Prezent la dezbaterea despre reforma sistemului electoral, politologul Alexandru Radu a explicat într-un interviu pentru Epoch Times care sunt avantajele votului pe liste deschise, de ce modelul german nu poate fi aplicat în România şi de ce a eşuat uninominalul.

Ce avantaje are votul preferenţial pe liste deschise? Spuneaţi că ele diminuează corupţia…

Sunt liste deschise pe care partidele pun candidaţii, dar ordinea acestora este stabilită de alegători. În felul acesta presiunea care ar exista pentru a urca candidaţi cât mai sus pe listă, care se traduce prin relaţii clientelare cu liderul de partid şi considerente financiare, scade pentru că candidaţii intră în Parlament pe baza ordinii pe care o realizează cetăţeanul. De aceea spuneam că acest sistem de vot diminuează corupţia în partide şi asigură o echitate deosebită. Un al treilea efect pozitiv este că elimină şi traseismul pentru că aleşii nu vor mai putea să spună cum spun mulţi astăzi că ”sunt ales uninominal şi fac ce vreau cu mandatul meu”. Nu, mandatul nu este personal, ci al partidului respectiv. Partidele mari au şansa să se înţeleagă între ele să nu mai primească traseişti.

Toate democraţiile în care se utilizează acest tip de vot arată că votul preferenţial pe liste este viabil. Vorbim de Belgia, de Suedia, ţări democratice serioase şi de majoritatea statelor foste comuniste din jurul nostru: Cehia, Slovacia, Slovenia, ţările baltice care folosesc acest sistem de vot. Trebuie să recunoaştem că aceste ţări merg bine şi politic şi economic.

Sunteţi deci pentru un sistem mixt…

Nu, sistemul mixt este dacă folosim proceduri diferite de alegere a parlamentarilor pentru aceeaşi cameră. Dacă avem o procedură de alegere a unei Camere diferite de alegerea celeilalte, nu se numeşte sistem mixt din perspectivă teoretică-ştiinţifică. Eu personal pledez pentru continuitatea formulei reprezentării proporţionale, dar cu liste deschise, fără circumscripţii uninominale. Acestea s-au dovedit un eşec teribil, după cum au fost de acord toţi politicienii prezenţi la această dezbatere. Trebuie să renunţăm la astfel de formule şi mă bucur că lucrurile par să meargă în această direcţie.

Pe de altă parte, dacă se diferenţiază funcţiile Senatului de cele ale Camerei la revizuirea Constituţiei, atunci trebuie să avem o procedură electorală diferită pentru a diferenţia şi la nivelul legitimităţii cele două camere.

Poate să fie sistemul electoral german un model pentru România?

Din păcate nu, deşi de multe ori spunem pe bună dreptate că Germania este un model pentru noi. Din nefericire sistemul german nu poate funcţiona în România, şi asta dintr-un singur motiv: pentru că s-a compromis jumătatea de sistem electoral bazată pe circumscripţia uninominală.

De ce a eşuat uninominalul actual?

El a plecat de la o idee politică greşită pe care o afirmau politicienii şi mai ales preşedintele Traian Băsescu legată de valoarea curativă a acestui sistem. Se spunea că acesta va asana şi regenera clasa politică. N-avea cum să facă asta. Diagnosticul a fost greşit şi ca urmare soluţia a fost şi ea greşită. A fost un sistem proporţional grefat cu votul uninominal care a introdus câştigarea majoritară a mandatelor în colegii. A contat astfel cât de mulţi au fost parlamentarii care au câştigat în majoritate. Iar USL a câştigat în 40 de judeţe toate mandatele majoritare. Prin această grefare am ajuns la o aberaţie. USL a avut parlamentari în plus pentru că a obţinut un scor foarte mare de peste 50%. Acest experiment social a durat opt ani. Mă bucur că în prezent se va pune capăt acestui experiment. Soluţia care se conturează în prezent este cea a sistemului proporţional fără circumscripţie uninominală. Vor fi liste pe judeţe cu candidaţii partidelor participante.

Sistemul electoral actual este un sistem proporţional grefat cu votul uninominal care a introdus câştigarea majoritară a mandatelor în colegii. A contat astfel cât de mulţi au fost parlamentarii care au câştigat în majoritate. Iar USL a câştigat în 40 de judeţe toate mandatele majoritare. Prin această grefare s-a ajuns la o aberaţie.

De ce se opun majoritatea partidelor parlamentare listelor deschise, iar premierul Ponta spune că sunt o demagogie?

Pe de-o parte partidele se folosesc de scuza lipsei de cultură a poporului. Ei invocă că oamenii n-ar înţelege şi n-ar putea să voteze în acest sistem complicat, ceea ce nu e adevărat. Nu e o cauză, e o scuză. Pe de altă parte, partidele se opun unui astfel de pact cu privire la traseişti pentru că s-au folosit de aceştia pentru scopuri electorale, guvernamentale. Este un scop pragmatic.

Deci ce ar trebui să primeze? Reprezentativitatea sau stabilitatea?

Cred că un sistem parlamentar trebuie să fie în primul rând reprezentativ. Stabilitate am avut până la urmă. N-am avut niciodată în fond alegeri parlamentare anticipate şi doar de două ori în 22 de ani a căzut guvernul prin moţiune de cenzură.

Există şi alte soluţii pentru a rezolva aceste probleme pe lângă reforma sistemului electoral?

Nu putem forţa legea electorală să rezolve racile ale sistemului politic în general. Ca urmare soluţia este ca legea electorală să-şi reglementeze propria parte care ţine de sistem, de mod de scrutin. Partidele trebuie să reglementeze aspectele politice, Constituţia, elementele de structură şi arhitectură. Nu totul trebuie să fie reglementat printr-o singură lege care să fie un panaceu cum n-a fost nici uninominalul.

Există un interes ca partidele noi să fie ţinute în afara scenei politice de către establishment?

Da, există un cartel al partidelor actuale parlamentare. Ele îşi apără puterea pentru că România este din nefericire un sistem partitocratic. Noi partide le-ar diminua puterea politică şi de decizie partidelor actuale.

Alexandru Radu este profesor universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir.

Sursa:epochtimes-romania.com