așa cum este Moldova, este expusa pericolului scăderii securității economice. Securitatea economica a Moldovei este acoperită în mare parte de factori externi. Aproximativ 85,0% din necesarul de resurse primare si energie este acoperit de resursele externe. Securitatea economică a Moldovei mai este diminuata de modul, în care factorii primari sunt administrați de incoerența sistemului legislativ, de lipsa experienței în administrarea afacerilor în compatibilitate cu cerințele economiei de piață.

Moldova are o dimensiune mică a economiei, de aceea nu poate sa ofere condiții de concurentă în scopul eliminării firmelor ineficiente din punct de vedere tehnologic. Însă, integrarea economica poate reduce dezavantajele dimensiunii reduse ale economiei prin extindea pieței de desfacere, ceea ce oferă o oportunitate firmelor ineficiente de a se regăsi în nevoia de retehnologizare a afacerilor. În așa fel, instituționalizarea schimburilor comerciale poate introduce stabilitate pe termen lung, obligând partenerii din interiorul zonei integrate să se supună unor prevederi comune în interiorul zonei, garantând prin aceasta desfășurarea fără restricții a schimburilor comerciale.

Întărirea poziției pe piața externă este un alt factor care arată nevoia Moldovei de a intra în U.E. Moldova ca țară mică nu poate influența prețul mondial sau regional. De aceea apartenența la un spațiu economic integrat reprezintă pentru produsele autohtone, obținere de avantaje care decurg din puterea de negociere a întregii comunități în care vom fi integrați.

În prezent poziția strategica pe care o ocupa Moldova din punct de vedere geografic, a fost și este expusă în permanență pericolului de a fi atrasă în conflicte militare din partea Rusiei. Integrarea economica a Moldovei în Uniunea Europeană oferă și o reală modalitate de a evita stările conflictuale de natura economica, politica și mai ales pe cele de natură militară. Existența unei structuri integrative cuprinde mai multe economii din regiune și face posibilă evitarea unor conflicte militare.

Asigurarea finanțării tuturor procedurilor economice si politice privind trecerea spre economia de piață din sursele proprii, Moldova nu le poate asigura. Resursele și fondurile necesare formarii unui sistem bine conturat al economiei de piață pot proveni din interiorul sistemului. Ca sistem aici se are în vedere Uniunea Europeană cu sistemul propriu de finanțare. Cu toate acestea, sursele de finanțare proprii care se află la dispoziția Republicii Moldova sunt absolut insuficiente față de cerințele și costurile de trecere la standardele europene. Astfel, folosirea surselor de asistență nerambursabilă pe care o putem accesa de la Uniunea Europeana devine unica șansă pentru a acoperi nevoile de finanțare privind restructurarea economiei.

Efecte asupra economiei naționale a Moldovei după asocierea la EU.Asocierea Moldovei la Uniunea Europeana, va produce o serie de efecte asupra economiei. Societatea trebuie să conștientizeze că impactul asupra economiei nu se va simți peste noapte.La nivel macroeconomic asocierea europeană va aduce un salt al producției interne și o creștere economică, în primii 5-7 ani, adică cu un ritm mult mai ridicat decât în țările vechi ale UE.

Analizând statele care au aderat în 2004-2013, se poate aprecia că după aderare prețurile, salariile și inflația ar putea înregistra un puseu, după care ulterior să revină la cotele normale. În aceste condiții s-ar putea înregistra o volatilitate mai mare a cursului de schimb.

Primele simptome și efecte pozitive economice și sociale se vor face simțite în următorii 2-3 ani, prin îmbunătățirea serviciilor, a sistemului de sănătate și educație, inclusiv prin crearea unor piețe eficiente.

Dacă analizăm pe domenii, este de remarcat faptul ca majoritatea din ele vor resimți efectele de asociere după primul an. Primele vor simți afectele pozitive leasing-ul, IMM-urile, telefonia, internetul. Alte domenii economice cum sunt, industria bancara, turismul, agricultura sau industria HR, vor simți efectele de asociere ceva mai târziu aproximativ după 2-3.

După cum a arătat experiența altor țări, care au aderat la UE după anul 2004, în parcursul lor de asociere, o problemă a Moldovei va fi puterea redusa de absorbție a fondurilor europene. În acest sens Moldova ar trebuie să pregătească specialiști și experți pentru elaborarea unor proiecte foarte atractive si fiabile.

Implementarea condițiilor de concurență și creștere a competiției va obliga producătorii să-și reorienteze activitățile asupra reducerii costurilor și creșterii calității. Principala provocare pentru IMM-uri va fi creșterea productivității, deoarece în prezent productivitatea medie a unei IMM în Moldova este de zeci de ori mai mică decât media europeana.

Efectele asocierii la UE vor fi simțite și de industriile Moldovei. Cea mai mare provocare va fi creșterea competitivității si a eficientei, astfel încât companiile din Moldova sa poată face față competiției venite din partea comunitarii europene. Ca efect este posibilă o majorare a costurilor salariale, o scădere relativă a puterii de cumpărare a populației, ceea ce va determina o stagnare a cererii de produse industriale.

Unele efecte benefice vor mai fi caracterizate prin îmbunătățirea infrastructurii, și se vor face resimțite pe termen lung (3 -10 ani). Asocierea la UE va aduce o creștere a pachetelor salariale prin prisma diversificării beneficiilor ce se vor acorda angajaților. Nu în ultimul rând, moldovenii se vor putea integra în asocierea economică cu companiile multinaționale.Rămâne ca în luna noiembrie a anului curent, 2013, Moldova să aibă parafat și înaintat spre semnare acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

sursa: jurnal.md

(239 accesari)