La nici 20 de ani împliniţi, studenţii la matematică de la cinci universităţi au adus României locul I pe naţiuni la a IX-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Matematică pentru studenţi, South Eastern European Mathematical Olympiad for University Students – SEEMOUS 2015, care a avut loc în Macedonia.

Ei au venit acasă cu patru medalii de aur, şapte de argint şi nouă medalii de bronz, clasând România pe locul I pe naţiuni şi pe prima treaptă a podiumului la universităţi. Mai mult, Andrei Bud, un boboc din anul I al Universităţii Bucureşti, a câştigat locul I absolut la invidual. Într-un interviu pentru Gândul, doi dintre olimpicii medaliaţi cu aur, precum şi profesorul coordonator, vorbesc despre performanţa obţinută, dar şi despre sistemul educaţional din România, care nu poate fi considerat performant per ansamblu.

Unul dintre studenţii care au participat la concurs este Andrei Bud, student în anul I la Faculatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti. Andrei este obişnuit cu olimpiadele şi concursurile internaţionale, el obţinând încă din clasa a IX-a medalii de aur şi argint la concursurile şcolare.

„În principiu, nu reprezintă foarte multe pentru mine, pentru că deja sunt obişnuit cu concursurile şi cu atmosfera aceasta de concurs. Şi sincer să vă spun mai degrabă apreciez ceea ce se face la facultate decât matematica de concurs, pentru că matematica de concurs este în mare parte un puzzle. Într-adevăr, o medalie relevă ceva despre capacitatea unui om de a face carieră în ceva”, crede medaliatul cu aur.

Pentru Andrei este ceva normal ca România să obţină astfel de medalii pentru că are elevi foarte buni. „Cât despre faptul că România s-a clasat prima este ceva normal pentru că sistemul nostru educaţional este atât de încărcat încât cei care sunt buni chiar sunt foarte buni”, spune Andrei.

Cu toate că ar fi putut să plece la orice universitate din lume, Bud a ales să înveţe în România. „Absolut niciodată nu mi-am pus problema să plec din ţară, pentru că dacă eşti bun faci performanţă de oriunde ai fi în principiu. Eu nu văd absolut nicio piedică că am rămas în România. Cred că sunt multe facultăţi din România care sunt subapreciate. În principiu, facultăţile mari predau matematică mai aplicată şi au multe fonduri de cercetare, de proiectare. Singurul plus pe care l-aş fi avut dacă aş fi plecat în străinătate este că aş fi avut mai multe posibilităţi. Însă, cu bursa tânărului cercetător este foarte bine şi în România”, susţine olimpicul de aur.

Andrei Bud: Principala problemă a matematicii? Nu reuşim să acoperim cerinţele omului mediu

Studentul spune că nu are o reţetă a succesului. Important este să-ţi placă ceea ce faci, crede el. „Adevărul este că eu şi în momentul în care nu fac matematică, şi mă aflu într-un loc, mi se întâmplă des să mă gândesc la o problemă, la o proprietate. Reuşesc să fac matematică fără hârtie. Dar am văzut oameni foarte bine dotaţi şi nu făceau prea mult efort pentru a rezolva probleme”, povesteşte Andrei Bud.
Spune că matematica ar trebui predată altfel decât se predă acum, într-un mod mai ordonat, şi altele ar fi rezultatele de la examenele naţionale. „Spre exemplu, în clasa a XI-a se studiază matricile fără să se amintească absolut deloc despre spaţiile vectoriale. Păi, matricile fără să fie privite ca nişte transformări de spaţii vectoriale nu au absolut niciun sens. Şi normal că elevii nu recunosc din prima necesitatea a ceea ce fac. Cam asta e problema principală cu matematica. Matematica este peste tot, de la construcţii, la fizică, la chimie, la informatică, doar că e atât de ascunsă încât lumea nu-i vede necesitatea”, consideră Andrei Bud.

Dacă ar avea putere de decizie, cel puţin în privinţa predării matematicii, ar schimba modul în care se predă matematica, pentru că în prezent programa la matematică este foarte încărcată, un motiv pentru care elevii nu iubesc această disciplină.

„Ceea ce aş schimba cel mai mult vine din observaţia că programa e atât de încărcată încât mulţi ajung să se lase de matematică, dar şi avem mulţi elevi care ajung să fie foarte buni. Principala problemă a matematicii este că noi nu reuşim să acoperim cerinţele omului mediu. Aceeaşi programă încărcată o are toată lumea, dar ceea ce mi se pare o decizie foarte bună ar fi o împărţire a sistemului, astfel încât în unele locuri să se studieze mai intensiv, să avem şcoli speciale unde să se studieze intensiv matematica, lăsându-i pe cei de la ţară sau din orăşele mai mici, care oricum nu vor să se axeze pe aşa ceva, să înveţe minimul necesar. Să nu supraîncârcăm pe cine nu trebuie să supraîncârcăm”, povesteşte el pentru gândul.

Cu toate că gimnaziul l-a făcut în oraşul Negreşti Oaş, de unde provine, Andrei este absolvent al Liceului Internaţional de Matematică din Bucureşti. Studentul spune că un astfel de liceu, cu toate că e privat poate fi un model de bună practică pentru sistemul public de educaţie.

„ICHB-ul este exemplul care arată într-o perioadă foarte scurtă a reuşit să formeze o mulţime de olimpici. Nu cred că ar fi foarte greu din partea Ministerului Educaţiei să facă nişte şcoli ale statului la care să înveţe elevii care sunt foarte buni. Nu susţin neapărat o reformă a educaţiei, pentru că nu cred că am reuşi să ne păstrăm numărul de elite în felul acesta. Eu cred că trebuie să separăm media de cei care sunt buni”, a conchis Andrei Bud.

