În cadrul unui interviu acordat portalului Curentul.md, Alexandru Machedon, Preşedintele Concernului StarNet, a vorbit în detaliu despre problemele existente în domeniul comunicaţiilor electronice, semnalate şi într-un demers depus pe numele Premierului Pavel Filip.

Curentul: Dle Machedon, ştim că aţi depus un demers pe numele Premierului Pavel Filip, iar copia acestuia a fost transmisă Doamnei Cecilia Malmstrom, Comisar UE pentru Comerţ. Despre ce este vorba?

Alexandru Machedon: Este un demers voluminos, care prezintă problemele majore din domeniul comunicaţiilor electronice cu care se confruntă atât StarNet, cât şi companiile mici şi mijlocii care activează în domeniul dat. Acest demers este un document unic în felul său, deoarece până acum nimeni nu a venit cu o analiză şi cu o expunere exhaustivă pe acest subiect şi sperăm că el va fi tratat cu maximă seriozitate de Premier şi Guvern. Mai ales că, după cum aţi menţionat, el a fost transmis şi partenerilor de dezvoltare, care au tot dreptul să fie informaţi asupra situaţiei reale din Republica Moldova.

C: La modul concret, ce probleme abordaţi în acest demers?

A.M.: O problemă importantă abordată de noi ţine de faptul că S.A. „Moldtelecom”, compania de stat desemnată în calitate de furnizor cu putere semnificativă, refuză accesul de terminare a traficului internaţional în reţeaua proprie, din partea operatorilor de comunicaţii electronice din Republica Moldova.

Refuzul lor se bazează pe motivul, precum că ar fi încheiat un contract exclusiv cu compania elveţiană „Switchover AG” de terminare a traficului internaţional. Acest refuz este ilegal şi contravine prevederilor Directivei europene 2002/77/CE, Legii comunicaţiilor electronice a Republicii Moldova, dar şi actelor de reglementare ale Regulatorului Naţional (ANRCETI). Această situaţie conduce la întărirea poziţiei de monopol a S.A. „Moldtelecom”, creează premise din partea „Switchover AG” pentru acţiuni de abuz prin majorarea nefondată a tarifelor pentru apelurile din străinătate.

Acest gen de abuzuri nu pot fi tolerate, căci ele nu contribuie deloc la avansarea Republicii Moldova pe făgaşul european, ci, dimpotrivă, stopează modernizarea efectivă a ţării.

C: De ce credeţi că s-a creat această situaţie?

A.M.: Serviciul de terminare a apelurilor din străinătate constituie o sursă importantă de venituri în cadrul serviciilor de comunicaţii electronice. Considerăm că acesta este factorul numărul unu de care au ţinut cont cei interesaţi de apariţia şi păstrarea situaţiei de monopol. Astfel, supraprofiturile sunt obţinute de către compania „Switchover AG”, cu sediul în Elveţia şi aceste venituri nu ajung în economia Republicii Moldova, nu contribuie la suplinirea bugetului naţional. Această situaţie contravine normelor europene aglomerează restanţele noastre în ceea ce priveşte implementarea prevederilor Acordului de asociere.

C: De ce nu aţi sesizat autoritatea regulatorie din domeniu – ANRCETI?

A.M.: Considerăm că ceea ce se întâmplă are loc cu acordul tacit al ANRCETI şi că această instituţie se eschivează de la prevenirea şi înlăturarea condiţiilor ce duc la crearea monopolurilor artificiale, tolerează abuzurile din partea furnizorilor cu putere semnificativă.

Astfel, ANRCETI a exclus unele prevederi importante din obligaţiile speciale impuse furnizorilor cu putere semnificativă, cu încălcarea regulilor de procedură stabilite tot de Agenţie şi a prevederilor Legii comunicaţiilor electronice. Mai concret, la 12.08.2015, ANRCETI a exclus prevederi importante din obligaţiunile speciale, impuse anterior în calitate de măsuri preventive pe piaţa de terminare a apelurilor voce în reţeaua individuală de telefonie fixă şi mobilă pentru furnizorii desemnaţi cu putere semnificativă, şi au substituit obligaţiunile de terminare a „apelurilor internaţionale” în propria reţea la terminarea doar a „apelurilor naţionale”. Astfel, ANRCETI nu numai că tolerează menţinerea monopolului artificial al S.A. „Moldtelecom”, ci mai şi contribuie la crearea condiţiilor favorabile pentru operatorii sus-menţionaţi pentru a face abuz de poziţia lor dominantă.

În demersul către Premier am notat că astfel furnizorii mici şi mijlocii de pe piaţa comunicaţiilor electronice sunt puşi în condiţii neconcurenţiale şi se confruntă cu o situaţie de monopol creată artificial de însuşi Regulatorul Naţional – ANRCETI, prin aprobarea hotărârilor sale în mod abuziv. ANRCETI este obligat nu să creeze, ci, dimpotrivă, să înlăture barierele din calea furnizorilor.

C: De ce atunci nu sesizaţi Consiliul Concurenţei?

A.M.: Am sesizat şi această instituţie, dar este regretabil faptul că, la interpelările noastre privind abuzurile S.A. „Moldtelecom”, Consiliul Concurenţei nu a considerat oportună nici măcar iniţierea unor investigaţii.

