Zilele acestea toată lumea se dă cu părerea despre ce înseamnă votului uninominal pentru R. Moldova. Liderul PDM, Vlad Plahotniuc a mai aruncat un os societății care iată dezbate de dimineață până seara acest subiect, fără a avea un proiect de lege în acest sens. În lipsa acestui document, discuțiile sunt abstracte, pentru că foarte multe aspecte nu se cunosc.

Cel mai straniu este că liderul PDM nu a prezentat încă acest proiect de lege privind votul uninominal, dar campania de așa-zisă informare a demarat de câteva zile. Traseele țării sunt împânzite de panouri care ne anunță cât de bun este acest sistem pentru noi, la televizor și pe internet la fel. Din câte știu, startul campaniei electorale nu a fost dat. Atunci ce înseamnă toată această paradă?! Cine plătește pentru toate aceste panouri, reclame? Și iată așa oamenii sunt pregătiți, adică zombați să accepte această inițiativă, fără a cunoaște ce prevede ea.

Potrivit wikipedia, Votul uninominal este un tip de scrutin menționat în legislația sistemelor electorale, practicat în SUA și Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezintă modul de alegere direct al unor candidați individuali, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de către partidele politice.

Există:

• Vot uninominal majoritar relativ – 1 tur de scrutin
• Vot uninominal majoritar absolut – 2 tururi de scrutin dacă în primul tur de scrutin nu sunt obținute 51% din voturi de către un candidat

Scrutinul uninominal înseamnă că într-o circumscripție electorală se alege un singur mandat, iar alegătorul poate acorda un singur vot.

Primul lucru de care să ținem cont este că ceea ce funcționează bine în SUA sau Marea Britanie, cu siguranță nu va funcționa în R. Moldova. Să nu uităm de câți ani de democrație sunt în fiecare din aceste țări.

Diavolul se ascunde în detalii

Deci, dacă aplicăm votul uninominal în R. Moldova, înseamnă că teritoriul acestui stat ar trebui împărțit în circumscripții, proporțional numărului de deputați în Parlament. Marea necunoscută a momentului este cota de reprezentare pentru regiunea transnistreană și diasporă, adică numărul de mandate (deputați) care va fi stabilit pentru acestea. Dacă ar fi să ne raportăm la numărul de alegători, atunci regiunea transnistreană s-ar alege orientativ cu 6 mandate (la un număr de 200 de mii de alegători, din totalul de 3,2 milioane de alegători cât au fost la alegerile prezindențiale pe întreg teritoriul R. Moldova), iar diaspora – în jur de 26 de mandate, dacă ne raportăm la cifra de 800 de mii care se vehiculează. Totuși acestea sunt doar cifre matematice. Cota de reprezentare este stabilită prin lege de către deputați. Asta înseamnă că deputații vor stabili câte mandate de deputat să ofere regiunii transnistrene sau diasporei. Ei vor motiva de ce au mers pe o variantă sau alta. Deocamdată nu știm care sunt aceste cote.

La fel nu este clar cum se va proceda în Chișinău: ar trebui sau nu stabilită o cotă de reprezentare și pentru Chișinău, de vreme ce aici este concentrat un număr mare de alegători. Acum la 800 de mii de alegătorii ar reveni 26 de circumscripții sau 26 de mandate, ceea ce este mult prea mult și neproporțional cu restul țării.

Ce facem și cu Găgăuzia? Le oferim și lor cote de reprezentare sau doar această regiune va fi împărțită pe circumscripții ca și restul teritoriului? Tot ce știm la momentul de față este că în Găgăuzia sunt aproape 122 de mii de alegători.

Sunt multe întrebări care nu au un răspuns pentru că nu există deocamdată un proiect de lege în acest sens. Și este bine ca oamenii să cunoască toate aceste aspecte înainte de a răspunde la întrebarea dacă vor sau nu vot uninominal.

În circumscripții pot candida atât persoane care sunt membri de partid, cât și independenți. Dacă este membru de partid, atunci campania electorală este finanțată de partid, dacă este un candidat independent – atunci din propriile surse sau din donațiile pe care le poate primi în campanie electorală, de altfel ca și în cazul partidelor politice. Cu alte cuvinte, persoanele care vor candida din partea partidelor politice vor urma deciziile care se vor lua la partid. Deci, care este diferența?

Un astfel de Parlament vă doriți voi, cetățenii acestei țări?

În România s-a stabilit deja că politicieni compromiși, pentru care niciun partid nu și-a asumat răspunderea, au ajuns parlamentari prin pomeni electorale. Un „precedent” îl constituie cazul lui Vanghelie, care a fost exclus din PSD pentru un dosar la DNA, dar a câștigat Primăria Sectorului 5 al Bucureștiului ca independent și a fost reprimit în PSD.

În Ucraina același sistem uninominal a adus în Rada de la Kiev multe persoane compromise și corupte.

Ce spune Comisia de la Veneția

Am studiat zilele acestea și Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția. Iată care sunt cele mai importante recomandări cu privire la votul uninominal:

http://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD(2002)023rev2-rom

1. Mandatele trebuie repartizate în mod egal pentru toate circumscripţiile elctorale
2. Criteriile de repartizare a mandatelor: numărul populaţiei, numărul cetăţenilor care domiciliază în circumscripţia respectivă (inclusiv minorii), numărul alegătorilor înregistraţi şi, posibil, numărul persoanelor care în realitate votează. Poate fi prevăzută o combinaţie adecvată a acestor criterii
3. Abaterea admisibilă de la normă nu trebuie să depăşească limita de 10% şi cu ceritudine cea de 15%, cu excepţia unor circumstanţe speciale (protecţia depturilor unei minorităţi preponderente, unitate administrativă cu o densitate mică a populaţiei)
4. În cazul circumscripţiilor cu un număr mare de mandate, mandatele trebuie redistribuite fără revizuirea hotarelor circumscripţiilor electorale, care ar trebuie să coincidă teritorial cu unitatea administrativă

Să fiu înțelească corect: situația de acum din Parlament este deplorabilă, în interiorul partidelor politice parlamentare nu există democrație, cum decide liderul așa se întâmplă. Dar, nici sistemul uninominal nu este soluția, nu va face curățenie și nu va schimba clasa politică din Moldova.

Îi îndemn pe oameni să își pună întrebări înainte de a lua o decizie. Să întrebe factorii de decizie sau persoanele în care au încredere care sunt beneficiile unui vot uninominal.

Informația este putere, informați-vă corect!

Cu respect, Elena Robu

Sursa:elenarobu.md