Alegeri cruciale pentru viitorul Republicii Moldova. Ce trebuie sa faca Romania
Au mai ramas doar cinci luni in care Romania poate sa-si schimbe abordarea fata de Republica Moldova si sa repare greselile facute pana acum. Daca Bucurestiul nu va sustine fortele cu adevarat pro-europene si antioligarhice, totul va fi pierdut.
Romania a sustinut prea multa vreme abordarea „stabilitate cu orice pret” peste Prut, chiar daca aceasta stabilitate era un eufemism pentru un sistem oligarhic, autodeclarat pro-european, dar care in realitate a perpetuat coruptia si saracia, alungand un numar foarte mare de moldoveni peste hotare, injumatatind populatia R. Moldova.
Sperietoarea ruseasca – Vin tancurile rusesti! – a fost folosita plenar in retorica oficiala romaneasca si moldoveneasca, ca o formula comoda, dar care mentine un status quo toxic si actuala putere de la Chisinau.
Tancurile rusesti nu vin
Paradoxal sau nu, tancurile rusesti nu vin. Rusia sufocata de sanctiuni economice nu face mari eforturi financiare (nici nu ar avea de unde!) si asteapta doar alegerile la termen din toamna, pentru ca fortele pro-ruse sa preia puterea in mod democratic. Venirea acestora la putere, impiedicarea careia a fost prezentata constant de Romania ca fiind un obiectiv principal si o linie rosie, este favorizata tocmai de sustinerea regimului Plahotniuc, care este respins de cetateni si care a reusit sa compromita ideea de integrare europeana.
Prin lipsa reformelor in Justitie, jaful miliardului, capturarea tuturor institutiilor si punerea poverii banilor furati pe umerii cetatenilor, falsii autointitulati pro-europeni au facut mai bine decat oricine jocul Rusiei.
Alegerile pentru Primaria Chisinau sunt un test esential
Alegerile pentru Primaria Chisinau sunt un test esential in perspectiva alegerilor parlamentare.
Primul tur a dovedit ca, in ciuda stirilor false, a manipularilor din sondaje si denigrarilor ordinare din presa aservita, in ciuda tacticii de divizare a voturilor dreptei prin candidatii iepurasi si a fraudelor electorale – precum plimbarea alegatorilor si buletine lipsa – cetatenii care s-au prezentat la vot au stiut sa discearna si au zadarnicit planul oligarhului Plahotniuc de a nu-l lasa pe candidatul Platforma DA/PAS sa intre in turul 2.
Si la Balti, si la Chisinau, binomul Plahotniuc-Dodon a fost taxat de alegatori.
Jocul perfid de-a pro-rusul care vrea sa scoata tara din Acordul de Asociere cu UE si s-o duca catre Rusia si vajnicul pro-european care o salveaza de acest pericol nu mai pacaleste pe nimeni.
Dupa ce au votat impreuna schimbarea sistemului electoral intr-o formula de uninominal mixt, care-i avantajeaza, PSRM si PDM pregatesc impartirea frateasca a colegiilor. Ati auzit in campanie vreun atac al PDM sau al televiziunilor sale impotriva lui Ion Ceban sau invers? Blatul a fost total si tacerea asurzitoare.
PD a tinut sa comunice demonstrativ recomandarea sa alegatorilor de a nu-l vota pe Ceban, dar in turul 2 il va sustine, asa cum a facut si cu Dodon la prezidentiale. O victorie a lui Andrei Nastase ar zgudui din temelii actualul sistem, iar valul de schimbare se va revarsa in toata R. Moldova la alegerile parlamentare, ceea ce ei nu-si pot permite.
Este o sansa unica si un test important – un prim pas catre demantelarea regimului oligarhic si eliberarea statului captiv.
Asa cum am spus de foarte multe ori, dezoligarhizarea si europenizarea sunt singura solutie pentru a mentine Republica Moldova alaturi de Romania si UE.De ce? Pentru ca exista pericolul ca, pe actualul sistem unionominal mixt, PSRM sa obtina o majoritate absoluta si sa faca ceea ce Dodon acum ameninta in gol si nu poate sa faca: denuntarea Acordului de Asociere, federalizarea R. Moldova si aderarea la Uniunea Eurasiatica.
Intr-un astfel de scenariu total nedorit, nu mai poate fi vorba despre nicio apropiere de Romania, iar parcursul european devine istorie.