Roxana Radu: Sistemul universitar este un pic superficial, se intră prea uşor la facultate

O altă studentă care a obţinut aur anul acesta este Roxana Radu, studentă în anul I la Facultatea de Automatică de la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Pentru Roxana, medalia de aur de la SEEMOUS este prima performanţă internaţională. Nici Roxana nu a avut vreodată gânduri de plecare din România. „Nu am vrut să plec pentru că nu am vrut să mă deconectez total de o viaţă pe care am avut-o timp de 19 ani în România. Încă cred că şi în România mi se oferă un mediu propice de dezvoltarea personală”, spune Roxana Radu.

Cu toate acestea, Roxana crede că în România sunt multe facultăţi la care admiterea se face prea uşor. „Sistemul universitar este un pic superficial, se intră prea uşor la facultate.Toată lumea vrea o diplomă, sunt foarte multe facultăţi şi toată lumea merge la facultate cu interesul „hai să am o facultate”, dar nu ştiu ce vreau de la viaţa mea. Sunt într-adevăr câteva facultăţi în ţară la care chiar ţi se oferă perspective, dar în rest nu prea îţi oferă perspective. Sunt domenii unde nu prea poţi să faci cercetare, de exemplu la matematică”, a spus Roxana Radu.

Trecerea de la liceu la facultate este un pic cam dură, crede Roxana. „La liceu eram ca într-o familie, relaţia cu profesorii era diferită. Acum la facultate suntem învăţaţi să ne autoinstruim. Profesorul este ca un mentor, dar mai departe depinde de tine dacă vrei să înveţi”, a spus Roxana.

Medalia de aur este pentru Roxana o performanţă. „În liceu nu mă vedeam la concursurile internaţionale pentru că era o pregătire specială, de care n-am avut parte. Acum, la facultate când am ajuns într-un fel pe cont propriu, parcă că nu mai e un profesor lângă mine care să-mi spună învaţă aia, învaţă aia, am început să învăţ diferit şi m-am calificat”, a spus Roxana Radu.

Alexandru Negrescu: Elevii nu fac cunoştinţă cu „matematica cea vie”

Alexandru Negrescu, profesor universitar la Facultatea de Automatică şi Calculatoare şi unul dintre profesorii care antrenează olimpicii, spune că discrepanţa dintre vârfuri şi media elevilor în privinţa studiului matematicii vine de fapt din goana după note. „Cred că există o goană după note şi, implicit, după rezolvat şi memorat probleme standard, de tipul celor care se dau la examene. Astfel, nu se înţelege fenomenul, copilul acţionează fără să gândească prea mult. El este format ca memorator de formule”, a spus Alexandru Negrescu.

În plus, mai spune universitarul, elevii sunt înconjuraţi de multe tentaţii în viaţa de zi cu zi, tentaţii care îi îndepărtează pe elevi de a mai lucra şi citit acasă.

„De ce să „piardă” timpul studiind matematică (ceea ce nu te ajută peste noapte), când ar putea privi nişte poze de pe paginile virtuale ale prietenilor? În plus, când priveşti în jur, nu mai este clară noţiunea de valoare. Nu se face diferenţa între: a fi un om de succes -care poate fi trecător sau distructiv din punct de vedere moral- şi a fi un om de valoare”, a mai spus profesorul universitar.

În opinia lui Alexandru Negrescu, sistemul educaţional românesc este sec, iar manualele nu sunt nici pe departe prietenii elevilor.
„Se studiază foarte multe noţiuni, însă nu se subliniază aspectul practic al acestora, adică esenţa lor. Teoria se încununează în practică. În cazul matematicii, se predau noţiuni importante, dar nu se arată importanţa lor. Copiii nu fac cunoştinţă cu „matematica cea vie”. Manualele nu reprezintă un prieten pentru elevi”, a spus profesorul. În plus, mai arată Alexandru Negrescu, matematica împlică multă muncă. „Studenţii noştri sunt grăbiţi, din câte observ. Nu au răbdarea să aprofundeze lucrurile. În Universitatea Politehnica, în care predau, sunt copii cu minţi sclipitoare, dar multora le lipseşte dorinţa de a munci. Iar Einstein avea dreptate când afirma că reuşita este formată din 1% inspiraţie şi 99% transpiraţie”, a conchis profesorul.

Ce este SEEMOUS

Olimpiada Internaţională de Matematică South Eastern European Mathematical Olympiad for University Students – SEEMOUS se adresează studenţilor din anii I şi II, cu aptitudini şi performanţe în domeniul matematicii.
Ediţia din acest an s-a desfăşurat în oraşul macedonean Ohrid, în perioada 3-8 martie, şi a reunit 91 de concurenţi din 23 universităţi de prestigiu din: Bulgaria, Grecia, Iran, Macedonia, România, Slovenia şi Turkmenistan.
România a fost reprezentată de studenţi din cinci universităţi: Universitatea Politehnică Bucureşti, Universitatea Bucureşti, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi.

Lotul României a cucerit 4 medalii de aur, 7 medalii de argint şi 9 medalii de bronz, dar şi locul I pe naţiuni, locul I pe universităţi (Universitatea Politehnica din Bucureşti) şi locul I absolut la individual –obţinut de Andrei. SEEMOUS este o competiţie universitară de excelenţă şi constă într-o probă scrisă de 5 ore, în cadrul căreia participanţii au de rezolvat 4 probleme cu grad ridicat de dificultate. Este al doilea an consecutiv când România se clasează pe locul I la SEEMOUS, în 2014, atunci când a găzduit concursul s-a clasat tot pe primul loc.

Sursa:gandul.info