De aceea, am ajuns la concluzia că, prin inacţiunea sa, Consiliul Concurenţei, într-un fel, „tutelează” abuzurile din partea SA „Moldtelecom”.

C: O altă problemă pe care o scoateţi în evidenţă ţine de taxele de portabilitate exagerate….

A.M.: Portabilitatea numerelor este un serviciu destinat utilizatorilor de telefonie care le permite acestora să păstreze numărul de telefon atunci când schimbă furnizorul de servicii de telefonie de acelaşi tip. Proiectul portabilităţii numerelor în Republica Moldova a fost lansat la 1 iulie 2013.

Taxele de portabilitate stabilite la începutul anului 2013 sunt depăşite şi necesită a fi revizuite. Conform datelor oficiale prezentate de ANRCETI pe pagina sa web, veniturile obţinute de furnizorii din serviciile de telefonie sunt în descreştere continuă. Valoarea valutei străine (taxele de portabilitate sunt stabilite în valută străină) în raport cu valoarea leului moldovenesc este în creştere continuă, fapt ce agravează suplimentar situaţia. În aceste condiţii, costurile pentru întreţinerea bazei centralizate de date în cadrul realizării procesului de portare a numerelor devin o povară pentru furnizori şi necesită a fi revizuite.

Noi am notificat ANRCETI cu privire la problema respectivă, solicitând revizuirea şi ajustarea costurilor legate de administrarea bazei de date centralizate şi a costurilor de portare, suportate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice. Cu părere de rău, ANRCETI a refuzat să stabilească o şedinţă a Grupului de lucru, încălcând normele stabilite chiar de aceeaşi agenţie.

C: Dvs., aţi abordat şi subiectul reţelelor de comunicaţii electronice la frontiera de stat a Republicii Moldova. Ce probleme există în acest sens?

A.M.: Regulamentul privind desfăşurarea activităţilor de instalare, operare, gestionare, mentenanţă, şi/sau lichidare a reţelelor de comunicaţii electronice la frontiera de stat a Republicii Moldova a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974 din 12.08.2008. Regulamentul stabileşte că furnizorii de reţele, care intenţionează să efectueze activităţi de instalare, operare, gestionare, mentenanţă şi/sau lichidare a reţelelor de comunicaţii electronice la frontiera de stat, urmează a fi autorizaţi de către ANRCETI. Dar, examinând legislaţia UE în raport cu procesul de aplicare a Regulamentului, constatăm lipsa necesităţii autorizării acestor lucrări din partea regulatorului naţional ANRCETI, cu specificul „la frontiera de stat”, care nu face altceva decât să creeze situaţii de confuzie în raport cu furnizorii.

Având în vedere că Republica Moldova realizează apropierea legislaţiei naţionale de actele normative ale UE şi că nici o altă ţară din comunitatea statelor europene nu reglementează diferenţiat activitatea de instalare, operare, gestionare, mentenanţă, şi/sau lichidare a reţelelor de comunicaţii electronice la frontiera de stat de către regulatorul naţional, precum este ANRCETI, considerăm necesar excluderea autorizării acestor lucrări din partea ANRCETI.

C: Şi în final nu pot să nu vă întreb despre propunerea revoluţionară în felul ei de excludere a roaming-ului internaţional între Republica Moldova şi ţările din Comunitatea Europeană.

A.M.: Este şi acesta un moment important pe care-l subliniem în demersul către Premier. Amintim în document că, în anul 2017, în cadrul ţărilor Comunităţii Europene (UE) a fost exclus roaming-ul internaţional şi a fost introdus un tarif unic pentru toţi utilizatorii serviciilor de telefonie şi date mobile. În acest context, din partea unor europarlamentari a fost lansată o iniţiativă de a include ţările Parteneriatului Estic, din care face parte şi Republica Moldova, pentru a fi exclus roaming-ul internaţional la serviciile de telefonie mobilă între Republica Moldova şi ţările UE.

În demers, solicităm susţinerea Premierului pentru a fi realizată această iniţiativă, care, în mare măsură, ar fi una benefică pentru cetăţenii Republicii Moldova, prin care ar fi scoasă încă o barieră în comunicarea cu diaspora şi cetăţenii din ţările UE.

Apropierea de familia statelor civilizate europene nu se poate face doar prin mesaje lozincarde, ea trebuie făcută printr-o dedicaţie sinceră, inclusiv în ceea ce priveşte racordarea legislaţiei şi a măsurilor de demonopolizare din domeniul comunicaţiilor. Afirm şi voi afirma acest lucru oriunde aceste probleme se discută în speţă în capitalele europene.

Acolo unde merg cel mai des, la Strasbourg sau la Bruxelles, încerc să contribui prin mesajele mele la relaţionarea cât mai pragmatică şi obiectivă, dincolo de aparenţele create cu multă abilitate de guvernarea actuală, a partenerilor noştri de dezvoltare cu Republica Moldova. Îmi doresc să contribui la europenizarea ţării mele şi să îmi desfăşor activitatea antreprenorială acasă, într-un mediu sănătos, civilizat, care ar fi propice pentru orice cetăţean, nu doar pentru unele grupuri de interes.

Curentul.md