Ce trebuie sa faca Romania
Din pacate, in Romania, schimbarea sistemului electoral, in ciuda recomandarilor Comisiei de la Venetia, pentru mentinerea la putere a binomului Plahotniuc-Dodon, nu a fost sanctionata, ba chiar a fost aplaudata.
Premierul pe atunci Tudose a laudat „un proces democratic corect si o distorsionare a realitatii de neprieteni”. Mai mult, Romania a continuat sa dea un cec in alb Guvernului de la Chisinau, chiar si dupa ce UE a sistat asistenta financiara fix din acest motiv, cat si din cauza lipsei reformelor in Justitie si anticoruptie.
Ministerul Finantelor de la Bucuresti a transferat Republicii Moldova ultima transa de 40 de milioane de euro, din imprumutul de 150 de milioane, fara conditionalitati legate de implementarea reformelor si fara a tine cont de pozitia UE.
In prezent, exista o mare discrepanta intre realizarea benchmark-urilor stabilite de UE la nivel formal, prin adoptarea unui numar mare de legi, si implementarea reala a reformelor. Criteriul cantitativ primeaza asupra celui calitativ care este mai important.
Fratia dintre PSD-ul lui Dragnea si PDM-ul lui Plahotniuc, manifestata si in sustinerea la nivel de imagine a candidatei Silvia Radu de catre primarul general Gabriela Firea, functioneaza in schimb foarte bine.
In loc ca Republica Moldova sa ia Romania ca model in ceea ce priveste lupta anticoruptie si justitie independenta, in conformitate cu sloganul popular „DNA treci Prutul”, Liviu Dragnea incearca sa replice modelul Plahotniuc de capturare si subordonare a tuturor institutiilor in stat.
Rezultatul este decredibilizarea Romaniei in ochii moldovenilor, care nu inteleg cum fratii de peste Prut gireaza un sistem corupt, pe care ei il resping.
Am facut recent doua vizite la Chisinau pentru a discuta despre ce poate face Romania in R. Moldova pentru a-i sustine pe actorii pozitivi ai schimbarii: presa independenta, ONG-uri, partide cu adevarat proeuropene si anti-oligarhice.
Toti interlocutorii ne-au transmis acelasi mesaj: situatia este dramatica. Daca fortele modernizatoare si democratice nu vor invinge la aceste alegeri, nu va mai exista masa critica pentru o schimbare in viitor. Si mai multi tineri vor pleca, iar R. Moldova va ajunge intr-o situatie de criza economica si chiar umanitara.
In acest scenariu pesimist, situatia din R. Moldova va afecta si Romania provocand o instabilitate regionala.
Obstacolele in calea fortelor schimbarii sunt majore: de la presa si publicitatea controlata si monopolizata de Binomul Plahotniuc-Dodon, pana la folosirea unor resurse financiare si administrative disproportionate de catre actuala putere, in comparatie cu opozitia extraparlamentara, careia nu i se da posibilitatea de a se finanta din exterior macar, presiunile si descurajarea celor care vor sa se implice de partea acestora, impartirea circumscriptiilor uninominale astfel incat diaspora sa fie dezavantajata, in schimb, Transnistria va avea o putere de reprezentare mult mai mare raportata la populatia ei.
Romania plateste propaganda pro-oligarhica
Din pacate, Romania, departe de a incerca sa ajute fortele pro-europene si anti-oligarhice, care se confrunta cu atatea bariere, a finantat si finanteaza, prin Ministerul Romanilor de Pretutindeni, portaluri precum timpul.md si deschide.md, care fac propaganda pro-oligarhica, pro-Ilan Sor, acuzat in furtul miliardului, si ataca furibund PAS si Platforma DA.
Intr-un raport realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent privind manipularea si alte practici incorecte in presa din Republica Moldova se spune clar ca Deschide.md a recurs la tactici partizane, prezentand exclusiv punctul de vedere al Guvernului si Partidului Democrat condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc si, totusi, Romania ignora aceasta realitate.
Este grav ca din banii contribuabililor romani sunt finantate astfel de organe de propaganda, care nu fac altceva decat sa strice imaginea Romaniei in R. Moldova.
Solutia pe care o propunem noi, USR, este un fond de sustinere directa a actorilor pozitivi ai schimbarii. Acest fond ar urma sa functioneze in subordinea Agentiei Romaniei de Cooperare pentru Dezvoltare (RoAID) si sa fie un administrator de granturi la care pot sa aplice diferite entitati ale societatii civile pe diferite proiecte, cum ar fi mass-media, statul de drept, fara sa mai fie nevoie ca banii sa treaca pe la Guvern.
