7 aprilie 2009 ar fi trebuit să fie momentul de cotitură pentru Republica Moldova, declicul care urma să declanșeze o serie de schimbări ce ne-ar fi transformat în statul pe care-l visam atunci.

În schimb, totul s-a transformat într-un coșmar greu de imaginat. Astăzi lucrurile stau mult mai prost decât atunci. Și nu mă refer neapărat la situația economică sau la corupție, pentru că așa cum am fost cei mai săraci și corupți din Europa, tot așa și am rămas. Adevărată dramă e pierderea speranței. Iar odată cu ea Moldova a pierdut sute de mii de cetățeni, în mare parte tineri, care ar fi trebuit să fie motorul economic al țării, dar care acum sunt pe tot globul, de la Anchorage la Brisbane și de la Tokyo la Dubai.

Pentru că de la an la an, de fiecare dată când comemoram un nou 7 aprilie constatăm că lucrurile stau cu totul invers decât ar fi trebuit să fie.

– 7 aprilie 2010

Cum ar fi trebuit să fie: Voronin, lipsit de imunitate parlamentară, în arest la domiciliu și anchetat pentru crimele comise în cei 8 ani de guvernare comunistă. Papuc, Botnari, Zubic, Cosovan, Reșetnicov, Gurbulea și alți responsabili din structurile de forță, în arest așteptându-și condamnările. Zeci de judecători destituiți și anchetați pentru deciziile ilegale luate în aprilie 2009.

Cum era: Presa tocmai începea să scrie că Plahotniuc i-a achitat lui Urechean 2 milioane de dolari pentru a-l face pe Zubco procuror general. Zubic prelua conducerea structurilor paramilitare ale lui Plahotniuc.

– 7 aprilie 2011

Cum ar fi trebuit să fie:  Erau prezentate concluziile finale ale anchetei privind 7 aprilie 2009. Zeci de politicieni, judecători, procurori și polițiști își executau sentințele iar alte câteva sute de procese erau pe rol.

Cum era: Plahotniuc tocmai serba o sută de zile de la preluarea funcției de prim-vicepreședinte al Parlamentului, pe care o obținea după o lună de zile de negocieri cu Voronin, cu Narîșchin pe post de mediator. Se ticluiau legile care puneau bazele spălărilor de peste 20 de miliarde de dolari prin băncile din Moldova și înlesneau atacurile raider.

– 7 aprilie 2012

Cum ar fi trebuit să fie: Pentru prima dată în istorie, Republica Moldova intra în primele 100 de țări ale lumii în topurile privind libertatea presei, corupție și bunăstare economică.

Cum era: Plahotniuc tocmai își mărea holdingul media cu cel de-al 4-lea post de televiziune. Atacurile raider erau la ordinea zilei, cele mai importante bănci și companii de asigurări căzând rând pe rând.

– 7 aprilie 2013

Cum trebuia să fie: Investitori importanți din întreaga lume veneau la Chișinău, pompând sute de milioane de euro în economie și deschizând zeci de mii de locuri de muncă. Moldova era deja stat asociat la UE și beneficia de regim liberalizat de vize. Țara noastră intra pentru prima dată în istorie în Top 10 „Doing Business”.

Cum era: După un război de câteva săptămâni, Filat umilit și înfricoșat își cerea scuze de la Plahotniuc pentru că l-a făcut oligarh și criminal. Moldova intra aproape total sub controlul unui singur individ.

– 7 aprilie 2014

Cum trebuia să fie: Demarau lucrările la prima autostradă din țară, finanțată din fonduri europene și locale, care urma să lege până în 2019 Giurgiuleștiul de Briceni. De pe aeroportul din Bălți se operau primele rute low-cost spre 11 destinații europene. Aeroportul Chișinău țintea să devină un hub regional important.

Cum era: În urma unui troc între Plahotniuc și Filat și cu semnătură lui Leancă, statul pierduse Banca de Economii și Aeroportul Chișinău. Moldova devenea țara de pe ultimul loc în clasamentul mondial privind independența justiției, realizat de către World Economic Forum.

– 7 aprilie 2015

Cum trebuia să fie: Moldova depunea cerere de aderare la UE, devenind primul stat din Parteneriatul Estic care beneficia de statutul de candidat. Produsul Intern Brut nominal depășea pentru prima dată în istorie 10 miliarde de euro.

Cum era: Zeci de mii de oameni ieșeau în stradă și cereau miliardele înapoi. Leul se depreciase în câteva luni cu peste 30%. Vladimir Voronin și PCRM votau un guvern pentru prima dată după 2009.

– 7 aprilie 2016

Cum trebuia să fie: Moldova înregistrează primele progrese în procesul de aderare la UE, devenind realistă ideea aderării în 2019. Bulevardul Ștefan cel Mare, pe segmentul Vlaicu Pârcălab – Maria Cebotari, devenea stradă pietonală după inaugurarea unui pasaj subteran.

Cum este: Avem o Moldovă în care nimeni nu a fost tras la răspundere pentru 7 aprilie 2009. Statul este capturat în totalitate de Plahotniuc. Perspectivele integrării europene practic nu se mai văd. După un an de proteste, nicio revendicare a cetățenilor nu este îndeplinită. Zilnic, sute de cetățeni părăsesc țara în căutarea unei vieți decente. Moldova este de departe cea mai săracă și coruptă țară din Europa.

Alex Cozer

Sursa:independent.md