Imagine postare

tezaur romanescControversele dintre România și Federația Rusă cu privire la Tezaurul predat Rusiei țariste și nereturnat decât în parte  parte de puterea sovietică pare să ia sfârșit. Dar nu unul fericit pentru țara noastră: un important istoric rus crede că Tezaurul depus de România la Moscova nici nu mai există, transmite TVR, citat de cotidianul.ro.

Corespondentul TVR la Moscova, Liviu Iurea, a reuşit să stea de vorbă cu secretarul părţii ruse a comisiei de istorici, care spune, în exclusivitate la postul național public de televiziune, dacă sunt şanse de a recupera Tezaurul.
Se împlineşte un deceniu de când s-a înfiinţat comisia comună româno-rusă, menită să studieze problema tezaurului. De câţiva ani însă, istoricii români şi ruşi s-au întâlnit din ce în ce mai rar. Și asta pentru că „din păcate, partea rusă a Comisiei a pierdut majoritatea membrilor: doi au murit, doi sunt foarte în vârstă şi bolnavi. Nici nu avem de unde să completăm, pentru că avem o mare problemă: nu există specialişti care să cunoască istoria României”, afirmă Victor Iscenko, secretarul părţii ruse a Comisiei de istorici care studiază problema Tezaurului

Deocamdată, partea rusă nu poate să îşi desfăşoare activitatea. Academia rusă de ştiinţe, în cadrul căreia funcţionează comisia, se află într-un amplu proces de reorganizare. Istoricii ruşi sunt însă optimişti. Victor Iscenko: „Căutăm un consens cu partea română: ori că nu am rezolvat nimic, ori să mergem împreună înainte. Eu aşa văd luminiţa de la capătul tunelului. Nu cred că trebuie să mai aşteptăm cinci ani ca cineva să dezgroape Tezaurul de undeva şi să spună: Iată-l. Eu cred că Tezaurul nici nu mai există, fizic. Pentru noi este important să găsim acele documente care să ne indice unde ar fi putut fi dus Tezaurul, de cine a fost luat … pentru ca, într-un final, să punem capăt acestei epopei”.

La rândul său, ministrul de externe al României a vorbit , în exclusivitate, la TVR, despre  recuperarea Tezaurului României. ”Există nişte dificultăţi obiective legate de restructurarea părţii ruse a comisiei bilaterale în ce priveşte problema tezaurului, a declarat șeful diplomației de la București. Corlăţean a dat unele asigurări că de partea română nu va exista resemnare: ”În niciun caz nu ne luăm adio de la Tezaurul României. Pe 9 iulie, când am fost în vizită oficială la Moscova, am discutat cu omologul rus Serghei Lavrov necesitatea reluării activităţii comisiei bilaterale româno-ruse care studiază problemele care provin din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv chestiunea tezaurului. Şi am căzut de acord, politic, să reluăm activitatea acestei comisii, îngheţată de foarte mulţi ani.”

Ministrul de externe a spus și care vor fi următorii pași în acest sens: ”Acum trebuie să punem în practică această nouă sesiune, am transmis în toamna acestui an o serie de propuneri, aşteptăm pe canale diplomatice răspunsul. Este adevărat că am primit aceste informaţii de care aţi spus, există nişte dificultăţi obiective legate de restructurarea părţii ruse a comisiei bilaterale. Sunt, se pare, dificultăţi obiective, ceea ce nu înseamnă că partea română nu rămâne extrem de activă pe această temă.”

După cum a explicat Corlățean, ”de altfel, săptămâna trecută, noi, partea românească, ne-am reunit şi vă spun că vom face în continuare demersuri, această comisie se va reîntâlni, este o decizie politică luată la nivelul miniştrilor de Externe român şi rus. Iar în ceea ce priveşte partea română – este şi mai tânără şi mai încăpăţânată şi are energia necesară să rămână ferm angajată pe această direcţie.”
”Au fost cel puţin două momente în istoria anterioară în care s-au returnat părţii române piese din tezaur. Documente sunt şi în partea română, altfel ar fi mai greu de discutat. Cunoaştem o serie de argumente, noi le-avem pe ale noastre şi, odată ce-am stabilit un lucru la nivel politic, dorim să-l punem în practică şi asta o vom face”, a continuat ministrul.

Titus Corlățean a pledat pentru continuarea dialogului bilateral:”Este un subiect atât de important pentru noi, cu o valoare simbolistică specială pentru naţiunea română, am discutat acest lucru la Moscova şi ne-am pus de acord politic cu omologul rus. Este bine să dialogăm, pentru că dialogul fusese în suspensie în ultimii ani. Este bine să dialogăm şi pe temele unde avem poziţii apropiate, dar şi divergente, cum e această temă a tezarului, care pentru naţiunea română este o temă esenţială.”