De asemenea, am cerut Ministerului pentru Romanii de Pretutindeni sa reia Consiliul Consultativ Mass-media Romania – R. Moldova, care isi propunea sa integreze politicile editoriale ale jurnalistilor de pe ambele maluri ale Prutului, sa fie o platforma de dialog in care ei puteau face proiecte comune, aplica la finantari din partea UE. Aceasta structura este esentiala pentru implementarea spatiului informational comun si cresterea prezentei mediatice romanesti peste Prut.
Pe de alta parte, am discutat si despre investitiile tarii noastre in gradinite si in general despre asistenta oficiala pentru dezvoltare oferita de Romania R. Moldova. Cel mai elocvent exemplu de asistenta romaneasca prost gestionata si de lipsa de strategie este celebrul imprumut de 100 de milioane de euro, promis de presedintele Basescu in anul 2009, din care au fost alocati doar 29 milioane euro.
In acest caz, nu a existat un mecanism/instrument prin care sa se poata transfera aceste fonduri la Chisinau si s-a optat pentru directionarea unei parti din bani pentru acoperirea deficitului bugetar, motiv pentru care nu s-au bucurat de vizibilitate. Mai mult, o parte din banii acestia s-au dus catre renovarea gradinitelor, iar deputatii moldoveni au decis la ce gradinite, din ce sate, sa fie alocati.
Concluzia: ajutorul a fost folosit pe criterii politice, fara reguli clare si fara a urmari interesul national al Romaniei.
De asemenea, reiese foarte clar ca nici in materie de media, nici in ceea ce priveste alte investitii in R. Moldova, statul roman nu urmareste necesitatile, efectul de multiplicare al acestora, rezultatele, modul in care ele sunt comunicate, vizibilitatea Romaniei ca donator.
Exemplul Slovaciei si Suediei
In schimb, state cu un buget mult mai mic pentru asistenta oficiala de dezvoltare precum Slovacia dispun in R. Moldova de un instrument clar, flexibil, transparent, deschis inclusiv pentru autoritati publice locale.
Mai mult, reprezentantul SlovakAid se afla in permanenta in teren si evalueaza necesitatile la fata locului, nu neaparat pe cele identificate de Guvern.
Ca urmare, acesta ar putea fi un exemplu de bune practici pentru Romania, la fel ca si Agentia de dezvoltare suedeza care negociaza prioritatile cu Guvernul in consultare cu societatea civila.
Deocamdata fondurile romanesti sunt investite in proiecte statice, fara efect de multiplicare, iar stabilirea prioritatilor asistentei noastre se face doar la nivel de ministri. Rezultatul este ca nu a existat niciun control asupra modului in care au fost folositi banii alocati pana acum din imprumutul de 100 de milioane de euro de catre autoritatile de la Chisinau.
Pe de alta parte, dincolo de urmarirea folosirii banilor proprii, Romania nu a avut o pozitie oficiala fata de furtul miliardului. Mai multi reprezentanti ai ONG-urilor din Chisinau m-au intrebat ce au facut autoritatile romane, in special BNR, pentru a afla ce s-a intamplat cu acei bani, dat fiind ca o parte a miliardului ar fi trecut prin Romania, pe timpul guvernarii Ponta.
In plus, DIICOT a formulat o cerere de transfer a dosarului care il vizeaza pe oligarhul Vladimir Plahotniuc din Romania in Republica Moldova. De ce? Alte intrebari fara raspuns.
Falsii profeti ai geopoliticii
Influenta omului care controleaza toate institutiile in Republica Moldova ajunge pana la Bucuresti, unde analisti foarte activi ii pledeaza cauza neincetat. Un fost consilier prezidential, nelipsit din platourile de televiziune, face neobosit propaganda pro-Plahotniuc in presa romaneasca si moldoveneasca, prezentandu-l ca singura solutie, un partener pe care actualele forte anti-oligarhice si pro-europene trebuie sa-l accepte intr-o viitoare coalitie de guvernare pentru a contrabalansa… evident fortele pro-ruse.
Vizibil deranjat de intrarea lui Andrei Nastase in turul 2, „analistul” vorbeste despre surpriza si singularitate si despre victimizare ca explicatii pentru rezultatul bun obtinut de acesta.
