În prag de război în Ucraina, compania care a preluat controlul Aeroportului Chişinău a încheiat un acord de colaborare şi investiţii cu Aeroportul Manas din Kîrgîzstan, care trece sub controlul Rosnefti, companie de stat administrată de al doilea om ca influenţă din Rusia, Igor Secin. Experţii susţin că aeroportul trebuie întors în gestiunea statului

Escaladarea crizei din Ucraina, tendinţele separatiste şi pericolul unui conflict militar în ţara vecină au şi vor avea efecte social-economice şi politice asupra ţării noastre. Mai ales dacă ţinem cont de faptul că suntem încă foarte dependenţi economic de spaţiul postsovietic şi de Rusia în special.

Dependenţă excesivă de răsărit

De exemplu, 100% din gazul natural este importat din Rusia prin Ucraina, 70% din remitenţe vin din Rusia, circa 50% din necesarul de curent electric este asigurat de o companie ucraineană ce aparţine unui miliardar apropiat lui Ianukovici, 80% din exportul de fructe moldoveneşti ajunge pe piaţa rusească, circa 70% din piaţa de desfacere a vinurilor şi băuturilor tari este la fel în răsărit. Şirul poate fi continuat.

Ne place sau nu, dar instabilitatea din regiune va lovi dur în noi şi pentru că investitorii fug de război, iar o bună parte dintre ei nu stau să analizeze caz cu caz, ci tratează o regiune cum ar fi spaţiul postsovietic – care înseamnă şi Republica Moldova, şi Georgia, şi Rusia, şi Ucraina – ca pe un întreg.

Ex-premierul Ion Sturza a sugerat deja unele măsuri ce ar trebui luate imediat, inclusiv reîntoarcearea Aeroportului Internaţional Chişinău sub controlul statului. „Noi ne jucăm de-a demisia ministrului Apărării, iar prim-ministrul se pregăteşte de o călătorie de curtoazie. Toţi trebuie să stea acasă. Aeroportul intors sub controlul Moldovei. Războiul este la uşa noastră!“, a scris pe o reţea de socializare omul de afaceri.

Economia este pregătită pentru un şoc!?

Autorităţile, în schimb, susţin că situaţia este sub control, fără să fie necesară aplicarea unor măsuri radicale, cum sunt cele  recomandate de fostul premier Sturza. „Vicepremierul Valeriu Lazăr a convocat la finele săptămânii trecute o şedinţă specială cu factori de decizie din subordinea ministerului şi le-a cerut o monitorizare mai strictă a situaţiei în domenii precum comerţul exterior, asigurarea cu resurse energetice etc.“, a precizat Eugen Viţu, şeful serviciului de presă al Ministerului Economiei.

Calmul autorităţilor nu este împărtăşit însă întru totul de experţii independenţi. Tatiana Lariuşin, economist superior la IDIS Viitorul, susţine că în condiţiile în care regiunea a intrat într-o perioadă de turbulenţe, riscurile unei contagieri cresc pentru Republica Moldova, mai ales că sunt numeroase „canale de transmisie“.

„Unul dintre acestea este cel migraţional. O eventuală criză în Rusia, provocată de sancţiunile din Occident va duce la pierderea multor locuri de muncă şi la scăderea volumului remitenţelor. E adevărat că moldovenii şi după criza din 1998, şi după cea din 2009 au reuşit să se adapteze şi să continue să muncească în Rusia. Un alt canal este cel valutar. Dar şi aici ţara noastră pare să fie pregătită mai bine ca alte dăţi. Politica Băncii Naţionale de depreciere treptată a leului a permis businessului să se adapteze treptat şi au fost evitate situaţii precum cea din Kazahstan, unde într-o singură zi moneda naţională a pierdut 19% din valoare. Totodată, statul a avut posibilitatea să acumuleze mai mulţi bani la buget ca urmare a scumpirii mărfurilor de import“, consideră doctorul în economie.

Cine controlează economia ţării, secret de stat

În opinia Tatianei Lariuşin, chiar dacă economia ţării pare a fi pregătită pentru o eventuală criză, există numeroşi factori ce pot provoca îngrijorare. „Lipsa transparenţei este, poate, cea mai acută problemă din economia ţării. Încercaţi să aflaţi cine sunt beneficiarii finali ai unor sectoare întregi din economie şi veţi vedea că în multe cazuri confidenţialitatea acestora este asigurată chiar de către structurile de stat. E cazul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare şi a Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare, instituţii ce nu oferă informaţii despre tranzacţii şi beneficiari. O analiză detaliată a structurii de proprietate ne-ar arăta mai bine cine controlează economia şi de cine depinde, de fapt, soarta ţării“, susţine expertul.

Tatiana Lariuşin atrage atenţia şi la faptul că Rusia are diverse instrumente pentru a influenţa economia Republicii Moldova: de la datoria la gaze la controlul unor companii strategice prin interpuşi. În acest sens, cazul Aeroportului Internaţional Chişinău este unul grăitor. Compania Avia Invest, concesionarul acestui obiectiv, în acte are ca proprietari cu părţi egale societatea pe acţiuni Habarovski Aeroport şi holdingul Kolomenski Zavod. În acelaşi timp, surse din cadrul Guvernului afirmă că cele două companii sunt doar proprietari de faţadă, iar beneficiari finali sunt companii de stat din Rusia, controlate de FSB.

Secin a ajuns la porţile ţării

Elocvent este faptul că la 12 februarie 2014, Avia Invest a semnat, la Chişinău, un acord de colaborare şi investiţii în valoare de 350 de milioane de dolari cu Aeroportul Manas din Kîrgîzstan. Pe siteul aerportului nu există însă nici o informaţie despre acest acord şi ce beneficii ar urma să aibă compania din Moldova. Potrivit presei din Kîrgîzstan, acordul presupune crearea unei companii avia mixte, a unui Dute Free Mall de 20.000 de metri pătraţi şi a unui centru comun de instruire a piloţilor. Administraţia Avia Invest aşa şi nu a explicat de ce a fost ales anume Aeroportul Manas pentru o astfel de colaborare şi nu de exemplu unul din Occident.

Situaţia a devenit mai clară după ce, la 20 februarie 2014, Guvernul de la Bişkek a semnat un memorandum cu Rosneft, care prevede că gigantul rus va prelua circa 51% din acţiunile Aeroportului Manas (companie ce administrează toate aeroporturile din această ţară), cu angajamentul de a realiza un program de investiţii de circa un miliard de dolari pentru crearea unui hub regional de transport şi logistică avia. De notat că anterior autorităţile din Kîrgîzstan au vândut pentru un dolar şi activele gaziere ale ţării.

sursa: Adevărul