Astăzi, 25 septembrie, se împlinesc 100 de ani de la nașterea celei mai cunoscute interprete a cîntecului popular românesc, Maria Tănase. Supranumita „regina cîntecului românesc” sau „Edit Piaf a României”, Maria Tănase s-a născut în 1913, în vechea mahala a Cărămidarilor din București.

Maria Tănase a urmat timp de un semestru cursurile Liceului „Spiru Haret”, apoi pe cele ale Liceului de fete „Ion Heliade Rădulescu”. A debutat la Teatrul de revistă „Carabus” (1934).

În 1934, a imprimat „Mansarda”, o romanță de Nello Manzatti, la casa de discuri „Lifa Record”, aceasta fiind prima imprimare a artistei. Doi ani mai tîrziu, a mai imprimat alte două cîntece populare intitulate „Cine iubește și lasă” și „M-am jurat de mii de ori”, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner.

A debutat la postul de Radio București, la 20 februarie 1938, unde a fost acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, și a susținut, în direct, un program de cîntece românești la emisiunea „Ora satului”.

De asemenea, și-a făcut debutul și la Teatrul Alhambra (septembrie 1938). În noiembrie 1938, a încheiat un contract cu restaurantul „Dory-Parc”, devenit, apoi, „Neptun”, cîntînd și pe estradele restaurantelor „Luxandra” și „Parcul Luther”.

A susținut concerte de muzică românească în folosul Crucii Roșii. A fost desemnată să reprezinte cântecul popular românesc la Expoziția universală de la New York (mai 1939).

A făcut turnee în Italia, la Roma și Milano, apoi în martie 1941, în Turcia, unde a cîntat la teatrul de revistă „Melody Revue” de la Istanbul.

A avut roluri pe scena Teatrului Național, în „Cadavrul viu” de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) și „Horia” de Mihail Davidoglu (1956), și a cîntat în filmele „Se aprind făcliile” (1939, film care nu mai există), „România” (1947), „Ciulinii Baraganului” (1958) și în scurt-metrajul „Amintiri din București” (filmat în 1958). De asemenea, a cîntat în opereta „Mascota” de Edmond Audran (1944) și a avut rolul principal în comedia muzicală „Sfinxul de la Hollywood” de Ralph Benatzky (1946).

De asemenea, a interpretat o serie de cîntece românești de mare popularitate la inaugurarea noii fundații a Societății Române de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946.

În 1952 a fost solicitată să profeseze la Școala medie de muzică nr. 1 din București, în cadrul unei catedre de cînt popular nou creată, unde le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Șerbănescu.

În 1955 a fost laureată a Premiului de Stat pe 1954, distincție acordată pentru interpretarea cîntecelor populare și decorată cu Ordinul Muncii. În 1958 a primit titlul de „Artistă emerită”.

A fost nevoită să-și întrerupă turneul în Bulgaria din cauza bolii (cancer pulmonar), medicii sfătuind-o să se interneze la Spitalul oncologic bucureștean. Și-a pregătit testamentul, odată cu care lasă posterității, sub titlul „Femeia dacă”, versuri imortalizate în pagina-manuscris. A murit la 22 iunie 1963.

Ca un omagiu adus artistei, în 1969 se instituie, la Craiova, Festivalul-Concurs Național al Interpreților Cîntecului Popular Românesc „Maria Tănase”, ce se desfășoară o dată la doi ani.

De-a lungul carierei sale, Mariei Tanase i s-au atribuit calificative precum „Privighetoarea”, „Ciocîrlia”, „Luceafărul”, „Ambasadoarea cîntecului nostru popular”, „Regina cîntecului românesc”, „Steaua”, „Prințesa liricii sentimentale și a cîntecului românesc” sau „Maria cântecelor”, „Pasăre maiastră”.