El incearca sa induca ideea falsa ca „cel mai important este faptul ca liniile bataliei geopolitice Est-Vest se mentin chiar si intr-o infruntare pentru doar un an la primaria Chisinaului.
Postura de gospodar si cea de independent nu au jucat un rol, mai ales cand esti la mijlocul infruntarii intre pro-rusi si pro-europeni”. Clivajul pro-rusi/pro-europeni este insa fals si depasit, adevaratul clivaj fiind cel dintre forte pro si anti-oligarhice.
Scopul este acelasi, de a oculta faptul ca socialistii, Ceban si Plahotniuc apartin de fapt aceleiasi tabere si ca problemele reale ale cetatenilor din Chisinau sunt legate de buna guvernare, calitatea strazilor, transportului public si alte asemenea, nu confruntarile geopolitice.
Am mai spus-o: faptul ca am avut la Chisinau „cel mai geopolitic”, pro-european si unionist primar, Dorin Chirtoaca, nu a echivalat cu o buna administrare a orasului si cu rezolvarea problemelor structurale ale acestuia. Dimpotriva, Primaria din Chisinau a fost zguduita de scandaluri de coruptie.
Capcana intinsa de Plahotniuc
„Analistul” insa nu vrea sa vada aceasta realitate, ci reproseaza Maiei Sandu la prezidentiale ca nu a mizat pe retorica geopolitica, iar lui Andrei Nastase acum ca nu este unionist. Mai mult, distinsul expert le cere sa se uneasca cu PL-ul, decredibilizat complet al lui Ghimpu, si cu PUN-ul, marcat de imaginea nu foarte buna a lui Anatol Salaru, pentru a coagula toata dreapta pro-europeana si unionista.
In realitate, un bloc electoral comun al tuturor acestor forte la alegerile parlamentare este greu de imaginat. De ce? Pentru ca este greu sa te asociezi cu Ghimpu, Salaru si ceilalti, care pana nu demult au fost aliatii lui Plahotniuc si au fost sanctionati dur de electorat tocmai pentru asta.
Este o capcana intinsa de Plahotniuc pe care PAS-Platforma DA ar trebui s-o evite. Faptul ca avem 20% dintre moldoveni care se declara pentru unire, dar pentru candidatii PUN si PL voteaza mai putin de 10% arata ca acestia nu sunt credibili nici pentru electoratul unionist.
Ca urmare, o asociere cu lideri decredibilizati este mai degraba contraproductiva, chiar daca intr-adevar fragmentarea dreptei va fi problematica in colegiile unionminale pe sistemul uninominal mixt.
Ghimpu si Salaru sunt insa pietre de moara pentru Maia Sandu si Andrei Nastase.
Culmea ridicolului, analistul de la Bucuresti, mare cunoscator al R. Moldova, ii mai cere lui Andrei Nastase sa negocieze cu Silvia Radu sustinerea alegatorilor ei pentru turul 2.
Cu alte cuvinte, sa negocieze cu PDM in cadrul unui „proiect politic cu relevanta strategica, cu alonja de viitor”, adica in traducere, o colaborare a PAS-Platforma DA cu Plahotniuc in viitorul Parlament.
Evident ca, in caz contrar, riscam pericolul rusesc. Aceasta este placa pe care o auzim de ani de zile, care nu va face altceva decat sa serveasca R. Moldova pe tava pro-rusilor la alegerile din toamna.
Inca nu e prea tarziu pentru a opri asta. Romania mai poate in al 12-lea ceas sa-si schimbe abordarea fata de Republica Moldova si sa opteze clar pentru sustinerea fortelor cu adevarat pro-europene si anti-oligarhice.
Matei Dobrovie este deputat USR, membru al Comisiei de politica Externa si vicepresedinte al Comisiei pentru romanii din afara granitelor tarii. A fost editor la revista Foreign Policy Romania si redactor la Epoch Times Romania, unde a realizat analize de politica externa, comentarii si interviuri. Absolvent al Facultatii de Stiinte Politice din cadrul Universitatii Bucuresti, a lucrat si la cotidianul german Financial Times Deutschland, in cadrul Programului Medien-Mittler pentru jurnalisti din Europa Centrala si de Est al Robert Bosch Stiftung. Este vorbitor fluent de germana, franceza si engleza, specializat pe Europa, in special Germania si Republica Moldova.
Sursa:ziare.com